BusinessMagazin

Tag: crize economice

  • Lumea a traversat trei mari crize economice şi geopolitice după cel de-al Doilea Război Mondial. Ce poate aplica din învăţămintele de atunci pentru a depăşi criza actuală?

    ♦ Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală.

    Lumea a mai trecut de trei ori, în istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală, mai exact a trecut prin trei mari crize economice şi geopolitice. Analiştii spun că trebuie studiate aceste situaţii şi trebuie extrase o serie de învăţăminte care pot fi aplicate astăzi, dat fiind că mapamondul întreg traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă.

    Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală. Mai multe voci au spus că este o criză multifaţetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani. Unii o compară cu criza petrolului din anii ’70, care şi ea a avut mai multe elemente.

    Atunci, preţul petrolului a crescut puternic şi a provocat o criză economică. În aceeaşi perioadă însă, s-a rupt „legătura” dintre dolarul american şi aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) şi s-a instalat stagflaţia (recesiunea este însoţită de inflaţie şi şomaj ridicat).

    „La momentul acela, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic şi Rusia şi datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluţia a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuşi, criza a durat un deceniu şi a fost marcată de trei vârfuri de inflaţie”, a spus anterior Sven Smit, preşedinte şi director la McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce priveşte criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluţie la fel de „mare”, de impact, ca şi acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci despre alte surse de energie. Cristina Roşca

    Analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey au studiat situaţia şi au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deşi fiecare e specială în felul său, există însă şi similarităţi.

    Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiştii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariţia Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaţionale), înfiinţarea instituţiilor globale (ONU şi FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare şi intrarea într-o perioadă de pace.

    Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulţi o identifică doar cu criza petrolului.

    Ultima dată când lumea a trecut printr-o situaţie marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul şi economia Chinei s-a deschis. Deşi nu au existat războaie sau pandemii, şi atunci a avut loc o reaşezare a puterilor economice şi geopolitice.

    De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal.

    În ceea ce priveşte criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează?

    „Energia este cea care pune banii, şi deci pune şi lumea, în mişcare. Trebuie astfel găsită o soluţie pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeaşi este situaţia şi pe piaţa de hrană, şi pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esenţiale pentru viitor şi pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung”, spune Sven Smit.

    Astfel, trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite şi soluţii pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieşi din criza actuală, explică analistul.

    Sven Smit explica anterior că actuala criză este una a ofertei, total diferită de una a cererii, care e psihologică şi se poate repara mai repde. O criză a ofertei e o problemă „fizică”, nu ai suficiente materii prime sau bunuri finite. Unul dintre cele mai evidente exemple în acest sens este piaţa energiei. Astfel, preţurile urcă accelerat.

    „Dacă ai cu 10% mai puţină energie, ai cu 10% mai puţin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producţie de materii prime la producţie de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza.

  • Lumea a traversat trei mari crize economice şi geopolitice după cel de-al Doilea Război Mondial. Ce poate aplica din învăţămintele de atunci pentru a depăşi criza actuală?

    ♦ Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală.

    Lumea a mai trecut de trei ori, în istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală, mai exact a trecut prin trei mari crize economice şi geopolitice. Analiştii spun că trebuie studiate aceste situaţii şi trebuie extrase o serie de învăţăminte care pot fi aplicate astăzi, dat fiind că mapamondul întreg traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă.

    Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală. Mai multe voci au spus că este o criză multifaţetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani. Unii o compară cu criza petrolului din anii ’70, care şi ea a avut mai multe elemente.

    Atunci, preţul petrolului a crescut puternic şi a provocat o criză economică. În aceeaşi perioadă însă, s-a rupt „legătura” dintre dolarul american şi aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) şi s-a instalat stagflaţia (recesiunea este însoţită de inflaţie şi şomaj ridicat).

    „La momentul acela, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic şi Rusia şi datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluţia a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuşi, criza a durat un deceniu şi a fost marcată de trei vârfuri de inflaţie”, a spus anterior Sven Smit, preşedinte şi director la McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce priveşte criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluţie la fel de „mare”, de impact, ca şi acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci despre alte surse de energie. Cristina Roşca

    Analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey au studiat situaţia şi au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deşi fiecare e specială în felul său, există însă şi similarităţi.

    Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiştii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariţia Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaţionale), înfiinţarea instituţiilor globale (ONU şi FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare şi intrarea într-o perioadă de pace.

    Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulţi o identifică doar cu criza petrolului.

    Ultima dată când lumea a trecut printr-o situaţie marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul şi economia Chinei s-a deschis. Deşi nu au existat războaie sau pandemii, şi atunci a avut loc o reaşezare a puterilor economice şi geopolitice.

    De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal.

    În ceea ce priveşte criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează?

    „Energia este cea care pune banii, şi deci pune şi lumea, în mişcare. Trebuie astfel găsită o soluţie pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeaşi este situaţia şi pe piaţa de hrană, şi pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esenţiale pentru viitor şi pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung”, spune Sven Smit.

    Astfel, trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite şi soluţii pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieşi din criza actuală, explică analistul.

    Sven Smit explica anterior că actuala criză este una a ofertei, total diferită de una a cererii, care e psihologică şi se poate repara mai repde. O criză a ofertei e o problemă „fizică”, nu ai suficiente materii prime sau bunuri finite. Unul dintre cele mai evidente exemple în acest sens este piaţa energiei. Astfel, preţurile urcă accelerat.

    „Dacă ai cu 10% mai puţină energie, ai cu 10% mai puţin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producţie de materii prime la producţie de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza.

  • Povestea unei companii de milioane de euro din România, care a trecut prin două crize financiare şi a reuşit tot timpul să iasă la suprafaţă

    Compania Zeedo Media, cu afaceri de 2,9 miloane de euro anul trecut, s-a născut în 2007, având ca obiect de activitate producţia tehnică pentru evenimente. Situaţiile incerte prin care a trecut compania până în 2021 au adus cu ele şi o parte bună: diversificarea afacerii.

     

    La început, adică în 2007, domeniul de activitate al companiei Zeedo Media, care a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 2,9 milioane de euro în 2020, era de realizare de concepte şi producţie tehnică pentru evenimente, menţinându-şi această activitate până în 2009, când firma românească a fost pusă în faţa primei crize peste care a reuşit să treacă. „În 2007 nu aveam nicio legătură cu comerţul sau integrarea de echipamente. Când a venit criza din 2009, bugetele firmelor pentru ceea ce făceam noi au scăzut şi automat am început să ne orientăm, să căutăm să ne diversificăm activităţile. Astfel, am văzut o nevoie de integrare de echipamente în locuri fixe, precum teatrele, restaurantele, hotelurile sau locaţiile de evenimente”, a povestit într-un inteviu pentru Business Magazin Gabriel Tudor, General Manager al companiei Zeedo.

     Din 2009 până în 2011 activitatea ambelor departamente a mers în paralel, cei patru angajaţi din cadrul companiei fiind activi atât în producţia de evenimente, cât şi în partea de integrare de sisteme. Iar prin aceste activităţi aceştia au început să cunoască producători internaţionali de echipamente.

     „Astfel, prin participarea la diferit târguri şi expoziţii ne-am dat seama că am putea să deschidem şi un departament de retail. Iar în 2010 s-au pus bazele ZeedoShop.ro, chiar dacă atunci acesta nu reprezenta  o prioritate”, spune Gabriel Tudor.

     Însă, la vreo doi ani mai târziu, în 2011-2012, numărul de angajaţi din cadrul companiei a început să crească, iar odată cu integrarea în echipă a lui Tudor Graur, care a pus şi bazele departamentului de marketing – offline şi online, departamentul de retail a absorbit mai mult din atenţia reprezentanţilor care au început să investească în acest segment.

     „În 2011- 2012, ne-am mutat într-o casă cu două etaje unde aveam birourile şi aveam şi un mic showroom. Am regândit întreg businessul şi am identificat oportunităţile legate de comerţul online”, a spus Tudor Graur, Digital Marketing Manager al Zeedo.

    350.000 de euro a investit Zeedo în relocarea showroomului

    În prezent, Zeedo deţine trei departamente – integrare de sisteme, retail online şi offline şi partea de distribuţie.

     „Acum, spre exemplu, putem compara partea de retail cu cea de integrare, astfel retailul are 70%, integrarea 30%.”

    În anul 2020, an impactat de pandemie şi de criza sanitară, partea de retail a generat cea mai mare pondere din cifra de afaceri a companiei, în valoare de 2,9 milioane de euro anul trecut, în scădere cu aproximativ 8% faţă de anul precedent, când Zeedo Media raporta afaceri de 3,1 milioane de euro.

     „În 2019, cifra de afaceri a fost formată retail – care a generat aproximativ 60%, şi 40% –  integrare de sisteme”, au mai spus reprezentanţii companiei.

    Însă, previziunile lor pentru anul 2020 arătau diferit, atât din punctul de vedere al activităţii – „în 2019 erau multe locaţii, restaurante, cluburi care aveau în plan pentru 2020 să investească mai mult în partea de sonorizare, spre exemplu” -, cât şi prin prisma aşteptărilor lor legate de cifra de afaceri, pentru care aşteptau o creştere de peste 50%. „Şcoala online a fost o parte foarte importantă din activitatea noastră, anul trecut, nefiind luată în calcul de noi la începutul anului 2020. Am avut integrări de echipamente pentru businesuri care au început să funcţioneze la distanţă, în mediul online. Proiectele au fost orientate către piaţa de streaming, în online”, a adăugat Tudor Graur.

    Gabriel Tudor consideră totuşi că anul 2020 a şi „dat, dar a şi luat”.

     „Cumva pandemia ne-a luat ceva şi ne-a dat altceva. Ne-a dat mai puţin decât ne-a luat, pentru că la final, în ceea ce priveşte cifra de afaceri, am înregistrat o scădere de circa 8%. Punând în revistă tot anul, în 2020 magazinul fizic a fost închis timp de trei luni, toată piaţa de entertainment a fost la pământ, concentrarea noastră spre finalul anului trecut a fost să ne mutăm showroomul. Dacă adăugăm că am început anul cu 14 angajaţi şi am terminat cu 20 de angajaţi, cred că am putea spun că am crescut de trei ori anul trecut”, au adăugat reprezentanţii ai companiei.

    Cu toate acestea, Tudor Graur spune că „investiţii” a fost cuvântul anului 2020. În acest sens, Zeedo şi-a continuat planurile şi a continuat relocarea showroomului.

     „Nu ne-am oprit din investit, ne-am mutat în acest spaţiu care este mult mai mare şi în care am investit 350.000 de euro. Trebuie să investeşti mai ales în perioadele grele, pentru că după ce trece perioada grea, tot ce ai investit va aduce roade. Însă, pentru a putea susţine investiţiile, trebuie să te adaptezi.”

    Noul showroom este amenajat astfel încât clienţii să poată testa înainte de achiziţie orice produs sau echipament doreşte. Spre exemplu, echipa a gândit un studio în cadrul showroomului, în care clienţii pot înregistra voci şi pot testa boxe, microfoane şi alte produse.

     „Avem pupitru de DJ, avem amenajată zona de sisteme de lumini, o zonă dedicată chitariştilor, spre exemplu. Am creat acest showroom pentru ca oamenii să aibă acces la testarea produselor în magazin, cu supravegherea, suportul şi cu îndrumarea echipei”, a adăugat Gabriel Tudor.

     De asemenea, accesul clienţilor la testarea produselor este şi un pas spre educarea publicului.

     „Un obiectiv al nostru este educarea pieţei de a cumpăra local. Decât să dai comandă în afară, e mai bine să vii la noi unde beneficiezi şi de suport şi îndrumare, ai garanţie. Poţi chiar să vii fizic să le testezi şi să vorbeşti şi cu un consultant care este din industrie şi te poate ajuta”, mai spune Tudor Graur.

     Ehipa Zeedo este formată din 20 de angajaţi, oameni cu cunoştinţe în domeniu, precum inginer de sunet live, care au lucrat în studio, chitarist, basist şi producător muzical, DJ şi luminist de teatru. Astfel, fiecare aduce valoare prin cunoştinţele sale şi contribuie la dezvoltarea relaţiei cu publicul.

    Gabriel Tudor, manager general Zeedo: „Nu ne-am oprit din investit, ne-am mutat în acest spaţiu care este mult mai mare şi în care am investit 350.000 de euro. Trebuie să investeşti mai ales în perioadele grele, pentru că după ce trece perioada grea, tot ce ai investit va aduce roade. Însă, pentru a putea susţine investiţiile, trebuie să te adaptezi.”

     „Până la finalul lui 2021 vom mai angaja cel puţin 4-5 oameni. Tipul nostru de client are nevoie de interacţiune, de susţinere. Mai este o situaţie, noi aducem branduri nişate pe piaţă. Iar dacă sunt nişate, au nevoie de expunere. Sunt echipamente de acest gen, scumpe, în care am investit, care sunt expuse în showroom doar pentru a fi testate de clienţi. Spre exemplu, un microfon de studio care costă circa 15.000 de euro. Piaţa nu este educată să folosească acest microfon, iar noi avem această provocare”, a adăugat Gabriel Tudor.

     În ceea ce priveşte adaptarea la noile nevoi ale pieţei, Gabriel Tudor povesteşte că stocurile de produse erau cumva pregătite pentru a răspunde la noile cerinţe, generate de pandemie şi de mutarea oamenilor în mediul online.

     „Sună ciudat, pentru că nu eram pregătiţi pentru COVID-19, dar gama noastră de produse a fost încă din 2014-2015 orientată şi către genul acesta de echipamente – producţie muzicală, studio, podcast, gaming-. Astfel, trecerea să spun aşa, a fost mai uşoară.”

    Astfel, produsele vedetă ale anului 2020 au fost microfoanele, spun reprezentanţii Zeedo.

     „Oricine a mers în online a avut nevoie de echipamente specifice. Nu se compară vânzarea unui microfon, cu echiparea unui studio, dar totuşi am reuşit să ducem anul până la capăt. În 2020 am făcut parteneriate pe podcast cu Andi Moisescu, cu Micuţu, investim şi în această parte.”

     Printre proiectele la care echipa Zeedo a participat în cei aproape 14 ani de activitate se numără Therme Bucureşti – sistemele de lumini şi o parte din sistemele audio, Opera Comică – partea de sonorizare, pupitre de mixaj.

     De asemenea, şi anul trecut Bucureştiul a rămas în topul oraşelor care înregistrează cel mai mare număr de comenzi, fiind urmat de Cluj, Timişoara, Iaşi.

     „Comenzi de peste graniţele României încă nu. Sunt cereri şi din afară, dar cumva şi site-ul este făcut doar în limba română pentru că ne concentrăm să ne facem treaba cât mai bine în România şi apoi ne vom uita şi la alte pieţe externe. Ieşirea pe noi pieţe nu este o ţintă, dar nici nu excludem această variantă. Vrem să ne luăm înapoi piaţa locală, pe cei care acum cumpără din afară, şi apoi o să aruncăm o privire spre extinderea internaţională”, a menţionat managerul general al companiei.

    Pentru anul în curs, reprezentanţii Zeedo au ca obiectiv reluarea activităţii pe segmentul evenimentelor şi estimează o creştere de de cel puţin 20%, dacă situaţia generală a economiei şi a pieţei rămâne ca în 2020.

     „Dacă domeniul live îşi revine, treptat pentru că nu poate să fie un salt peste noapte, poate creşterea va fi de peste 20%. În continuare suntem optimişti, avem planuri.”