Tag: crize

  • Într-o lume copleşită de crize şi avertismente sumbre apar şi semne de revenire la normalitate

    Lumea actuală aflată sub pre­siune extremă este avidă de veşti bune, iar astfel de veşti au început să apară. Producătorii europeni de în­gră­şăminte îşi reiau producţia, încu­rajaţi de declinul recent pronunţat al preţurilor gazelor naturale, pertur­bările de la nivelul lanţului mondial de aprovizionare se diminuează ra­pid, iar Rusia a decis să se realăture unei iniţiative susţinute de ONU privind exportul de cereale ucraine­ne. Zvonuri privind o viitoare rela­xare a politicii Covid zero din China au apărut la începutul săptă­mânii, împingând puternic în sus bursele chinezeşti, însă acestea nu au fost confirmate de oficiali. 

    Producătorii europeni de îngră­şă­minte îşi reiau producţia în contex­tul prăbuşirii preţurilor gazelor natu­rale, deşi alte industrii mari consuma­toare de energie au în continuare o atitudine de expectativă în ceea ce priveşte reducerile de capacitate, notează The Wall Street Journal.

    Compania norvegiană Yara Inter­national, una dintre cele mai mari companii de îngrăşăminte la nivel mondial, a anunţat că operează acum la 65% din capacitatea euro­peană de producţie de amoniac, după ce şi-a redus producţia la numai o treime din capacitatea totală în ma­re parte a celui de-al doilea semestru al acestui an.

    Potrivit firmei de cercetare CRU International, şi alţi producători iau măsuri similare. În total, producţia europeană de îngrăşăminte se situ­ează acum la aproximativ 63% din capacitatea totală, după ce a atins 37% la începutul lunii octombrie.

    O altă veste bună este că bloca­jele de la nivelul lanţurilor de aprovi­zionare se temperează rapid, potrivit Fitch Ratings.

    Având în vedere că aceste blo­caje au reprezentat un factor cheie din spatele accelerării inflaţiei anul trecut, evoluţia pozitivă recentă re­pre­zintă o veste bună pentru de­flaţie. Mai mulţi indicatori arată o norma­lizare a condiţiilor de la nivelul lanţu­rilor de aprovizionare, unele reve­nind deja la nivelurile de dina­intea pandemiei.

    De asemenea, Rusia a renunţat că va readera la acordul privind exportul de cereale ucrainene via Marea Neagră la doar patru zile după ce aceasta îşi suspendase rolul în cadrul acestuia, scrie Reuters.

    Moscova se retrăsese în weekend spunând că nu poate garanta siguranţa navelor civile care traversează Marea Neagră din cauza unui atac cu dronă asupra flotei sale în regiunea respectiveă.

    „Federaţia rusă consideră că garanţiile primite în acest moment par suficiente şi reia implementarea acordului“, se arată într-o declaraţie a ministerului rus al apărării.

    Decizia a fost luată în urma unei convorbiri telefonice între preşedintele rus Vladimir Putin şi cel al Turciei Tayyip Erdogan şi după consultări între miniştrii apărării din cele două ţări.

    În China, pieţele au fost inundate de zvonuri privind o viitoare relaxare a politicii Covid Zero, acestea declanşând un raliu de proporţii al acţiunilor şi evidenţiind cât de disperaţi sunt investitorii după semne de revenire la normalitate, relatează Bloomberg.

  • Lecţiile tuturor crizelor pentru bankingul din România

    România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar se bucură de lichiditaTe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO, susţine François Bloch, CEO al BRD. Pe de altă parte, el aminteşte că războiul şi efectele sale creează o presiune suplimentară şi contribuie la o inflaţie ridicată, iar ratele dobânzilor vor urma tendinţa inflaţiei.

    Ceea ce ne-au învăţat ultimii 2-13 ani este, mai presus de toate, să fim întotdeauna gata să acţionăm, să pregătim cu atenţie viitorul, să rămânem prudenţi şi responsabili faţă de clienţi, investitori şi societate, să comunicăm în mod transparent şi să cultivăm încrederea. În cele din urmă, întreaga economie se bazează pe încredere şi pe un parteneriat real între actorii ei”, este de părere François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale. Având în vedere invazia militară a Rusiei în Ucraina, trecem cu siguranţă printr-o perioadă dificilă, poate cea mai dificilă din ultimele decenii, dar solidaritatea şi puterea Europei nu trebuie subestimate, consideră şeful băncii româneşti cu capital francez. „România arată o empatie extraordinară faţă de refugiaţii din Ucraina învecinată.

    Şi noi, la BRD, contribuim în diferite moduri, prin solidaritatea angajaţilor noştri, dar şi prin participarea băncii. Datoria noastră este să ne gândim la viitor, la responsabilitatea noastră de a ne menţine ţara şi economia în mişcare”. România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar este mai puternic ca niciodată, se bucură de lichiditaţe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO. Astfel, România are multe motive să fie optimistă, susţine şeful BRD, a treia cea mai mare bancă după active din România.

    În ceea ce priveşte criza pandemică, care a început să se manifeste începând din 2020 şi a  continuat şi în 2021, dificultăţile aduse de pandemia COVID-19 au avut deja impact asupra economiei româneşti, dar intensitatea acestuia a fost diferită, în funcţie de mărimea companiilor şi de sectorul în care activează, aminteşte François Bloch. „Unele sectoare economice au suferit mai mult decât altele, iar companiile mici au fost mai afectate decât cele mari. Anul 2022 se derulează cu evenimente care, cel mai probabil, vor continua să aibă impact asupra unor sectoare economice.

    Dar economia este întotdeauna supusă unui mix de condiţii şi măsuri care pot pondera influenţa unor astfel de evenimente – ne putem aştepta la continuarea unor programe guvernamentale de sprijin, la implementarea unor noi măsuri de suport şi, bineînţeles, la noi intrări de fonduri europene atât în cadrul programelor existente, cât şi în cadrul PNRR.” Principalul obiectiv, pentru fiecare dintre noi, în domeniile noastre de competenţă, este să  contribuim la progresul şi succesul României, spune François Bloch. „Rolul nostru, ca bancă, este de a ne sprijini clienţii, persoane fizice şi companii. Privit din unghiul acestei oportunităţi uriaşe pe care o reprezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 2022 este un an extrem de important pentru România, un moment care va pune bazele evoluţiei acestei ţări în următoarele decenii.

    România are nevoie de infrastructură, de autostrăzi, de spitale, de educaţie, de energie verde, de pieţe financiare şi de capital puternice, de companii puternice capabile să se extindă la nivel internaţional. Lupta noastră trebuie să fie aceea de a face România mai puternică. Suntem aici pentru a ne face treaba de bancheri şi o vom face bine. Dar nu putem fi singuri în acest demers. România este o ţară extraordinară, viitorul ei este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, indivizi sau companii! ” Una dintre provocările la nivel macroeconomic este inflaţia, care a început să crească în mod semnificativ înainte de războiul din Ucraina, fiind determinată în special de preţurile energiei şi ale materiilor prime, aminteşte Bloch. „Războiul şi toate efectele sale colaterale creează o presiune suplimentară asupra acestor elemente şi asupra lanţurilor de aprovizionare. Această situaţie contribuie la o inflaţie ridicată.” Ca şi în cazul inflaţiei, şi ratele dobânzilor au început să crească înainte de începerea războiului. Dar, de atunci, putem observa că acestea cresc mai repede şi mai mult decât se aştepta iniţial, completează şeful BRD.


    Previziuni

    BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei.

    BRD anticipează o creştere a venitului net bancar în 2022 cu peste 5% faţă de 2021.

    Pentru 2022, BRD SocGen nu include în buget estimări privind nivelul profitului sau ritmul de creştere faţă de 2021.

    Anul trecut, BRD SocGen a reuşit să obţină un profit net de aproape 1,28 mld. lei, în creştere cu 34,4% faţă de rezultatul din 2020.


     

    „Estimăm că ratele dobânzilor vor continua să urmeze tendinţa inflaţiei. În ceea ce priveşte împrumuturile, o creştere mecanică a costurilor este determinată de evoluţia ratelor dobânzilor de pe piaţă. Pe partea de depozite, un alt parametru important în stabilirea ratelor de remunerare este lichiditatea pieţei.” Nivelul de incertitudine din prezent are o influenţă negativă asupra încrederii. Iar în combinaţie cu inflaţia în creştere, ar putea duce la o cerere mai mică de credite pe termen scurt. Cu toate acestea, fundamentele economice rămân solide, susţinând activitatea de creditare. În special Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi un catalizator pentru creştere, susţine şeful BRD. Bloch spune că nu a observat nicio ieşire netă semnificativă de la începutul războiului, deşi au fost îngrijorări printre unii oameni – puţini – timp de câteva zile, la începutul războiului. „Ca de obicei, s-a dovedit că nu exista niciun motiv pentru aşa ceva, şi că banca rămâne cel mai sigur loc în care să păstrăm banii.” Cât priveşte evoluţia cursului de schimb leu/euro deocamdată acesta a rămas „remarcabil de stabil”, menţionează Bloch. „Aşa cum a făcut-o şi în trecut, ne aşteptăm ca BNR să rămână pregătită să reacţioneze pentru a preveni fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb folosind instrumentele sale. Rezervele valutare ale BNR, de 41,9 mld. euro (Â17,5% din PIB), oferă suficient spaţiu de manevră în acest sens. Deşi limitate, am observat unele achiziţii de valută, care se află pe o tendinţă de scădere în ultima vreme. Acestea ar putea fi determinate probabil de căutarea unei protecţii împotriva creşterii inflaţiei. Economiştii noştri se aşteaptă ca rata de schimb EUR/RON să fluctueze într-un interval strâns faţă de nivelul actual până la sfârşitul anului 2022.”

    Dar ce se întâmplă cu băncile? Cum trebuie să acţioneze? Băncile vor trebui să monitorizeze îndeaproape riscurile, să fie mai flexibile ca niciodată şi pregătite să se adapteze imediat la evoluţia pieţelor, apreciază CEO-ul BRD SocGen. „Nu există temeri deosebite, deoarece sistemul bancar românesc este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de Banca Centrală şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. Toate băncile trebuie să rămână în continuare foarte atente şi pregătite să se adapteze la evoluţiile neaşteptate ale pieţelor în noul context. Nu pot fi excluse schimbări de planuri/strategii, dar lucrul pe care toată lumea ar trebui să-l aibă în vedere este că băncile vor acţiona întotdeauna în interesul clienţilor lor”. În ceea ce priveşte BRD, Bloch se declară încrezător şi susţine că este o bancă solidă, cu lichiditate abundentă, cu un bilanţ foarte solid, cu o bază mare de clienţi şi o echipă foarte dedicată, şi este una dintre cele mai bune bănci româneşti în ceea ce priveşte managementul riscului – iar toate aceste aspecte vor permite BRD să facă faţă cu succes provocărilor aduse de anul 2022. „Originăm credite foarte bune, avem un bilanţ foarte solid, monitorizăm clienţii, lichidităţile lor, rămânem precauţi şi vigilenţi. Monitorizăm cu atenţie riscurile şi le controlăm.” În sectorul bancar, două tendinţe foarte importante vor rămâne la fel: digitalizarea şi sustenabilitatea. „Pentru BRD, aceasta înseamnă că ne vom continua activitatea pe aceste două direcţii.” BRD SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a revizuit în luna martie proiecţiile financiare incluse în bugetul pentru 2022 şi indicatorii-cheie luând în considerare noul context macroeconomic şi geopolitic, după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Astfel, BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei, ascensiunea urmând să fie susţinută atât de majorarea creditării retail, cât şi de creşterea împrumuturilor pentru firme. Pe segmentul retail, BRD bugetează pentru 2021 creşterea creditării cu 0,7% (dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la un sold net de 23,3 mld. lei. La nivelul împrumuturilor corporate, BRD SocGen anticipează o creştere tot de 0,7% a volumelor de credite până la un sold de 11,1 mld. lei.

  • NATO reduce nivelul misiunilor aeriene de patrulare în regiunea baltică de la 1 septembrie

    “Începând de la 1 septembrie, NATO va afecta opt aeronave în cadrul misiunilor aeriene de patrulare în ţările baltice”, a anunţat Carmen Romero, o purtătoare de cuvânt a Alianţei, citată de DPA.

    Statele membre NATO au crescut numărul aeronavelor care patrulează în regiunea baltică, în urma escaladării tensiunilor dintre Rusia şi Occident, din cauza conflictului din Ucraina.

    “Acest nivel este, chiar şi în aceste condiţii, dublu în comparaţie cu cel de dinaintea crizei Rusia-Ucraina”, a subliniat Romero.

    “Înainte de criză, misiunea număra de obicei patru aeroave de fiecare rotaţie, toate cu baza la Siauliai în Lituania”, a precizat ea.

    – “Am evitat încălcările”

    Ministrul lituanian al Apărării Jouzas Olekas a declarat, concomitent, că decizia nu va afecta securitatea Balticii, minimalizând această decizie.

    “Recent nu au existat încălcări ale spaţiului aerian. Aeronave ruseşti au fost escorate în multe rânduri, dar am evitat încălcările”, a declarat Olekas pentru AFP.

    “Având în vedere acest lucru, decizia a fost luată în baza unei folosiri prin rotaţie a resurselor”, a precizat Olekas.

    – “Provocatoare”

    Kremlinul a criticat consolidarea prezenţei NATO la frontiera Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a catalogat exerciţiile militare care au avut loc în iulie în Ucraina drept “provocatoare”.

    Comandantul NATO pentru Europa Centrală şi de Est Hans-Lothar Domröse declara în iunie, pentru Die Welt, că este necesar ca Alianţa Nord-Atlantică să furnizeze armament suplimentar ţărilor baltice.

    “Avem nevoie să le frunizăm aliaţilor noştri armament modern şi eficient – ca de exemplu elicoptere, tancuri, sisteme de rachete antiaeriene şi artilerie grea – şi să-i formămm să folosească acest echipament”, declara Domröse.

    NATO a anunţat că, în 2014, a trimis avioane de vânătoare în misiuni de interceptare şi escortare de 524 de ori. În 442 de cazuri a fost vorba despre reacţii faţă de activitatea Rusiei.

  • Crimeea anexată de Rusia riscă să devină o placă turnantă pentru spălarea de bani

    Potrivit raportului întocmit de grupul de jurnalişti de investigaţie Proiectul pentru raportarea crimei organizate şi corupţiei (OCCRP), un număr de bănci ruseşti, deţinute parţial de către finanţatori suspecţi – inclusiv unii cu legături cu serviciile ruseşti de securitate – “mişună în găurile” lăsate după plecarea băncilor ucrainene anul trecut, în martie.

    Mai puţin cunoscuta bancă Genbank, una dintre primele bănci ruseşti care a pătruns în Crimeea şi care operează în prezent peste 90 de bănci în regiune, este deţinută parţial de către finanţatorul Evgheni Dvoskin, potrivit raportului OCCRP, citat de ziarul Novaia Gazeta în ediţia de miercuri.

    Dvoskin a fost implicat în mai multe dosare penale în Rusia şi Statele Unite, legate de spălare de bani la scară largă, dar nu a fost judecat niciodată. El a fost arestat de către FBI, în 2008, pentru fraudarea mai multor companii americane, la sfârşitul anilor ’90, cu sume estimate la 2,3 milioane de dolari, dar a fost eliberat ulterior. Comitetul rus de anchetă îl suspectează pe Dvoskin de comiterea unor fraude estimate la zece milioane de ruble (aproximativ 185.000 de dolari) şi extorcări.

    Banca Verkhnevolzhsky, deţinută în comun de către finanţatorul Oleg Vlasov şi o serie de parteneri de-ai săi, şi-a extins şi ea prezenţa rapid în Crimeea după anexare, iar în prezent operează 26 de sucursale, potrivit raportului Proiectului.

    În perioada 2011-2014, Banca Baltica a lui Vlasov a fost una dintre cele 19 bănci ruseşti implicate într-un sistem complex de spălare a peste 20 de miliarde de dolari şi transferarea acestor sume în bănci din Uniunea Europeană (UE) prin Republica Moldova şi Letonia, se arată în raport.

    Banca rusească Tempbank a fost, de asemenea, implicată în spălări de bani între Rusia şi Republica Moldova, potrivit unor date de la autorităţile moldovene, citate de OCCRP. Tempbank operează în prezent două filiale în Crimeea.

  • Papa Francisc avertizează în Consiliul Europei cu privire la “tensiunile care nu încetează”

    “Din nefericire, pacea este afectată prea des” în lume “şi în Europa, unde tensiunile nu încetează”, a afirmat Papa, într-o aluzie la conflictul ucrainean, pe care nu l-a menţionat explicit.

    El a făcut apel la această instituţie creată după cel de-al Doilea Război Mondial, al cărei rol este să promoveze pacea, democraţia şi drepturile omului, să îşi continue acţiunea “în căutarea unei soluţii politice la crizele aflate în desfăşurare”.

    “Câtă durere şi câţi morţi pe acest continent, care aspiră la pace, dar revine cu uşurinţă la tentaţiile de altădată”, a adăugat el.

    Papa, care a fost aplaudat la sosirea în hemiciclu, a evocat de asemenea “alte forme de conflict, precum terorismul religios şi internaţional care întreţin un dispreţ profund pentru viaţa umană şi care doboară fără discernământ victime nevinovate”.

    Acest terorism este “foarte des alimentat de traficul de arme”, a subliniat el în faţa reprezentanţilor Consiliului Europei, o organizaţie distinctă de Uniunea Europeană, care are 47 de state membre, inclusiv Turcia şi Rusia.

    Acest al doilea discurs al Papei la Strasbourg a fost pronunţat la câteva minute după cel din faţa Parlamentului European, al cărui sediu este situat la câteva sute de metri de cel al Consiliului Europei.

    După ce a deplâns o Europă cu imaginea “îmbătrânită” în faţa eurodeputaţilor, Papa Francisc a continuat în faţa Consiliului Europei, cerându-i să regăsească “acea tinereţe a spiritului care a făcut-o prolifică şi mare”.

    “Unde este puterea ta? Unde este acea tensiune spre un ideal care a animat istoria ta şi a făcut-o mare?”, a întrebat el, deplângând “o Europă puţin obosită şi pesimistă, care se simte asediată de noutăţile provenind de pe alte continente”.

     

  • Medvedev a emis un ordin de înfiinţare a unei universităţi federale în Crimeea

    Într-o notă anexată documentului, postat pe site-ul Guvernului, se prevede ca instituţia să cuprindă şapte facultăţi şi şapte organizaţii de cercetare.

    Ministerul rus al Educaţiei şi Ştiinţei a fost însărcinat să elaboreze programul de dezvoltare a universităţii în următoarele şase luni şi să-l prezinte Guvernului în vederea aprobării.

    De asemenea, ministerul a fost însărcinat să pregătească în următoarele trei luni şi să prezinte Guvernului în vederea ajustării finanţării de la buget a programului “Dezvoltarea Educaţiei” prevăzut pentru perioada 2013-2020, astfel încât să includă începând din 2015 implementarea programului privind dezvoltarea universităţii federale.

    În cooperare cu Consiliul de Miniştri al Republicii Crimeea, ministerul urmează să asigure până cel mai târziu în ianuarie 2016 desfăşurarea activităţilor şi dezvoltarea universităţii, potrivit aceleiaşi surse.

  • Prima putere mondială care ia poziţie după agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei. Şi-a rechemat de urgenţă ambasadorul de la Moscova

    “Ne alăturăm aliaţilor noştri şi condamnăm cu cea mai mare fermitate intervenţia militară în Ucraina a preşedintelui (rus) Vladimir Putin”, a anunţat premierul canadian, citat într-un comunicat.

    “Aceste acţiuni reprezintă o încălcare clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, precum şi a “dreptului internaţional”, a adăugat el.

    Mai devreme, Casa Albă a anunţat că Statele Unite vor suspenda participarea lor la întâlnirile de pregătire a summitului G8.

    “Statele Unite vor suspenda participarea lor la întâlnirile de pregătire a summitului G8”, prevăzut pentru iunie la Soci, în Rusia, a precizat Executivul american, confirmând o posibilitate evocată vineri de către un oficial de rang înalt de la Washington.

    Sâmbătă, Stephen Harper a purtat o discuţie la telefon cu preşedintele american, Barack Obama, în cadrul căreia cei doi lideri şi-au exprimat “profunda îngrijorare” în legătură cu o intervenţie rusă în Ucraina, potrivit administraţiei americane, citate de AFP.

    Parisul sugerează anularea summitului G8 din Rusia, din cauza ameninţărilor ruse asupra Ucrainei

    Franţa propune suspendarea pregătirilor pentru organizarea summitului G8 la Soci, în iunie, ca măsură de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, afirmă şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius.

    “Condamnăm escaladarea militară rusă şi dorim un proces de mediere între ucraineni şi ruşi, sub egida ONU sau a OSCE”, a declarat Fabius.

    “Franţa doreşte suspendarea pregătirilor pentru summitul G8 de la Soci”, programat în iunie, adaugă Fabius.

    Franţa şi Marea Britanie suspendă participarea la organizarea summitului G8 în Rusia

    Franţa şi Marea Britanie au decis să suspende participarea la pregătirile în vederea organizării summitului G8 în staţiunea rusă Soci, în iunie, informează AFP.

    “Am suspendat participarea la reuniunile pregătitoare care vor avea loc în următoarele zile”, a declarat un oficial de la Ministerul francez de Externe.

    “Condamnăm escaladarea militară rusă şi dorim un proces de mediere între ucraineni şi ruşi, sub egida ONU sau a OSCE”, a declarat Laurent Fabius, ministrul francez de Externe.

     

  • FMI are nevoie de capital suplimentar de 350 miliarde dolari pentru a combate crizele economice

    Oficialul de rang înalt a spus că o eventuală recapitalizare a FMI nu va face parte din planul anti-criză care va fi prezentat de liderii zonei euro în această lună. O a doua sursă prezentă la discuţiile de la Paris ale miniştrilor de Finanţe ai statelor din G20 a avertizat că sunt şanse reduse pentru un acord de majorare a capitalului Fondului, la întâlnirea de două zile care începe vineri seara. FMI analizează dacă îşi poate mări capacitatea de împrumut în caz de urgenţă prin emisiuni de obligaţiuni sau credite bilaterale, ca parte a unui proces de evaluare a resurselor de combatere a crizelor mandatat de directorul general Christine Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro