Potrivit unor surse locale, bărbatul ucis în Algeria este Ionuţ Tiberiu Costache, din Bărcăneşti, localitate aflată lângă Ploieşti.
Bărbatul, care era inginer, avea 36 de ani şi lucra pe o platformă petrolieră aflată la graniţa dintre Libia şi Algeria, înainte de a pleca în străinătate el fiind angajat la rafinăria Petrobrazi.
Ionuţ Tiberiu Costache era căsătorit şi avea un băieţel în vârstă de 6 ani, iar soţia sa este însărcinată în luna a şaptea.
Localnicii spun că bărbatul a plecat la muncă în Algeria pentru a-şi ridica o casă.
Corlăţean a precizat că a avut, în cursul zilei de sâmbătă, patru sau cinci convorbiri telefonice cu ministrul algerian de Externe.
“Discuţia ultimă cu ministrul algerian de Externe ne-a adus ca informaţie finală, din păcate, vestea cea proastă, dar şi informaţia în legătură cu eliberarea unui grup mai mare de cetăţeni străini între care ar fi figura şi un cetăţean român şi faptul că operaţiunea din Algeria este practic terminată”, a anunţat demnitarul român.
Corlăţean a spus că a apreciat cooperarea la cel mai înalt nivel a miniştrilor de Externe şi că, dincolo de alte discuţii internaţionale, au cooperat în momente importante.
Printre cei ucişi s-a aflat şi un român, a anunţat premierul Victor Ponta, citat de Mediafax. “Vreau să vă asigur de faptul că tot ceea ce ţine de ce poate face Guvernul român în acest moment – spijinul acordat familiei, repatrierea corpului celui decedat şi toate celelalte lucuri, repet, puţine, foarte puţine, pe care le putem face – le vom face în zilele următoare”, a spus premierul. El a arătat că a fost înştiinţată în primul rând familia cetăţeanului decedat, care beneficiază în acest moment de consiliere de specialitate.
Postul de radio naţional algerian n-a precizat naţionalitatea celor ucişi, relatând doar că mai sunt în jur de 30 de străini daţi dispăruţi a căror soartă nu se cunoaşte. Teroriştii anunţaseră, vineri, că au în captivitate un britanic, doi americani, un japonez şi un belgian.
Compania norvegiană Statoil, care are operaţiuni în zonă, a anunţat că mai sunt şase oameni despre care nu ştie nimic, în timp ce autorităţile franceze au făcut cunoscut că nu mai există niciun ostatic francez la In Amenas. Vineri, şase americani au fost eliberaţi ori au reuşit să scape, în timp ce un altul ar fi murit în urma unui infarct. Secretarul britanic pentru afaceri externe, William Hague, a anunţat că mai puţin de 10 concetăţeni ai săi ar putea fi printre ostatici. De asemenea, nu se cunoaşte nimic despre soarta a 14 japonezi. Complexul de la In Amenas este operat de BP, Statoil şi compania algerian petrolieră de stat Sonatrach.
Intervenţia armatei algeriene, începută joi, a fost pusă în discuţie în Vest, pe motiv că ar pune în pericol vieţile ostaticilor, însă justificarea oficială anunţată sâmbătă de televiziunea algeriană a fost că a trebuit să se intervină, întrucât rebelii voiau să plece de la Amenas, luând cu ei ostaticii. Până în prezent, numărul total al ostaticilor ucişi se ridică la 12, iar al răpitorilor ucişi la 18. Circa 650 de lucrători de la complexul de gaze, între care 100 de străini, au fost eliberaţi.
Secretarul de stat american Hillary Clinton a făcut apel la o colaborare antiteroristă mult mai puternică între Algeria şi “toate ţările din regiune”, luând apărarea acţiunii întreprinse de armata algeriană la In Amenas: “Să nu uităm că autorii luării de ostatici sunt terorişti”, a spus ea.
Algeria, membră OPEC, este al nouălea producător mondial de gaze şi al cincilea exportator, acoperind 11% din piaţa europeană de gaze, iar complexul de la Amenas acoperă cca 2% din cererea europeană, conform Financial Times. Joi, preţul ţiţeiului pentru februarie a trecut uşor la New York de 96 dolari/baril, cu mai mult de un dolar în plus faşă de ziua precedentă, iar preţul gazului pentru februarie a crescut la Londra cu 4,4%, aproape de 70 pence.
Problema atacului şi a luării de ostatici din Algeria îngrijorează întrucât ţara a fost ferită până în prezent de astfel de violenţe, spre deosebire de ţări ca Libia sau Yemen, unde aceleaşi companii au de făcut faţă deseori atacurilor la instalaţii energetice. Cum evenimentele din Algeria au apărut ca reacţie la campania militară a Franţei din Mali, iar campania este autorizată de ONU şi sprijinită de UE, comentatorii financiari cred că riscul altor violenţe care să vizeze instalaţiile de petrol şi gaze ale companiilor occidentale a crescut. Algeria “este cea mai nouă candidată de adăugat la lungul şir al ţărilor cu risc politic din MENA (regiunea Orientul Mijlociu – Africa de Nord), ceea ce ar putea consolida în continuare prima de risc geopolitic pentru investiţiile în zonă”, arată analiştii JBC Energy, preluaţi de MarketWatch.
Situaţia din Algeria rămîne neclară: canalele media care au preluat mesajele transmise de răpitori agenţiei mauritaniene ANI au transmis că răpitorii de la Amenas deţin în continuare trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic. Agenţia algeriană de presă APS a furnizat vineri seara un bilanţ provizoriu al asaltului prezentat de către militari: 12 ostatici şi 18 răpitori ucişi, aproximativ 100 de ostatici străini eliberaţi, alături de 573 de salariaţi algerieni.