BusinessMagazin

Tag: criza medicala

  • Cine va fi următorul premier al României, care va duce România prin criza medicală şi criza economică

    Premierul Ludovic Orban a demisionat după rezultatul sub aşteptări al liberalilor la alegerile legislative. În acest moment PNL nu a venit cu o propunere de premier pentru viitorul guvern.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi-a manifestat preferinţa ciudată pentru un militar de carieră pus în fruntea guvernului, generalul în rezervă Nicolae Ciucă.

    Fost şef al Armatei Române, Nicolae Ciucă este militar, la fel ca şeful campaniei de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiţă.

    Preferinţa preşedintelui pentru militari ar trebui să aibă un răspuns, pentru că în structurile militare „ordinul nu se discută, se execută“ şi, potrivit Constituţiei României, preşedintele este şi şeful suprem al Armatei Române.

    Datele furnizate de Biroul Electoral Central, după numărarea voturilor din 99% dintre secţiile de votare, arată că cele trei partide care şi-au anunţat intenţia de a intra la guvernare – PNL, USR-PLUS şi UDMR – au şanse să întrunească o majoritate în Parlament. USR-PLUS vine cu Dacian Cioloş ca propunere de premier.

    Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, spune că PSD, în calitate de câştigător al alegerilor, trebuie să formeze guvernul şi să dea premierul, însă, potrivit Constituţiei, preşedintele alege un premier care este obligat să formeze o majoritate parlamentară în jurul său. În condiţiile date, PSD nu are nicio şansă pentru a forma o coaliţie de guvernare cu majoritate în Parlament.

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: „Criza medicală şi nici cea economică nu se vor sfârşi odată cu alegerile. Vaccinaţi-vă acum, măcar e gratis“

    Primele măsuri pe care trebuie să le ia vii­to­rul guvern sunt legate de continuarea fi­nanţării crizei medicale şi a celei economice – ambele vor continua în 2021, chiar şi cu o campanie de vaccinare în masă încununată de succes, spune Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. „Ca măsuri imediate, nu cred că se poate face mai mult decât s-a făcut în 2020, eventual alocarea diferită de sume pentru a meţine la suprafaţă mai multe domenii economice identificate ca rămânând sustenabile pe termen lung şi aducând valoare adaugată.“

    Pe termen lung, afirmă Damian, avem aceleaşi probleme care trebuie adresate, în ce ordine şi prin ce modalităţi vor politicienii, dar chiar adresate: evaziunea fiscală, munca la negru, deficitul de forţă de muncă, aparatul public supradimensionat şi supraremunerat, furtul din sistemul sanitar, încetineala în atragerea de fonduri europene. La care se adaugă supraîndatorarea de anul acesta şi cea care urmează în 2021, cauzate de criza sani­tară şi de cea economică, precum şi de „po­me­­nile electorale“, care vor veni cu o sca­den­ţă teribilă. „Eu, personal, aş merge, pentru a re­duce îndatorarea, pe soluţionarea proble­mei deficitului balanţei comerciale, investiţii în domeniile de unde apare deficitul. Nu apare deficit de balanţă comercială pentru că nu avem infrastructură, ci pentru că clădim infrastructură folosind totul din import.“ „Apropo, pe subiectul de prima pagină din toată media, vaccinarea, cred că cititorii ZF realizează deja că vaccinarea devine indirect obligatorie, pentru că nu ne vom pu­tea angaja, călători şi, în general, angrenarea în cele mai mici activităţi care necesită socializare va fi condiţionată de dosarul de vaccinare. Aşa că dau cel mai neobişnuit şi practic îndemn la vaccinare: mai bine ne vaccinăm acum, măcar este gratis.“

  • Economia revine, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Situaţia medicală se înrăutăţeşte, iar restricţiile revin

    Cel mai negru trimestru pentru economie, trimestrul al doilea din 2020, a adus o scădere a PIB-ului an/an de 10,2%.

    Economia României a scăzut cu 10,2% an/an în T2, 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) despre trimestrul considerat de economişti ca fiind cel mai greu pentru economie. Analiştii economici consutltaţi de ZF spun că cifrele din România sunt în linie cu cel de la nivel european şi la fel şi prognozele de revenire. Cu toate acestea, în opinia lui Aurelian Dochia, analist economic, greul este posibil ca încă să nu fi trecut.

    „Sunt multe semne de întrebare şi părerea mea este că toată lumea vrea să fie optimistă şi vrea să spună că am depăşit perioada cea mai grea, dar cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pan­demiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire“, a spus Aurelian Dochia pentru ZF.

    Aurelian Dochia, analist economic: Cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pandemiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire.

    Ionuţ Du­mi­tru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că, în special ca urmare a efectului de bază, revenirea econo­mică va fi în formă de „V“, însă este important în cât timp activitatea economică ajunge la nivelul celei de la sfârşitul lui 2019. Prognoza Raiffeisen este că economia românească îşi va reveni complet la începutul lui 2022.

    „Aş spune că datele din România exprimă cumva tendinţele care s-au manifestat şi la nivel european, cu excepţia faptului că România a avut o scădere doar în T2, nu şi în T1. Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză. Am avut o cădere brutală şi ar fi o catastrofă să ai revenire în altă formă decât «V»“, a spus Ionuţ Dumitru.

    Datele INS arată că IT-ul şi construcţiile au fost singurele sectoare economice care au con­tribuit po­zitiv la evo­luţia eco­nomică din al doilea trimestru din 2019. Construcţiile au avut o contribuţie de 0,3 puncte procentuale, în vreme ce IT-ul a venit cu 0,6 puncte procentuale. Pe de altă parte, industria a contribuit negativ cu 4,5 puncte procentuale, iar comerţul cu ridicata şi amănuntul cu -2,5 puncte procentuale.

    „Clar cele mai afectate sectoare au fost industria şi serviciile. Acum dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe măsură ce economia s-a redeschis, mare parte din activitate şi-a revenit, cu excepţia serviciilor, mai ales că acum au apărut noi restricţii. Tot ce înseamnă sectorul care se bazează foarte mult pe contactul uman probabi, că va fi o perioadă mai lungă de timp afectate“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Agricultura, cu o pondere în PIB de 2,5% în T2, 2020, a contribuit negativ cu 0,3 puncte procentuale la scăderea economică de 10,2% an/an. Ionuţ Dumitru mai spune că perspectivele nu sunt bune pentru trimestrul al treilea pentru acest sector, în condiţiile în care contribuţia la formarea PIB a agriculturii ajunge în T3 la 9%.

    „Mai avem şi o incertitudine legată de T3 – nu ştim cât de amplă va fi contracţia şi în agricultură. Dacă punem un minus mare la agricultură în al treilea trimestru, am putea avea din 2-3 puncte procentuale contribuţie negativă la creşterea economică din acest sector.“

    Pe partea de utilizare,  consumul final total a avut o contribuţie la formarea PIB în T2, 2020, de 83,9% şi a contribuit la scăderea economică de 10,3% cu 7,6 puncte procentuale.

     Datele de la Ins mai arată că investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut un aport pozitiv la evoluţia economică – Ă0,5 pp – şi a contribuit la formarea PIB-ului cu 26,8%. Exportul net de bunuri şi servicii a adus o scădere economică de 2,1% şi a ocntribuit negativ la formarea PIB, alături de variaţia stocurilor.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză.