BusinessMagazin

Tag: criza energiei

  • Criza energiei a aruncat în aer deficitul comercial al României: 34 mld. de euro în 2022. Cel mai mult au crescut importurile de energie, metale şi produse chimice

    ♦ Deficitul comercial la bunuri a urcat în 2022 cu 44% faţă de 2021, după ce exporturile au crescut cu 22%, iar importurile cu 28%.

    Criza energiei care a început în 2021 şi s-a amplificat în 2022 a dus deficitul comercial la bunuri al României la 34 mld. de euro, după ce importurile de energie, metale şi produse chimice au explodat, arată analiza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2022, mai multe companii din industria metalurgică şi din industria chimică au închis capacităţi de producţie, din cauza preţurilor energiei, aceste închideri s-au văzut atât în producţia industrială, cât şi în creşterea importurilor de metale şi produse chimice, iar preţurile mari la energie s-au reflectat în deficitul comercial la petrol, gaze naturale şi energie electrică.

    „Încep să apară consecinţele preţurilor ridicate la energie şi gaz şi ale închiderii activităţii în hârtie, aluminiu, oţel, ceramică, chimie. Toată industria mare fie a închis, fie şi-a redus activitatea. Acum apar primele semne“, comentează datele Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, conglomerat care înglobează mai multe asociaţii din industria grea românească.

    România a exportat bunuri în valoare de 92 mld. de lei, cea mai mare parte din acestea fiind maşini şi echipamente de transport.

    Importurile au fost însă de 126 mld. de euro, cele mai multe tot din categoria maşinilor şi echipamentelor, dar şi produse chimice (18 mld. euro), oţel, cauciuc, hârtie (23 mld. euro) şi energie (15 mld. euro).

    Astfel, deficitul comercial la bunuri al României a ajuns la 34 mld. euro. Aurelian Dochia, analist financiar, este de părere că mai importantă decât dimensiunea deficitului este finanţarea acestuia.

    „Ne uităm la deficit şi numai la deficit, dar mai important ar fi să ne uităm la partea de finanţare a acestui deficit. Vedem că în primul rând bugetul public este în deficit de mai mulţi ani de zile şi este unul dintre motoarele care au afectat deficitul extern. În al doilea rând trebuie să vedem că am avut intrări de capital  care ne-au permis să facem un asemenea deficit“, spune el.

    Deficitul bugetar, faptul că guvernul cheltuie mult mai mult decât colectează, alimentează consumul intern, explică Dochia, care la rândul său alimentează importurile, pentru că producţia locală nu acoperă creşterea cererii.

  • Criza energiei şi inflaţia închid restaurante după restaurante în Marea Britanie şi Ungaria

    Restaurantele din Marea Britanie falimentează într-un ritm mai alert decât în criza pandemică din cauza unui „mix toxic“ de costuri în creştere dramatică la energie, penurii de forţă de muncă şi rezervări în scădere, notează The Guardian.

    Închiderile din sector s-au înmulţit cu 60%, cu 1.567 de insolvenţe în perioada 2021-222, în creştere de la 984 în 2020-2021, relevă un sondaj realizat de Mazars. Cifra include 453 în ultimele trei luni, faţă de 395 în trimestrul anterior.

    Grupuri de lobby din industrie au declarat recent că peste o treime din afacerile din sectorul ospitalităţii s-ar putea prăbuşi până la începutul anului viitor.

    În timp ce în vară industria s-a bucurat de o revenire după pande­mie, restaurantele se confruntă acum cu o inflaţie în creştere puternică, care nu a scumpit doar energia, alimen­tele şi băuturile, dar îi determină pe clienţi să-şi aloce mai puţini bani de cheltuit în oraş.

    Şi în Ungaria restaurantele sunt într-o situaţie disperată din cauza scumpirii fără precedent a energiei şi nu ştiu ce vor face pe perioada iernii, potrivit Daily News Hungary. Unele reduc calitatea ingredien­telor şi schimbă reţetele pentru a face econo­mii, însă scumpirile par inevi­tabile.

    Pe lângă spa-uri, hoteluri şi insti­tuţii culturale, chiar şi restaurantele trebuie să se închidă temporar sau chiar permanent din cauza crizei energiei.

    Aceasta este cea de-a treia provocare pentru sector după pandemia de coronavirus şi penuria de forţă de muncă în doar câţiva ani.

    Întrebarea este dacă oamenii vor fi dispuşi să plătească preţuri consi­de­rabil mai mari pentru mesele luate la restaurant.

    Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.

    Industria de catering este de acord că nu există aproape nicio soluţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimen­telor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asociaţiei Ungare a Industriei Ospi­ta­lităţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii energiei îl va depăşi pe cel al localurilor închise în pandemie.

    Şi hotelurile întâmpină probleme uriaşe din cauza scumpirii energiei. Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să-şi tragă obloanele.

    Principala problemă este că valoarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunoscută, astfel multe hoteluri alegând să se închidă pe această perioadă. Problema este complicată de inflaţie.

  • Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe

    Volkswagen, cel mai mare con­struc­tor auto european, şi-ar putea reloca producţia din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg. Compania analizează modalităţi de contracarare a unei pe­nurii de gaze, printre care posibile miş­cări de reloca­re în jurul reţelei sale de facilităţi globale, semnalând modul în care criza energiei provoca­tă de invadarea Ucrainei de către Rusia ameninţă să dea peste cap peisajul industrial al Europei, scrie Bloomberg, citat de ZF.

    Compania deţine uzine impor­tan­te în Germania, Cehia şi Slovacia, printre ţările cu cea mai ridicată dependenţă de gazele ruseşti, cât şi unităţi în Europa de Sud care-şi obţin energia din alte părţi.

    „Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a pre­ţurilor gazelor şi electricităţii“, a declarat Thomas Steg, director pe relaţii externe al companiei. „În caz contrar, companiile mici şi mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore şi vor fi nevoite să-şi reducă sau suspende producţia“.

    În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existenţial sau o problemă majoră. A­proape una din cinci companii cau­tă să-şi mute producţia peste graniţe.

    Yasmin Fahimi, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar pu­tea confrunta cu un proces de dezin­dustrializare, notează Der Spiegel.

    Peter Adrian, preşedinte al Aso­ciaţiei Camerelor Germane ale Co­mer­ţului şi Industriei (DIHK), s-a de­clarat şi mai pesimist de-atât. Ger­mania, a avertizat acesta, are în faţă mai mulţi ani de criză economică.

    Există temeri de asemenea că cri­za energiei ar putea însemna sfâr­şitul modelului economic dependent de exporturi al celei mai mari econo­mii europene, potrivit Deutsche Welle.

    Multe industrii exportatoare ma­jore din Germania se întreabă cum vor putea supravieţui fără energia relativ ieftină pe care s-au bazat atât de multă vreme.

    Anumite sectoare din industria germană sunt în mod deosebit mari consumatoare de energie. Sectorul chimic este cel mai important. Majoritatea, dacă nu toate sectoarele mari consumatoare de energie stau la baza exporturilor germane.

    Întreaga Europă riscă să-şi vadă producătorii relocându-se peste graniţe, conform oilprice.com.

    În timp ce unele companii îşi reduc sau suspendă producţia, altele se gândesc să se mute în locaţii mai ieftine, cum ar fi SUA. ArcelorMittal a anunţat la începutul anului că intenţionează să-şi extindă operaţiunile din Texas, descriind statul american drept „o regiune care oferă energie foarte competitivă“.

     

  • Ungaria: criza energiei şi inflaţia forţează hoteluri, restaurante, o oţelărie şi spa-uri să-şi tragă obloanele

    Hotelurile din Ungaria întâm­pină dificultăţi majore în condiţiile în care inflaţia continuă să crească, relatează Daily News Hungary.

    Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să se închidă. Acestora le este imposibil să transfere toate costurile suplimen­ta­re către oaspeţi, spun reprezentanţii Asociaţiei Hotelurilor şi Restauran­telor din Ungaria (MSZESZ).

    Asociaţia a anunţat că multe hoteluri se vor închide temporar, astfel de închideri putând fi aşteptate din octombrie sau ianuarie până în aprilie-mai.

    Principala problemă este că va­loarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunos­cu­tă. Astfel, multe hoteluri aleg să se închidă pe această perioadă. Pro­blema este complicată de inflaţie, în condiţiile în care majorările salariale au fost necesare.

    Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.

    Industria de catering este de a­cord că nu există aproape nicio solu­ţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimentelor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asocia­ţiei Ungare a Industriei Hospitalită­ţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii e­nergiei îl va depăşi pe cel al localu­rilor închise în pandemie.

    Oţelăria Dunaffer, una dintre cele mai mari companii industriale ale Un­gariei, a fost de asemenea forţată să-şi închidă producţia, potrivit Euractiv.

    Compania întâmpină dificultăţi de multă vreme. Pandemia, urmată de războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei au adus „Dunaferr într-o situaţie cu care grupul nu se mai poate lupta singur“, au anunţat oficialii companiei, cerând intervenţia statului.

    Şi spa-urile din Ungaria se închid din cauza crizei energetice.

    Din cauza costurilor peste aşteptări, spa-ul Jaszapati Strandfurdo, deschis de obicei pe perioada iernii graţie apei sale termale, se va închide probabil din octombrie până cel puţin în luna mai a anului viitor, notează Daily News Hungary.

    Până la jumătate din spa-urile Ungariei s-ar putea închide din toamnă până în prima jumătate a anului viitor, a anunţat recent preşedintele asociaţiei din sector, Zoltan Kantas.

    Şi totuşi, în pofida veştilor îngrijorătoare din întreaga ţară, Budapesta nu-şi va închide niciuna dintre spa-uri. Lipsa turiştilor ruşi înseamnă un deficit de aproximativ 15%, iar preţurile energiei sunt foarte ridicate, însă închiderile nu sunt necesare.

  • Băietii deştepţi din energie se întorc: Care sunt companiile care au transformat în profit criza energiei din 2021?

    ♦ Anul 2021 a fost dramatic pentru unii furnizori de energie, pierderile suferite fiind de sute de milioane de lei în unele cazuri ♦ Există însă şi furnizori de energie, majoritatea neafiliaţi unor grupuri străine, care au făcut din 2021 un an de creştere excepţională.

    Oameni din grupul original al „băieţilor deştepţi“ bifează din nou câştiguri, trans­formând în profit criza energiei din acest an. Printre cele mai mari creşteri de business sau printre companiile care au anunţat profituri record se numără MET Energy România, companie cu o cotă de 2,35% pe piaţă furnizării de energie, Energy Distribution Services (EDS) sau Renovatio Trading.

    ZF a analizat datele financiare ale companiilor din domeniu, fiind evidenţiate doar firmele care apar în raportul din de­cembrie al ANRE privind cotele furni­zorilor de energie din segmentul concu­ren­ţial. Au fost excluse din analiză compa­niile afiliate unor grupuri, cum este cazul Enel sau E.ON, care deja au anunţat pierderi.

    Piaţa furnizării de energie a fost puternic încercată anul trecut pe fondul exploziei preţului la energie, situaţia multor companii de profil devenind critică şi în contextul introducerii din noiembrie a unei scheme de sprijin pentru consumatori prin care s-au plafonat preţurile. Dar, în timp ce mulţi furnizori susţin că finanţarea acestei scheme s-a făcut din banii furnizorilor, există şi o categorie de companii care aparent câştigă din această situaţie.

    Spre exemplu, MET Energy România a terminat anul trecut cu un business de 2,4 miliarde de lei, de 2,5 ori mai mare decât cel din 2020. Mai mult, compania a înregistrat un profit net de aproape 97 de milioane de lei faţă de pierderile de 82 de milioane de lei din 2020.

    Potrivit unei informări publice, ANRE a precizat că în cadrul verificărilor realizate s-au identificat furnizori de energie care au utilizat metode de creştere artificială a preţului mediu ponderat de achiziţie pentru a intra în schema de plafonare a preţurilor.

    Printre neregulile constatate de specialiştii din cadrul ANRE se numără încheierea la preţuri excesive de contracte de achiziţie intragrup sau chiar excluderea din datele declarate a contractelor de achiziţie de energie cu preţ mic.