BusinessMagazin

Tag: criza energetică

  • Cu cine ar vota românii dacă mâine ar fi alegeri

    Alegeri locale pe Bucureşti 

    Potrivit sondajului CURS, dacă duminică s-ar desfăşura alegerile locale:

    • Partidul Social Democrat ar obţine 31%
    • Partidul Naţional Liberal  ar lua 22%
    • Alianţa pentru Unirea Românilor – 14%
    • Uniunea Salvaţi România – 11%

    70% dintre bucureştenii chestionaţi au declarat că Bucureştiul merge într-o direcţie greşită, 22% au răspuns că merge într-o direcţie bună, iar 8% au răspuns cu “Nu Ştiu” sau “Nu răspund”

    59% dintre bucureştenii chestionaţi au apreciat activitatea primarului Nicuşor Dan ca fiind proastă şi 20% au răspuns că este bună. Având în vedere procentajul rezultatelor, Nicuşor Dan, dacă va fi susţinut de PNL, va pierde alegerile locale în faţa Gabrielei Firea, desemnată recent candidatul PSD pentru Primăria Municipală a capitalei. 

    42% susţin că sunt nemulţumiţi de activitatea primarilor de sectoare şi 36% se declară mulţumiţi. 

    Cele mai importante probleme ale capitalei sunt traficul (23%), problema parcărilor (12%), curăţenia (11%), încălzirea (10%), poluarea (10%), drumurile secundare (7%) şi colectarea gunoiului (6%). 

    Sondajul CURS a fost efectuat în perioada 6-19 octombrie 2022, pe un eşantion de 1016 respondenţi. 

    Alegeri parlamentare 

    Potrivit Sociopol, dacă duminică s-ar desfăşura alegerile parlamentare în actualul context al crizei energetice:

    PSD este pe primul loc, având 36%. Recent, a pierdut ministerul Apărării după demisia lui Vasile Dîncu. Partidul de centru-stânga a propus revenirea la piaţa reglementată pentru o perioadă limitată (începând de la 1 ianuarie 2023). 

    PNL se situează pe locul doi, având doar 19%. Recent, a avut de suferit de pe urma demisiei lui Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei după un scandal de plagiat şi amânarea aderării la spaţiul Schengen în 2023. Majoritatea consumatorilor de curent electric sunt nemulţumiţi de prestaţia ministrului Energiei, Virgil Popescu. Pe de altă parte, partidul de centru-dreapta are realizări excepţionale în privinţa întăririi securităţii şi apărării României după suplimentarea forţelor militare de pe flancul de est al NATO. 

    AUR ar obţine 14%. Recent, George Simion şi membrii partidului de dreapta au participat la un protest spontan pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de prestaţia guvernului de coaliţie PNL-PSD-UDMR privind domeniul energiei 

    USR , sub noul lider Cătălin Drulă, s-ar poziţionar pe locul patru cu 11% ca urmare a plecării din partid a europarlamentarului Dacian Cioloş şi a altor foşti membri PLUS care au pus bazele unui nou partid – REPER. 

    Restul partidelor, precum UDMR condus de Kelemen Hunor, REPER condus de Dacian Cioloş, PRO România condus de Victor Ponta sau FD condus de Ludovic Orban nu ar atinge pragul de 5%. 

     

     

  • Gazul intern ocroteşte România de probleme de alimentare, dar efectele indirecte ale crizei energetice pot fi de proporţii

    România este unul dintre statele europene cu o situaţie comodă în ceea ce priveşte resursele interne de gaze naturale, circa 80% din consumul intern putând fi alimentat cu gazul produs aici.

    Dar cu o economie dependentă de exporturi către statele europene, multe dintre ele puternic afectate de criza energetică, poziţia României în faţa crizei gazului nu mai este la fel de solidă. Care sunt vulnerabilităţile majore? „Oferta globală de gaz va rămâne limitată chiar şi în 2024, lucru care duce preţurile şi mai sus. Acest lucru va lovi în veniturile populaţiei, ceea ce va duce la o scădere a cererii în economie. Companiile ar putea alege să reducă producţia pentru a limita costurile cu energia, lucru care mai departe se va duce către lanţurile de aprovizionare din alte sectoare şi ţări. De exemplu, o încetinire a Germaniei, inima industrială a Europei, va fi resimţită de furnizorii ei din statele central şi est-europene“, se arată într-o analiză The Economist.

    Germania este cea mai importantă destinaţie de export pentru economia României, urmată de Italia, afectată şi ea de criza energetică, şi Franţa. Odată cu declanşarea războiului din Ucraina, Germania este unul dintre cele mai afectate state de criza gazului rusesc, fiind forţată să găsească alternative contra cronometru.

    De succesul acestei lupte nu depinde însă numai economia Germaniei, ci şi cea a ţărilor care au parteneriate comerciale semnificative cu ea. România este unul dintre aceste state.

  • Preţul energiei, în cădere liberă. Ce se întâmplă şi cât poate dura minunea? De la recordul absolut de 3.598 lei/MWh (734 de euro/MWh) atins pe data de 30 august, preţul energiei din România a coborât semnificativ până la un nivel de 662 lei/MWh (135 de euro/MWh) la finalul săptămânii trecute

    ♦ „Acum este o conjunctură, dar tendinţa poate dura dacă se va stabili plafonarea veniturilor producătorilor“ ♦ Ce s-a întâmplat şi cât va dura minunea?

    „Este un lucru con­junc­tural“, spun specialiştii din piaţă referindu-se la scă­derea semnificativă a preţului energiei de la începutul acestei luni. Sunt mai mulţi factori care au dus la această evoluţie. În primul rând, încep să se vadă în piaţă efectele OUG 119 prin care s-au adus anumite modificări schemei de sprijin pentru facturile la energie şi gaze naturale. Astfel, de la 1 septembrie, de când se aplică prevederile OUG 119, „valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1.300 lei/MWh.“

    Până la această dată, furnizorii puteau cumpăra cu orice preţ energie, o vindeau către consumatori la preţul plafonat de 800 de lei/MWh, pentru casnici, sau de 1.000 de lei/MWh pentru industrial, iar diferenţa ar fi trebuit să fie recuperată de la stat, lucru care nu s-a întâmplat. Acum însă, statul nu mai decontează decât diferenţa dintre preţul plafonat către consumatori, care a rămas acelaşi, şi acel prag de 1.300 lei/ MWh. Practic, obiectivul furnizorilor devine încadrarea în pragul de 1.300 lei/ MWh, iar mai departe mingea este la producătorii de energie.

    Pe de altă parte, pentru producă­to­rii de energie, există un plafon de 450   lei/ MWh, venitu­rile obţinute peste acest nivel mergând către bugetul de stat pentru susţi­nerea sche­mei.

    Dar mai sunt câţiva factori care au dus la scăderea preţului energiei. Consumul este pe scădere, mai ales pe zona industrială, unde mai multe companii au anunţat că nu-şi mai pot susţine activitatea din cauza facturilor.

    „În ultimele zile am avut şi o producţie eoliană foarte bună, lucru care la fel a contribuit mult. Pe zona de industrie cererea a scăzut, aici avem o cerere de energie inelastică. Dacă nu mai ai cum să susţii producţia din cauza facturilor, închizi, nu ai altă soluţie pentru că nu poţi face transferul către preţul produsului final. Pe casnic, cererea este inelastică. Nu vedem o scădere a cererii“, explică oamenii din industrie.

    Dar poate fi această scădere a preţului o tendinţă pe termen lung?

    „Da, această scădere ar putea fi de durată dacă într-adevăr Comisia Europeană va impune acel plafon pentru producători“, spun oamenii din industrie.

    Astfel, la mijlocul săptămânii trecute CE a propus un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali“, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali“, cei pe gaze, mai scumpi. „Aceşti producători infra­mar­gi­nali au realizat ve­ni­turi excepţio­nale, cu costuri de funcţio­nare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creşterea preţului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 euro/MWh“, s-a precizat în comuni­carea CE.

    De asemenea, Comisia a propus „obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre va trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf. Comisia mai spune că acest lucru înseamnă ca fiecare stat să analizeze acele 3-4 ore de vârf, cumulat cu estimările de producţie, şi să încerce să reducă consumul. Dimineaţa şi seara sunt perioadele în care cererea de energie creşte. Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puţin 10% până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensaţii financiare. În al treilea rând, Comisia a propus o contribuţie de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activităţile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale şi al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuţie limitată în timp ar menţine stimulentele pentru investiţii pentru tranziţia verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creştere de 20 % faţă de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre şi redirecţio­nate către consuma­torii de energie, în special către gospo­dăriile vulnera­bile, întreprin­derile grav afec­tate şi industriile mari consumatoare de energie.

  • Ţările şi companiile din UE critică planurile Bruxelles-ului de ieşire din criza energetică

    Planul Bruxelles-ului de reducere a preţurilor energiei la nivelul blocului este criticat de industrii pentru caracterul său prea vag şi de către statele membre pentru că nu permite suficientă flexibilitate pentru a ţine seama de pieţele naţionale de energie, scrie Financial Times.

     

  • Fără ajutorul Rusiei,criza energetică de pe continent se poate transforma într-o capcană fără ieşire

    Europa a intrat într-o criză energetică care ar putea dura ani de zile. Pe acest fond, Rusia este pregătită să-şi consolideze şi mai mult poziţia de furnizor de top al Europei, potrivit Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

    La doar patru luni după ce Amos Hochstein, reprezentantul SUA pentru securitatea energetică, a declarat că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru iarna care urmează, continentul se confruntă cu o criză a aprovizionării care a făcut ca preţurile de referinţă ale gazului să crească de patru ori faţă de nivelurile anului trecut. Criza a lăsat Uniunea Europeană la cheremul vremii şi a vicleniei preşedintelui rus Vladimir Putin, ambele extrem de imprevizibile.

    „Criza energetică a lovit blocul atunci când securitatea aprovizionării nu era în meniul factorilor de decizie din UE”, spune Maximo Miccinilli, şeful energiei şi climei la consultanţii FleishmanHillard EU.

    În aşteaptările acestuia, criza energetică va menţine preţurile volatile şi, de asemenea, va declanşa mai multe tensiuni politice între autorităţile de reglementare de la Bruxelles şi liderii celor 27 de state membre ale blocului.

    Europa se află în mijlocul unei tranziţii energetice, închizând centralele electrice pe cărbune şi sporind dependenţa de surse regenerabile. Vântul şi energia solară sunt mai curate, dar uneori volubile, aşa cum este ilustrat de scăderea bruscă a puterii generate de turbine pe care continentul a înregistrat-o anul trecut.

    Pârghia crescută a Moscovei asupra vecinilor săi a devenit evidentă la sfârşitul iernii trecute, una neobişnuit de rece şi lungă, care a epuizat stocurile de gaze ale Europei exact în momentul în care economiile sale ieşeau din recesiunea indusă de pandemie. În cursul verii, Gazprom PJSC, firmă controlată de stat, a început să limiteze fluxurile către continent, agravând penuria cauzată de întreţinerea amânată a zăcămintelor de petrol şi gaze din Marea Nordului şi ridicând mizele unui proiect costisitor şi întârziat de conducte susţinut de Kremlin.

    În acelaşi timp, ţările din Japonia până în China şi-au sporit importurile de gaz natural lichefiat (GNL) în pregătirea pentru iarna care vine. Toate acestea au făcut ca Europa să se lupte să-şi reînnoiască stocurile în scădere în lunile calde, când gazul este mai puţin costisitor.

    Cu toate acestea, liderii Europei nu au trădat nicio nesiguranţă. Pe 14 iulie, Comisia Europeană a dezvăluit cel mai ambiţios pachet din lume pentru eliminarea combustibililor fosili în încercarea de a evita cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice. Cu ochii îndreptaţi către obiective pe termen mai lung, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 faţă de nivelurile din 1990, politicienii nu au apreciat suficient unele dintre potenţialele capcane care se aflau imediat pe drumul spre decarbonizare.

    Producţia de gaze naturale a Europei este în declin de ani de zile, ceea ce a făcut-o să se bazeze mai mult pe importuri. Acum, Rusia este pregătită să-şi consolideze şi mai mult poziţia de principal furnizor al blocului. Gazprom şi partenerii săi europeni au investit 11 miliarde de dolari în Nord Stream 2, o conductă de 1.230 de kilometri (764 de mile) care circulă sub Marea Baltică, de la Rusia la Germania.

    Întârziat în mod repetat de sancţiunile SUA, proiectul de un deceniu a lovit un alt obstacol în această toamnă, când un nou guvern de coaliţie a preluat puterea în Germania, iar autoritatea de reglementare a ţării a suspendat aprobarea finală. Mişcarea a tulburat şi mai mult pieţele energetice europene, unde preţurile gazelor au crescut constant încă din luna iulie. Putin, într-un discurs televizat ţinut pe 24 decembrie, a promovat beneficiile controversatei conducte, spunând că „volumele suplimentare de gaz de pe piaţa europeană ar scădea fără îndoială preţul pe loc”.

    O creştere recentă a importurilor de GNL din SUA a oferit o oarecare uşurare, dar este temporară în cel mai bun caz. Franţa trebuie să întrerupă mai multe dintre reactoarele sale pentru întreţinere şi reparaţii, ceea ce duce la o reducere cu 30% a capacităţii nucleare la începutul lunii ianuarie, în timp ce Germania continuă cu planurile de a închide toate centralele sale nucleare. Cu cele mai reci două luni ale iernii încă înainte, teama este că Europa ar putea rămâne fără resurse de gaz.

    Site-urile de stocare sunt pline cu doar 56%, cu peste 15 puncte procentuale sub media pe 10 ani. „În niciunul dintre ultimii ani de când au început înregistrările, nu am avut niveluri atât de mici de stocare ca în acest moment”, spune Sebastian Bleschke, şeful INES, asociaţia operatorilor germani de sisteme de stocare a gazelor şi hidrogenului. Cu excepţia unei creşteri a exporturilor ruseşti, o alternativă care nu pare a fi parte din planul autorităţilor, nivelurile vor fi la mai puţin de 15% până la sfârşitul lunii martie, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, conform Wood Mackenzie Ltd.

    Situaţia energetică limitează sfera acţiunilor pe care puterile occidentale le pot întreprinde pentru a contracara agresiunea rusă, spune Jason Bordoff, directorul Centrului pentru Politica Energetică Globală de la Universitatea Columbia. „Capacitatea Europei şi a SUA de a răspunde la o invazie rusă este constrânsă atât de dorinţa de a nu agrava criza energetică a Europei prin sancţionarea exporturilor ruseşti de energie, cât şi, mai larg, de ameninţarea că Rusia ar putea riposta oricărei confruntări prin restrângerea fluxurilor de gaze” spune Bordoff, un fost consilier pentru energie şi climă în administraţia Obama.

    „Este greu de înţeles cum poate fi atins un nivel decent de stocare a gazelor fără exporturi ruseşti suplimentare prin Nord Stream 2 sau rute existente”, spune Massimo Di-Odoardo, vicepreşedinte pentru cercetare pe gaz şi GNL la Wood Mackenzie. „2022 va fi un alt an volatil pentru preţurile gazelor europene”.