De la momentul inventării internetului, au existat mai multe tentative de a inventa monede virtuale, dar niciuna nu a avut mare succes pentru că nu a putut rezolva aşa-numita problemă a dublei cheltuieli. În esenţă, această problemă se leagă de faptul că de vreme ce banii digitali sunt doar informaţie, aceştia pot fi duplicaţi şi cheltuiţi de mai multe ori.
Tag: criza datoriilor
-
Traseul francului elveţian de la monedă sigură la explozie nucleară pe pieţele financiare
“Nu a fost o decizie uşoară, dar am fost convinşi că este una corectă”, a comentat şeful Băncii Centrale Elveţiene, Thomas Jordan, măsura de eliminare a plafonului pentru franc, într-un interviu apărut în publicaţiile elveţiene Le Temps şi NZZ. El a explicat că Banca Naţională a Elveţiei a constatat că dacă ar fi continuat să menţină artificial cursul francului la un nivel scăzut ar fi riscat să piardă controlul asupra politicii monetare, pe termen lung.
Jordan a spus că eforturile de controlare a francului nu mai sunt justificate, el insistând că economia este într-o situaţie mult mai bună decât era la momentul introducerii plafonului valutar.
„Am dat timp economiei elveţiene să se adapteze la noua situaţie. O perioadă de trei ani nu este neglijabilă“, a spus bancherul, insistând că plafonul valutar a fost considerat de la început o măsură temporară, excepţională. El a recunoscut totuşi că situaţia economiei Elveţiei este mai dificilă după liberalizarea cursului francului.
Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni. Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, odată cu deprecierea euro, pe fondul aşteptărilor tot mai mari ca Banca Centrală Europeană să înceapă un program de achiziţii de obligaţiuni, posibil în valoare de 550 de miliarde de euro. Majoritatea analiştilor anticipează că BCE va decide lansarea programului de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni guvernamentale la şedinţa de politică monetară din 22 ianuarie, pe fondul stagnării economice din zona euro şi al pericolului deflaţiei.
„Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.
Explicaţiile şefului băncii centrale nu sunt pe placul afaceriştilor elveţieni, care se aşteaptă la o scădere a exporturilor, şi nici al cumpărătorilor care trec deja graniţa în ţările vecine, în căutarea unor produse mai ieftine.
„Impactul real al deciziei nu va fi cunoscut timp de luni de zile, dar este mai aproape de cel al unei explozii nucleare decât al unei bombe convenţionale de 1.000 de kilograme. Efectul este ca o gaură neagră care poate înghiţi cantităţi uriaşe de bani“, consideră analistul Javier Paz.
Indicele SMI al bursei elveţiene a scăzut cu 12% pe 15 ianuarie, marcând cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elveţian s-a apreciat la un nivel record faţă de euro în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de curs valutar. Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.
Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei.
Monedele şi acţiunile bancare din Europa de Est au înregistrat scăderi puternice. Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% faţă de francul elveţian, forintul maghiar cu 15%, în timp ce în România cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut cu 15,7%.
Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutaţii în franci elveţieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei. Polonezii, ungurii şi românii au contractat credite în franci elveţieni, înainte de criza financiară din 2008, pentru că erau mai ieftine, dar ulterior costurile au crescut semnificativ.
„Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elveţieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei“, a avertizat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra.
Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays, nume grele din industria bancară mondială, au înregistrat pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari în urma deciziei băncii centrale elveţiene. „Pierderile vor fi de ordinul miliardelor de dolari – acestea sunt încă evaluate. Victimele vor fi de la bănci mari la brokeri, fonduri de hedge, fonduri mutuale şi speculatori valutari. Vor fi unde de şoc în sistemul financiar“, apreciază Mark T. Williams, specialist în managementul riscului la Universitatea Boston.
-
Curtea supremă a Germaniei a respins definitiv contestaţiile privind fondul de criză al UE
Instanţa supremă de la Karlsruhe şi-a dat astfel avizul final cu privire la statutul legal al fondului, ridicând o serie de observaţii minore care nu vor afecta însă participarea Germaniei la mecanismul anticriză al UE şi nici drepturile de vot controlate de Berlin în board-ul instituţiei, transmite Bloomberg.
Măsurile adoptate de UE şi BCE în timpul crizei datoriilor de stat au fost contestate în Germania de mai mulţi politicieni şi personalităţi din mediul academic.
“Este încă imperativ să se găsească o modalitate sustenabilă, realistă, fundamentată democratic şi constituţională de ieşire din criză”, a declarat marţi judecătorul Andreas Vosskuhle, preşedintele Curţii Constituţionale a Germaniei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Qatar ar putea cumpăra 20% din acţiunile Monte dei Paschi, a treia mare bancă din Italia
Monte dei Paschi a primit fonduri de 4,1 miliarde de euro de la statul italian anul trecut, după pierderi cauzate de criza datoriilor suverane şi un scandal referitor la instrumente financiare derivate. Banca intenţionează să atragă capital suplimentar de 3 miliarde de euro printr-o emisiune de acţiuni.
Vânzarea de acţiuni noi a fost amânată până la mijlocul anului 2014, după ce MPS, fundaţie caritabilă care are legături strânse cu politicienii locali, a cerut mai mult timp ca să-şi reducă participaţia pentru a plăti din datorii.
MPS este cel mai mare acţionar al Monte dei Paschi, în timp ce pe poziţia a doua, la mare distanţă, se află compania Finamonte, cu 4%. Doar alţi doi investitori, AXA (3,72%) şi JPMorgan (2,53%), mai deţin participaţii cu drept de vot mai mari de 2%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Wall Street Journal: După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul
Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul acestei săptămâni, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.
“Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani.
Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Soros: Victoria lui Merkel semnalează sfârşitul crizei din zona euro
Pentru o perioadă îndelungată de timp, cunoscutul investitor a fost un critic al modului în care Germania a gestionat criza din zona euro.
“Criza euro a luat sfârşit. A devenit oficial în timpul alegerilor din Germania, când regulile care guvernează euro nici măcar nu au fost discutate”, a afirmat Soros, prezent la o conferinţă în Kiel, Germania.
Miliardarul critică însă modul în care a fost abordată criza în UE şi măsurile care i-au urmat.
“Sistemul care a ieşit din criză este departe de a fi satisfăcător. Economiştii ar descrie această situaţie drept un echilibru inferior. Eu o calific drept o situaţie aflată departe de echilibru. Criza euro a transformat deja Ununea Europeană în ceva radical diferit de intenţiile iniţiale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Germania cere Europei să menţină presiunile asupra Greciei
Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat săptămâna trecută o nouă tranşă, de 2,5 miliarde euro, din programul de împrumuturi contractat de Grecia, asigurând astfel finanţarea guvernului elen până la alegerile generale din Germania, programate pentru 22 septembrie.
Progresele Greciei vor continua să fie monitorizate în condiţii normale.
“Presiunea rămâne, nu are nicio legătură cu programul electoral. Sunt departe de a fi trecut hopul”, a comentat Schaeuble la postul de radio Deutschlandfunk, preluat de Bloomberg.
Cancelarul german Angela Merkel încearcă să obţină, în septembrie, cel de-al treilea mandat la conducerea guvernului elen, pe fondul nemulţumirii germanilor privind sumele uriaşe mobilizate de Berlin în sprijinul statelor din zona euro aflate în dificultate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Şeful Bundesbank: Europa ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor
BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară, dacă datele macroeconomice susţin o astfel de decizie, a sugerat Weidmann, într-un interviu pentru Wall Street Journal. O diminuare a dobânzii cheie nu ar schimba, însă, evoluţia economică a blocului euro, a afirmat Weidmann.
Şeful Bundesbank a apreciat acordul dintre Cipru şi creditorii internaţionali, care include pierderi importante pentru deponenţii din cele mai mari două bănci cipriote. Deşi modul în care s-a procedat în Cipru nu este un model pentru alte situaţii, arată importanţa de a avea o ordine în care investitorii cu interese în bancă să suporte costurile în cazul unor dificultăţi ale instituţiei de credit, a spus el.
“Depăşirea crizei şi a efectelor va rămâne o provocare pe parcursul următorului deceniu”, a spsus Weidmann. Poziţia băncii centrale a Germaniei contrazice declaraţii recente ale preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a afirmat că cea mai dificilă perioadă a crizei din Europa a fost depăşită.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro