BusinessMagazin

Tag: criza coronavirus

  • După o lună de criză sunt 500.000 de contracte de muncă suspendate, iar numărul lor creşte şi îngroapă veniturile statului

    Veniturile bugetului consolidat au crescut în primele două luni din an cu 9,8%, an/an, dar va trebui să mai aşteptăm luni de zile, dacă nu cumva anul viitor, pentru ca Finanţele să indice o nouă creştere l În schimb, cheltuielile, care au consemnat în primele două luni din 2020 un salt de 14,8%, vor creşte puternic, ceea ce ar putea face ca deficitul bugetar de 4,6% din PIB înregistrat anul trecut să se dubleze.

    Deficitul bugetar din primele două luni din an a crescut cu 60%, faţă de primele două lui din 2019, până la 8,3 mld. lei, în condiţiile în care oamenii şi administraţia au fost foarte liniştiţi, ştiind criza foarte departe.

    La o lună distanţă de încheierea execuţiei bugetare pe februarie, cel puţin 500.000 de contracte de muncă fuseseră suspendate, adică 10% din totalul contractelor de muncă înregistrate la finalul anului trecut. Dacă lucrurile ar sta doar  aşa – Ministerul Muncii spune că poate acoperi şomajul tehnic pentru un milion de contracte – atunci doar din veniturile din impozitul pe venit bugetul consolidat ar urma să se piardă anul acesta spre 2,5 miliarde de lei, în condiţiile în care anul trecut veniturile din această sursă au însemnat aproape 23 mld. lei (2,2% din PIB şi 7,2% din totalul veniturilor bugetare). Preca­ritatea pieţei muncii va lovi puternic şi în veniturile din contribuţiile de asigurări (10,7% din PIB şi 34,7% din toate veniturile consolidate, în 2019), pentru că, dacă veniturile se reduc, pe măsură scad şi contribuţiile.

    Pe toate capitolele de venituri bugetare situaţia se repetă, nu neapărat identic, dar lucrurile sunt ombilical legate. Şomajul (cel tehnic este foarte pronunţat, acum că statul s-a angajat să-l plătească) este o consecinţă a închiderii companiilor. Dacă acestea se închid, de unde să plătească statului impozit pe profit (17,7 mld. lei, echivalent a 1,7% din PIB şi 5,5% din veniturile bugetului consolidat, la nivelul anului trecut)?

    Odată ce veniturile scad, scade şi consumul. Prin urmare, scad şi înca­sările din TVA (65,5 mld. lei, echivalent a 6,3% din PIB şi 20,4% din totalul veniturilor, la nivelul anului trecut.)

    Benzina se ieftineşte, dar oamenii sunt obligaţi să stea în casă. Prin urmare, veniturile din accize vor scădea şi ele (31,5 mld. lei, adică 3% din PIB şi 9,8% din veniturile bugetare, în 2019), în funcţie de durata carantinei.

    Banii de la UE, care anul trecut au însemnat 2,4% din PIB (24,8 mld. lei), ar urma să fie ceva mai mulţi, pentru că sunt acordaţi mai uşor.

    În schimb, cheltuielile sunt aştep­tate să crească puternic. Acestea au avansat cu 14,8% în doar două luni din an, an/an, (până la 59,6 mld. lei), în vreme ce deficitul bugerar a făcut un salt de 60% în aceeaşi perioadă, până la 8,3 mld. lei. Primele calcule privind recesiunea făcute de ZF arată că, dacă afacerile totale scad cu 50% în T2 (considerat cu o pondere de 20% în totalul anului), vom avea o reducere anuală a cifrei de afaceri în economie şi a veniturilor bugetare cu 10%, în euro.

    Astfel, cifra totală de afaceri în economie, în 2020, care era anticipată, la începutul anului, la 350 de miliarde de euro, ar urma să scadă la 315 mld. euro. PIB-ul, care ar fi urmat să crească cu 4,1% şi să atingă, în acest an, 238 – 240 mld. euro, se va restrânge la 216 mld. euro, iar veniturile consoli­date ale statului ar urma să fie de 69 – 70 mld. euro, faţă de venituri anticipate la început de an de 76 – 77 mld. euro.

    Deficitul bugetar a ajuns în primele două luni din an la 8,3 mld. lei (1,7 mld. euro).

    Faţă de un deficit prognozat la început de an de sub 50 mld. lei (10 mld. euro), echivalent a 3,6% din PIB, acesta ar putea ajunge la peste 7% din PIB – între 80 şi 90 de miliarde de lei.

    iulian.anghel@zf.ro

  • Ce impact are criza cauzată de pandemia de coronavirus asupra pieţei muncii? Cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar 40% din contractele semnate au fost îngheţate

    „Nesiguranţa predomină atât la angajaţi, cât şi la angajatori. Primele restructurări şi şomaje tehnice deja au loc. Industriile precum turismul, HoReCa, automotive sunt cele mai afectate.“

    Impactul pandemiei de coronavirus a fost şi este încă resimţit puternic pe piaţa muncii din România.

    Marile companii din economie şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic, iar majoritatea angajărilor sunt anulate, amânate sau îngheţate.  

    Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Search, spune că cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar circa 40% din contractele semnate au fost îngheţate în această perioadă.

    „Nesiguranţa predomină atât la angajaţi, cât şi la angajatori. Primele restructurări şi şomaje tehnice deja au loc. Industriile precum turismul, HoReCa, automotive sunt cele mai afectate. Circa 80% dintre companii nici nu îşi mai pun problema să facă noi angajări. Impactul îl simţim şi noi, cei din industria executive search. Cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar circa 40% din contractele semnate au fost îngheţate“, afirmă Sorina Faier.

    Principalele temeri ale angajaţilor în această perioadă sunt legate de micşorări salariale, concedieri sau imposibilitatea de a găsi un nou loc de muncă.

    „Angajaţii sunt îngrijoraţi că li se vor micşora salariile, că vor fi daţi afară sau efectiv că nu vor mai avea ce sau cu cine să lucreze. Angajatorii, de asemenea, sunt foarte îngrijoraţi de ceea ce va urma. Unii dintre ei vor încerca să susţină pe cât vor putea angajaţii şi compania, dar unii iau deja măsuri radicale încă de pe acum şi reduc sau opresc total activitatea“, spune Sorina Faier.

    În ceea ce priveşte comportamentul candi­daţilor, aceştia preferă interviurile online în această perioadă, iar 40% dintre ei sunt reticenţi la o nouă ofertă de muncă.

    „Candidaţii nu mai doresc să participe la interviuri face to face, preferă întâlnirile online şi este de înţeles. Aproximativ 40% dintre ei sunt reticenţi acum la o nouă ofertă de muncă. Cei care au semnat deja contractele de muncă înainte de pandemie sunt temători de ceea ce va urma“, explică Sorina Faier.

    Companiile care încă mai fac angajări în această perioadă activează în sectoare precum IT, producţie alimentară şi chemicals.

    „Angajări se mai fac în aceasta perioadă, dar mult mai puţine. Noi avem cereri din sectorul IT, chemicals, producţie alimentară şi producţie de cabluri electrice. În afară de domeniul IT, unde cererea este de specialişti, ceilalţi doresc top manageri“, spune Sorina Faier.

    Ea afirmă că angajaţii firmelor din domenii precum farma sau retail vor fi cei care vor trece cu bine de această criză cauzată de pandemia de coronavirus.

    „Piaţa muncii nu va arăta deloc bine după trecerea acestei crize pentru multe domenii. Vor rezista doar firmele puternice, angajatorii şi angajaţii din domeniile pharma, food production sau retail food. Multe firme şi angajaţi vor fi nevoiţi să se reprofileze şi să o ia din nou de la zero. Cu cât va dura mai mult această pandemie, cu atât economia îşi va reveni mai greu şi, implicit, şi piaţa muncii“, afirmă Sorina Faier.

    Companiile trebuie să le ofere posibilitatea angajaţilor să lucreze de acasă în această perioadă şi trebuie să le ofere constant informaţii despre planurile de viitor, crede ea.

    „Comunicarea joacă un rol foarte important într-o organizaţie, iar acum cu atât mai mult. Angajaţii trebuie informaţi de către angajator despre planurile, strategiile de criză ale companiei şi dacă vor fi restructurări. Dacă se pune problema restructurării, ar trebui luate în calcul serviciile unui partener din executive search pentru a-i ajuta cu outplacement-ul, adică să ajutăm angajaţii să-şi găsească un job în altă parte“, afirmă Faier.

    Pentru restructurări, expertul în resurse umane recomandă  companiilor să colaboreze cu un specialist pentru a evalua şi testa performanţele profesionale ale angajaţilor.

    „Aşa compania vă avea o imagine obiectivă şi vă putea decide pe cine este mai bine să păstreze şi pe cine nu. Angajaţii restructuraţi trebuie să fie deschişi şi pregătiţi pentru o reprofilare. În perioada de criză nu este uşor să-ţi găseşti un nou job. Totodată, companiile trebuie să aibă o echipă de top adaptabilă, inovativă şi rezistentă la stres şi schimbare. Resursa umană va face diferenţa într-o companie, mai ales în momentele de criză“, concluzionează Sorina Faier.

  • Vreau să revin la lucru, serviciu/job, vreau să se redeschidă cafenelele, restaurantele, mallurile, vreau să fie viaţă în Centrul Vechi

    Parcă cu toţii trăim într-un film absurd (vă recomand să vedeţi sau să revedeţi filmul “Nuntă mută” în situaţia de astăzi), unde suntem figuranţi dar şi obiecte de studiu, cum ne descurcăm închişi în casă în secolul XXI.

    Nu cred că ne putem imagina că într-o lume deschisă, globalizată, democratică, europeană, cu libertatea de mişcare garantată, vom ajunge să închidem ţările, graniţele, oraşele, restaurantele, mallurile, parcurile, şcolile, grădiniţele dar şi locurile de muncă, în forma lor naturală.

    De aproape două săptămâni, ne-am autoizolat şi repetăm obsesiv “Staţi în casă”, când cu toţii nu mai vrem să stăm în casă, nu mai putem.

    De-abia au trecut zece zile şi mai avem de stat poate încă o lună, varianta optimistă.

    Până acum două săptămâni, conform sondajelor firmelor de resurse umane, jumătate dintre voi nu vă apreciaţi jobul şi chiar voiaţi să-l schimbaţi.

    Cei mai mulţi vă uitaţi la job cu frustrare, cu ură, cu impresia că v-aţi ratat cariera şi că timpul trece în defavoarea voastră.

    Companiile, patronii, şefii erau priviţi cu ură.

    Ca să nu mai vorbim câţi voiau să plece din ţară pe lângă ei 4-5 milioane care au plecat deja.

    La începutul anului, 500.000 de români din ţară îşi căutau activ un job în afară. Acum, un milion de români sunt aşteptaţi să intre în şomaj tehnic, poate un milion lucrează de-acasă, mulţi vor ajunge şomeri după această perioadă de situaţie de urgenţă, având în vedere că repornirea economiei nu va fi peste noapte.

    De fapt, repornirea economiei, a activităţii trebuie făcută cu orice preţ, având în vedere resursele limitate pe care le avem pentru a supravieţui.

    Poate unii sunt mai norocoşi pentru că pot să lucreze de acasă, pot să rezolve lucruri din telefon, prin teleconferinţă, prin Skype, prin Zoom.

    Prin ceea ce facem acum, de fapt ne pregătim pentru perioada când vom fi pensionari, când vom vorbi singuri cu cei patru pereţi, pentru că nimeni nu va mai fi în casă.

    Asta îmi aminteşte de un articol pe care l-am scris acum câtva timp, în care spuneam că vom ajunge să plătim ca să lucrăm şi să nu fim pensionari. Veţi dori şi chiar veţi plăti să nu ieşiţi la pensie!

    Din punct de vedere al protecţiei sănătăţii, am putea sta acasă până trece pandemia, dar din punct de vedere economic, nu.

    Chiar dacă băncile centrale printează acum bani non-stop, niciun guvern, nicio ţară nu-şi poate permite să închidă totul până trece coronavirus.

    Cu toţii vrem să ne revedem colegii, să vedem viaţă în jurul nostru, copiii să meargă la grădiniţă, şcoală, facultate, nu umai vrem să trăim între patru pereţi şi o teleconferinţă.

    Dacă treceţi acum prin Centrul Vechi din Capitală, totul este închis, ferecat, depozitat, parcă suntem într-o scenă absurdă.

    3.000 de unităţi HoReCa sunt închise în Bucureşti, 30.000 sunt închise în ţară într-o seară de sâmbătă, când ar fi trebuit să auzim şi să vedem veselie, râsete, plânsete, adică viaţă.

    Cum au putut să dispară toate aceste lucruri în numai zece zile?

    Probabil că 3 milioane din 5 milioane de angajaţi sunt acasă , 5 milioane de pensionari ascultă ca la război anunţul statistic al situaţiei îmbolnăvirilor şi morţilor de coronavirus, 5 milioane de copii i-au albit deja pe părinţi.

    În aceste condiţii, orice teorie a conspiraţiei, oricât de absurdă ar fi ea, câştigă teren.

    Nu ştiu ce va fi luni, dar ştiu sigur că vreau să merg din nou la job/serviciu/lucru!