BusinessMagazin

Tag: Cristian Tudor Popescu

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

     Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.
     
    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

     

  • Cum arată primele autobuze electrice care au fost introduse în circulaţie în România – GALERIE FOTO

    Primarul Emil Boc a declarat, la prezentarea celor 10 autobuze electrice, că bugetul total al proiectului este de 32 de milioane de lei, din care 27,2 milioane de lei o reprezintă contribuţia elveţiană.

    “Pentru prima dată în România se introduc în circulaţie autobuze electrice, fiind un eveniment în premieră naţională. (…) Bugetul total al proiectului este de 32 de milioane de lei, din care 27,2 milioane de lei o reprezintă contribuţia elveţiană, restul fiind acoperit din bugetul local, cu aceşti bani fiind achiziţionate 10 autobuze electrice, de producţie poloneză. Cluj-Napoca dă semnalul privind direcţia de evoluţie spre transportul public nepoluant, pentru că ne interesează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reducerea poluării aerului, astfel că ne propunem ca prioritate strategică schimbarea flotei de transport în comun a CTP care să devină, după 2025, complet nepoluantă”, a spus Boc.

    Vezi aici mai multe imagini 

  • Chirica, mesaj dur pentru ministrul de Finanţe: Câte lumânări pot cumpăra de 12 milioane de euro?

    Primarul Iaşului, Mihai Chirica, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că revoluţia fiscală iniţiată la începutul acestui an a provocat pierderi de 12 milioane de euro oraşului pe care îl conduce.

    „Recent am avut o discuţie cu angajaţii Companiei de Transport Public (CTP) Iaşi, care sunt nemulţumiţi de reforma fiscală, ce a dus la unele inechităţi în privinţa salariilor. Ei nu au venit aici în calitate de sindicalişti, ci ca angajaţi ai CTP Iaşi. Nu au venit provocaţi de o măsură sindicală. Sindicatele au venit odată cu patronatul, dar e bine că au venit la discuţii. Reforma fiscală a creat o inechitate foarte mare între angajaţi, cu creşterea unor lefuri foarte mici şi păstrarea la fel a altora, care erau mai mari. Bugetul oraşului a fost diminuat cu 12 milioane de euro în urma revoluţiei fiscale! Oare câte lumânări pot cumpăra de 12 milioane de euro?! Cam atâtea lumânări vreau să aprind pentru ministrul de Finanţe!“, a spus joi Mihai Chirica.

    Potrivit primarului, el va avea o nouă întâlnire în curând cu angajaţii CTP Iaşi, pentru a găsi, de comun acord, o soluţie la problema semnalată de aceştia.

    „Eu am discutat cu angajaţii CTP şi le-am cerut să vină cu o propunere, noi vom veni cu o alta şi vom ajunge la un numitor comun. Dar nu vreau nişte soluţii irealizabile, nu vreau să aruncăm cu promisiuni care nu pot fi realizate“, a încheiat Chirica.

    Primarul Iaşului, Mihai Chirica, a fost exclus din PSD, în 9 februarie, alături de viceprimarul Gabriel Harabagiu şi Sorin Iacoban. Preşedintele PSD Iaşi, Maricel Popa, spune că decizia e definitivă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CTP a fost AMENDAT după ce a spus că Dăncilă are părul ca o maimuţă. Vezi ce sumă trebuie să plătească

    Consiliul pentru Combaterea Discriminării a decis, miercuri, amendarea jurnalistului Cristian Tudor Popescu cu 1.000 de lei pentru că a asociat-o pe Viorica Dăncilă, într-o emisiune la Digi24, cu un pavian cu mantie. Moderatorul, Cosmin Prelipceanu, va primi aceeaşi amendă din cauza lipsei de reacţie
     
    “Asocierea creată de către domnul Cristian Tudor Popescu, la emisiunea Jurnalul de seară din data de 16.01.2018, pe postul de televiziune Digi 24, între doamna Viorica Dăncilă şi pavianul cu mantie, reprezintă hărţuire şi încalcă dreptul la demnitate, conform art. 2, alin. 5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Comportamentul moderatorului emisiunii, Cosmin Prelipceanu, precum şi lipsa de reacţie a acestuia, reprezintă discriminare conform art. 2 alin 4 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Faptele celor 2 jurnalişti exced libertăţii de exprimare în conformitate cu legislaţia din România şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”, transmite Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), printr-un comunicat de presă.

    Colegiul director a decis, în unanimitate, aplicarea unei amenzi de câte 1.000 de lei pentru fiecare reclamat.

    De asemenea, potrivit sursei citate,”reclamaţii vor prezenta rezumatul hotărârii în speţă în cadrul aceleiaşi emisiuni, cu începere de la ora 21.00″.

  • Industrialul a ajuns anul trecut la peste jumătate din totalul investiţiilor imobiliare înregistrate în 2015

    Investitiile industriale imobiliare in Romania au atins un nivel record de 389 de milioane de dolari, reprezentand 57% din totalul investitiilor inregistrate in 2015, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară CBRE. Ponderea masiva a sectorului industrial s-a datorat intrarii pe piata locala a doi mari investitori, CTP si P3, precizeaza raportul realizat de CBRE care analizeaza piata investitiilor imobiliare in Romania. La randul lor, investitiile in spatiile de birouri au crescut spectaculos in ultimul trimestru din 2015, reprezentand jumatate din volumul total inregistrat in aceasta perioada.

    Randamentele investitiilor imobiliare (yields) au inregistrat o imbunatatire constanta in ultimele 12 luni, de la 8% la 7.25% pentru centrele comerciale, de la 7.75% la 7.5% pentru cladirile de birouri, respective de la 9.5% 8.75% pentru sectorul industrial si este de asteptat ca aceasta tendinta sa continue si in 2016. Volumul total de investitii in real estate pe piata din Romania are in continuare o dinamica apreciabila in perioada post-recesiune, fiind aproape dublu fata de anul 2013 dar sub nivelul record din anul 2014. Investitiile imobiliare straine continua sa fie preponderente pe piata locala, capitalul autohton reprezentand doar 3% din total. Olanda, Statele Unite, Marea Britanie si Garmania sunt tarile care au investit cel mai mult in Romania anul trecut.

    “Daca ne uitam la interesul acordat de investitori, putem sa estimam ca anul acesta va avea cel putin aceiasi indicatori de performanta ca in 2015. Atat investitorii deja activi in Romania cat si cei care isi propun sa investeasca aici devin din ce in ce mai receptivi in a-si intari prezenta in Romania, date fiind recentele performante solide ale economiei romanesti dar si datorita preturilor avantajoase ale produselor de investitii. In acelasi timp, finantarile oferite de sistemul bancar au contribuit la imbunatatirea randamentelor investitionale (yields) din ultimul an”, apreciaza Gijs Klomp, Head of Capital Markets CEE, CBRE.

    Cele mai mari 5 tranzactii imobiliare din 2015 au fost, in ordine: achizitia Europolis Logistic Park de catre compania P3, urmata de cumpararea Floreasca Park de catre GLL, achizitia Auchan Titan Shopping Center de catre NEPI, cumpararea Bucharest West de catre CTP si achizitia Green Court Bucharest Building B a celor de la Globalworth. Valoarea cumulata a celor cinci mari tranzactii reprezinta 60% din totalul investitiilor, toate acestea fiind inregistrate in Bucuresti.
     

  • Liberalul Nicolăescu, haiduc de stat

    Nicolăescu taie fondurile direcţionate de  stat către spitalele private.

    Se discută aprins dacă măsura e corectă sau nu din punct de vedere concurenţial şi al libertăţii de alegere care trebuie lăsată  pacientului.

    Nu cred că asta îl preocupă şi pe dl. ministru.

    E. Nicolăescu vrea să dea publicului impresia că e de partea celor mulţi şi săraci, în vreme ce inşii cu bani n-au decât să plătească la privat.

    Impresie falsă deoarece:

    1. Numărul pacienţilor care beneficiază de servicii decontate în spitale private este sub 3% din totalul pacienţilor într-un an. Sumele alocate unităţilor private de către stat nu depăşesc 10% din banii cu care funcţionează acestea.

    Prin urmare, măsura nu e semnificativă – oameni puţini, sume mici.

    Citi]i mai departe pe www.gandul.info

  • Cristian Tudor Popescu: Cel mai bun guvern Ponta

    Omul-cheie este Florin Georgescu, “împrumutat” de la BNR pentru 6 luni, finanţist redutabil, negociator dur şi experimentat în relaţia cu FMI. El va fi “centura de siguranţă” pentru măsurile de restituire a tăierilor salariale şi de pensie către populaţie, esenţiale pentru imaginea electorală a USL. Alte centuri de siguranţă sunt Ioan Rus la Interne, profesionist serios, a mai ocupat acest post, Mariana Câmpeanu la Muncă, specialist în domeniu, fost ministru, Leonard Orban, păstrat la Afaceri Europene, Corneliu Dobriţoiu la Apărare, fost secretar de stat în MAPN, agreat de Washington, Dan Nica la Comunicaţii, inginer în branşă, a mai ocupat acest post.

    Anunţarea guvernului Ponta în doar 4 zile este o performanţă în materie de negociere internă a USL. Nu lipsită de tensiuni în culise. Semne ale acestor tensiuni sunt nominalizările ciudate ale lui Andrei Marga nu la Educaţie, ci la Externe, şi Titus Corlăţean, nu la Externe. În coada acestor rocade se află o anume Corina Dumitrescu, rector la Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, plantată ministru al Educaţiei. Nu cunosc persoana, dar nu dau doi bani pe profesorii şi absolvenţii de Facultăţi “Creştine”, ca şi cum restul instituţiilor de învăţământ superior din România ar fi musulmane.

    Stranie este şi desemnarea lui Vasile Cepoi la Sănătate. Domnul acesta trebuia să-l facă uitat pe dr Raed Arafat, fiind reprezentantul reformei Băsescu în Sănătate, astă iarnă. Cepoi ministru al Sănătăţii e un soi de insultă la adresa Pieţii Universităţii şi a manifestărilor pro Arafat din Tg Mureş şi alte oraşe ale ţării.

    Dar pisica moartă de la poarta guvernului, pe care Victor Ponta o înghite coaptă, este un alt Victor, Alistar. Personaj dubios, unsuros, cu probleme de incompatibilitate, acest Alistar e numit ministru delegat, o funcţie inventată pentru el, ocupându-se cu “strategii guvernamentale”. Compromisul gros făcut de V. Ponta mă face să mă gândesc la cum ar arăta un guvern Ponta după eventuala câştigare a alegerilor în noiembrie. Dacă acum cuvântul de ordine este “toleranţă zero pentru corupţie şi clientelism”, căci USL are nevoie de voturi, atunci când vor avea puterea pe patru ani prin vot popular, Ponta şi ai săi vor da măsura şulfăriei şi combinagelii de care sunt capabili.

    Dacă puterea în anii care urmează va fi a USL, s-ar putea să ne amintim cu nostalgie acest prim guvern Ponta ca fiind cel mai bun.

    Cristian Tudor Popescu este senior editor al ziarului Gândul.

  • De ce s-a înfuriat Sebastian Lăzăroiu pe Cristian Tudor Popescu

    “S-a găsit deja o slugă pentru noul guvern Ponta. Nimeni altul decât lăutarul lui Geoană şi Nastase şi cunoscutul jucător de tenis, Cristian Tudor Popescu”, a scris Lăzăroiu pe Facebook.

    Reacţia lui Lăzăroiu a venit după ce Popescu i-a criticat, o dată în plus, pe miniştrii fostelor guverne Boc şi a apreciat că Ponta a cooptat în noul cabinet o serie de profesionişti, strategie pe care PDL nu a adoptat-o cât a fost la guvernare.

    “Nu avem personaje compromise, sunt o serie de profesionişti care se găsesc acolo unde le este locul, aşa cum sunt Florin Georgescu, Ioan Rus, Mariana Câmpeanu. Un guvern fără Igaş, fără Lăzăroi şi fără Udre este un guvern mai bun”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

    Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat, marţi seară, lista noului guvern, format preponderent din foşti miniştri PSD şi PNL, precum şi din specialişti independenţi.

  • “Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)”

    Pornind de la filme ale unor monştri sacri ca Griffith, filmele sovietice de propagandă ale deceniului trei (inclusiv Eisenstein) sau cele propagandistice naziste (Leni Riefenstahl), volumul lui Cristian Tudor Popescu prezintă filmul românesc de ficţiune – de la peliculele interbelice, începând cu Războiul de independenţă, până la cele ale epocii comuniste. Acestea din urmă sunt diferenţiate în funcţie de perioadele în care au fost produse şi de evoluţiile politice specifice perioadelor respective şi sunt urmate de numeroase studii de caz, între care “Directorul nostru” (1955), “Puterea şi Adevărul” (1972), dar şi filme antisistem precum “Reconstituirea” (1970).

    “Filmul românesc de ficţiune s-a născut cu propaganda politică în el, ca un copil infectat cu HIV încă din pântecele mamei. Istoria lui a fost dublată de istoricul bolii. Pe lângă semnele specifice creşterii, în fiecare etapă de viaţă, tumorile, erupţiile, plăgile s-au dezvoltat şi ele. Coşurile pubertăţii filmului românesc au apărut lângă bubele sindromului imunodeficienţei politice. Din cele 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ 222 (adică 40%) pot fi considerate ca având caracter politic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzicală, filme pentru copii – proporţia lui Lenin (60% propagandă, 40% divertisment) fiind totuşi inversată. Cu prea puţine excepţii, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluţie ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaţionalistă, antiromânească, apoi naţional-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceauşescu”, spune Cristian Tudor Popescu.

    de Mădălina Cerban

  • Cristian Tudor Popescu îşi va lansa volumul “Filmul surd în România mută” pe 26 noiembrie, la Gaudeamus

    Cristian Tudor Popescu va fi prezent la ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus într-o altfel de ipostază: aceea de autor al unui studiu despre filmul autohton, “Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)”, o remarcabilă radiografie, minuţios documentată. Cartea a apărut în colecţia “Cinema” a editurii Polirom. Volumul va fi lansat de Cristian Tudor Popescu, la Gaudeamus, sâmbătă, 26 noiembrie, de la ora 16.00. La eveniment vor participa şi Eugenia Vodă, Emil Hurezeanu şi Adrian Şerban, se arată în programul manifestărilor pregătite de editura Polirom pentru Târgul de Carte Gaudeamus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro