Radu Timiş, unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria alimentară, a pus bazele procesatorului de carne Cris-Tim acum circa 25 de ani şi spune că deşi a primit oferte de vânzare, nu vrea să facă acest lucru, vrea să îl lase moştenire copiilor săi.
„Cris-Tim este o firmă de familie, pe care am creat-o pentru a fi dată mai departe. Noi (eu şi soţia mea – n.red.) avem patru băieţi şi doi dintre ei sunt deja implicaţi în business“, a spus Radu Timiş.
“În acest an investim aproximativ 3 milioane de euro într-o fabrică nouă de ready-meal (n. r. – mâncare gata preparată, vândută în principal la caserolă) la Filipeştii de Pădure. Vom începe în acest an şi anul viitor va intra în funcţiune. Plecăm de la o capacitate de 10 tone pe zi, iar în doi ani vom ajunge la 15-20 de tone pe zi. Vom produce salate, grill-uri gata preparate şi vom trece la supe. E o zonă pe care am identificat-o ca fiind de viitor”, a spus Timiş.
Cris Tim produce deja mâncare la caserolă şi a avut anul trecut vânzări pe acest segment de peste 5 milioane de euro pe an, în creştere cu 30%.
În paralel, Timiş vrea să mai investească 2,5 milioane de euro într-o “cramă butic”.
“Va fi o adaptare pentru cele 33 de hectare de viţă-de-vie pe care le avem la Ceptura (Prahova), şi unde vom mai planta 6 hectare. Vom produce vinuri în zona super premium. Noi am început de anul trecut să producem vinuri, dar nu la noi, ci la o cramă vecină. Vom începe construcţia din acest an şi probabil vom procesa de anul viitor”, a mai spus el.
Tot în acest an, grupul şi-a propus să extindă centrul de logistică de la Filipeştii de Pădure şi să înceapă să producă iaurturi pentru copii, ţintind gama super premium, dar şi o îngheţată cu care se va adresa zonei de Horeca.
“A fost un an bun 2014. Am avut o creştere de 20% în zona mezelurilor şi pe total grup am crescut cu 15%. Asta înseamnă că am închis anul trecut cu afaceri la nivelul întregului grup de aproximativ 90 de milioane de euro şi cu o EBITDA în creştere de la 8% la 10%”, a afirmat Timiş.
Din grupul Cris Tim fac parte mai multe firme, printre care una de procesare de mezeluri, o firmă de logistică şi vânzare, o fermă cerealieră şi de vaci cu lapte, o fermă viticolă, una de catering şi magazine şi o societate de construcţii.
“Toate liniile de business au crescut, dar cel mai tare a crescut zona de mezeluri. Piaţa mezelurilor este stabilă, la un miliard de euro pe an. Cu tot cu evaziunea fiscală, însă, ajunge la 1,5 miliarde de euro. În România, consumul de carne şi mezeluri este 55 kg pe cap de locuitor, iar în Comunitatea Europeană este undeva la 85%. Românii consumă în jur de 30 de kilograme de mezeluri pe an”, a mai spus preşedintele grupului.
Anul trecut, grupul Cris Tim a investit 8 milioane de euro în mai multe direcţii, printre care într-o o fabrică de salam de Sibiu, care “va intra în piaţă” în două luni şi jumătate, în creşterea capacităţii de producţie pentru mezelurile crud-uscate, în linii de ambalare complet automatizate, în zona de management, în managementul calităţii totale şi în creşterea capacităţii de stocare-silozare la ferma care a ajuns la 1.000 de vaci.
Pentru anul în curs, Timiş a bugetat afaceri de peste 100 de milioane de euro pentru întregul grup.
Printre concurenţii Cris Tim pe piaţa mezelurilor se numără Caroli, Agricola, Kosarom şi Elit.
“În acest an investim aproximativ 3 milioane de euro într-o fabrică nouă de ready-meal (n. r. – mâncare gata preparată, vândută în principal la caserolă) la Filipeştii de Pădure. Vom începe în acest an şi anul viitor va intra în funcţiune. Plecăm de la o capacitate de 10 tone pe zi, iar în doi ani vom ajunge la 15-20 de tone pe zi. Vom produce salate, grill-uri gata preparate şi vom trece la supe. E o zonă pe care am identificat-o ca fiind de viitor”, a spus Timiş.
Cris Tim produce deja mâncare la caserolă şi a avut anul trecut vânzări pe acest segment de peste 5 milioane de euro pe an, în creştere cu 30%.
În paralel, Timiş vrea să mai investească 2,5 milioane de euro într-o “cramă butic”.
“Va fi o adaptare pentru cele 33 de hectare de viţă-de-vie pe care le avem la Ceptura (Prahova), şi unde vom mai planta 6 hectare. Vom produce vinuri în zona super premium. Noi am început de anul trecut să producem vinuri, dar nu la noi, ci la o cramă vecină. Vom începe construcţia din acest an şi probabil vom procesa de anul viitor”, a mai spus el.
Tot în acest an, grupul şi-a propus să extindă centrul de logistică de la Filipeştii de Pădure şi să înceapă să producă iaurturi pentru copii, ţintind gama super premium, dar şi o îngheţată cu care se va adresa zonei de Horeca.
“A fost un an bun 2014. Am avut o creştere de 20% în zona mezelurilor şi pe total grup am crescut cu 15%. Asta înseamnă că am închis anul trecut cu afaceri la nivelul întregului grup de aproximativ 90 de milioane de euro şi cu o EBITDA în creştere de la 8% la 10%”, a afirmat Timiş.
Din grupul Cris Tim fac parte mai multe firme, printre care una de procesare de mezeluri, o firmă de logistică şi vânzare, o fermă cerealieră şi de vaci cu lapte, o fermă viticolă, una de catering şi magazine şi o societate de construcţii.
“Toate liniile de business au crescut, dar cel mai tare a crescut zona de mezeluri. Piaţa mezelurilor este stabilă, la un miliard de euro pe an. Cu tot cu evaziunea fiscală, însă, ajunge la 1,5 miliarde de euro. În România, consumul de carne şi mezeluri este 55 kg pe cap de locuitor, iar în Comunitatea Europeană este undeva la 85%. Românii consumă în jur de 30 de kilograme de mezeluri pe an”, a mai spus preşedintele grupului.
Anul trecut, grupul Cris Tim a investit 8 milioane de euro în mai multe direcţii, printre care într-o o fabrică de salam de Sibiu, care “va intra în piaţă” în două luni şi jumătate, în creşterea capacităţii de producţie pentru mezelurile crud-uscate, în linii de ambalare complet automatizate, în zona de management, în managementul calităţii totale şi în creşterea capacităţii de stocare-silozare la ferma care a ajuns la 1.000 de vaci.
Pentru anul în curs, Timiş a bugetat afaceri de peste 100 de milioane de euro pentru întregul grup.
Printre concurenţii Cris Tim pe piaţa mezelurilor se numără Caroli, Agricola, Kosarom şi Elit.
Radu Timiş a pierdut de două ori tot ce a investit, a treia oară a plecat la drum cu un chioşc, iar afacerile sale depăşesc azi 80 de milioane de euro. Radu Timiş a construit din temelii Cris-Tim, a inventat marca Salam Săsesc şi ţinteşte vânzări de cinci ori mai mari până în 2022.
Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu, ne naştem sau nu cu simţul banilor. Simte că are nişe noi de atacat, iar lista de planuri pe care vrea să le pună în aplicare e lungă. Compania lui Radu Timiş a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 83 de milioane de euro şi cel mai bun EBITDA, de 10,5 milioane de euro, din istoria Cris-Tim. Radu Timiş a influenţat decisiv piaţa preparatelor de carne din România. Radu Timiş a construit grupul Cris-Tim, compus din şapte firme, cu activităţi în principal în producţia, distribuţia şi vânzarea preparatelor din carne. Antreprenorul în vârstă de 50 de ani spune că s-a născut cu “simţul banilor”, iar un exemplu este faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi “le trimiteam eu bani acasă”.
Radu Timiş este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani. La începutul lui 1990 s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent. Deşi a fost tentat să-şi facă o farmacie în loc de chioşc (“iar cu ambiţia şi tenacitatea mea ajungeam departe”), este încredinţat că alegerea făcută este potrivită. “Viitorul businessului, în afară de energie, va fi mâncarea”, spune Radu Timiş, care face referire la prognoza ONU pentru 2030, când preţurile alimentelor ar putea fi de 100-170 de ori mai mari decât acum. “În cinci ani, când se va termina criza, va începe criza alimentară, iar alimentele vor fi precum aurul.”
CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV
Georgeta Şerban spune că tot ce a experimentat în ultimii 20 de ani a fost o serie de momente, întâmplări şi întâlniri memorabile. „Cu momentele grele sunt obişnuită„, spune Georgeta Şerban, adăugând că proiectele cu adevărat importante sunt rezultatul unor eforturi susţinute de concentrare şi de mare curaj, iar dificultatea este o componentă obligatorie. „O construcţie de amploare nu este uşoară. Nu este la îndemână.„ Georgeta Şerban spune că are capacitatea de a accepta trecutul şi de a vedea cât de mult au ajutat-o ceea ce numim, în mod uzual, „greşeli„. „Dacă ar fi să dau timpul înapoi, aş regreta dacă nu aş privi înainte. Aşadar, privesc înapoi doar ca să verific că ceea ce las în urmă nu o să nască regrete mai târziu.
Citeşte povestea lui Radu Timiş, fondatorul şi preşedintele grupului CrisTim
Cea mai bogată femeie din România
Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România
Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living
Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter
Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette
Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.
De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.
Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.
Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.
Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici
Ferma are 570 de bovine, crescute cu cereale şi furaje de pe terenuri aparţinând aceleiaşi unităţi. Noua gamă de produse include lapte proaspăt, lapte bătut, iaurt, sana şi smântână, comercializate în reţeaua de magazine Cris-Tim şi unele hipermarketuri.
Anul trecut, Cris-Tim a investit 675.000 de euro într-un grajd şi 155.000 de euro în tehnologie.
La evenimentul de lansare organizat joi de Cris-Tim la ferma EcoFerm a participat şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Citeşte povestea lui Radu Timiş, fondatorul şi preşedintele grupului CrisTim
Antreprenorul a lansat anul acesta mezeluri fără conservanţi şi vrea să intre şi în alte segmente – vinuri, lactate bio, să exporte tot mai mult şi să transforme Cris-Tim într-o companie regională.
Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu, ne naştem sau nu cu simţul banilor. Simte că are nişe noi de atacat, iar lista de planuri pe care vrea să le pună în aplicare e lungă. Plin de optimism, declară că a bugetat pentru anul în curs o creştere de 25% a afacerilor, dar că nu s-ar mira ca plusul să fie chiar şi de 50%, în condiţiile în care anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 83 de milioane de euro şi cel mai bun EBITDA, de 10,5 milioane de euro, din istoria Crist-Tim. Radu Timiş a influenţat decisiv piaţa preparatelor de carne din România. A construit grupul Cris-Tim, compus din şapte firme, cu activităţi în principal în producţia, distribuţia şi vânzarea preparatelor din carne. Antreprenorul în vârstă de 50 de ani spune că s-a născut cu “simţul banilor”, iar un exemplu este faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi “le trimiteam eu bani acasă”.
Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani. La începutul lui 1990 s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent.
Citeşte povestea lui Radu Timiş, fondatorul şi preşedintele grupului CrisTim
Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.
Pentru ca nu mai are bani la buget, Ministerul Transporturilor
propune continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania
“printr-un
fel de parteneriat public-privat“, scrie Gandul:
ministerul a inceput discutii cu Bechtel si cu alte firme
interesate care sa preia portiuni din tronsonul Targu-Mures –
Brasov. Afacerile care merg prost i-au determinat pe sefii multor
companii cu activitate in Romania sa vina cu bani de-acasa; in top
se afla investitorii imobiliari, urmati pe locul al doilea de banci
si apoi de companiile de retail.
Fermierii vor obtine o productie-record de floarea-soarelui in
2010, cu 300 de kilograme mai mult la hectar comparativ cu anul
trecut, estimeaza Adevarul, insa
uleiul nu se va ieftini, desi consumul a scazut cu pana la 20%
in prima jumatate a anului. Campionatul Mondial de Fotbal, dar si
majorarea cotei de TVA au salvat comerciantii de produse
electronice si electrocasnice in acest an, pentru televizoarele LCD
cresterea din iunie fiind de 60% fata de iunie 2009.
“De ce are cautare in Germania fanul din Ardeal”, titreaza
Romania Libera, notand ca numarul producatorilor care au
obtinut certificatul eco in ultimii trei ani s-a triplat in
Transilvania, intrucat fermierii mizeaza pe pretul mai mare al
acestor produse.
Cum au inviat firmele-fantoma: Guvernul a incercat fara succes
sa impiedice prin lege debarasarea de datorii prin transferul
firmelor catre persoane fictive, decedate sau extracomunitare, iar
vanzarea firmelor cu datorii, practicata la scara larga in ultimii
20 de ani, continua nestingherita.
Tarifele pentru biletele din perioada aceasta
au scazut cu 30-40% fata de cele din plin sezon, in functie de
destinatie, iar operatorii spun ca, dupa 15-20 august, preturile
incep sa scada cu aproximativ 100-200 de euro de persoana pe
fiecare destinatie, scrie Evenimentul Zilei. “Nici Obama nu
poate raspunde cand vor creste salariile”, raspunde ministrul de
interne Vasile Blaga, intrebat ce ii recomanda unui salariat din
administratia locala care va trai cu 450 lei pe luna de acum incolo
si cat de mult estimeaza ca va dura taierea cu 25% a
salariilor.
Ungaria si-a permis sa renunte la acordul cu FMI pentru ca
statul maghiar si-a pastrat o pozitie puternica in sistemul bancar,
iar capitalul local a fost protejat pentru ca grupul petrolier MOL
sa-si mentina independenta, in timp ce
statul roman se complace in pozitia de “yes-man”, sustine
fostul bancher Nicolae Danila, citat de Ziarul Financiar.
Dupa Dinu Patriciu, si Radu Timis, proprietarul Cris-Tim, a inceput
sa dezvolte o retea de magazine de proximitate, care ar trebui sa
ajunga dupa trei ani la 200 de unitati.
“Prefera produse in gramaje mai mici, portionate, cumpara mai
des, dar mai putin”, observa Timis, adaugand ca nimeni nu mai
cumpara peste necesitati, intrucat nu-si mai permit sa arunce
mancarea, asa cum se intampla in trecut. “Nimeni nu mai cumpara
salam la baton, ci mai degraba o cantitate cu pana la 30% mai mica,
feliata si infoliata, iar comportamentul este normal pentru
perioada pe care o traversam”
Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”
“Atunci, pe loc, cred ca mai niciunul dintre antreprenorii romani n-am inteles ce inseamna caderea Lehman Brothers. Ceea ce s-a intamplat mai apoi ne-a ingrijorat, pentru ca efectele s-au transmis ca la piesele de domino. De regula suntem mai atenti la ce se intampla in tarile din vestul Europei, fiind mai putin legati de ce se petrece peste ocean. Cred ca prabusirea unui asemenea colos a avut loc in mod voit, deliberat, pentru a rescrie ordinea mondiala la nivel macro, de la sistemul bancar si pana la consumul de energie si petrol. Or, efectele unui asemenea fenomen nu se puteau limita doar la SUA si au venit ca un bumerang peste toate continentele. Criza a fost un rau necesar si joaca rolul unei curatari, pentru ca se ajunsese la un nivel de supraconsum care nu era sustenabil. Alternativa ar fi fost sa aiba loc o implozie.
Si la nivelul pietei romanesti, ultimii ani au adus cresteri spectaculoase ale consumului si efectele crizei sunt, la randul lor, pe masura. Industria carnii nu a fost la fel de afectata insa ca alte domenii, pentru ca alimentele ocupa un loc la baza nevoilor de consum. Poate daca as fi avut afaceri cu parfumuri sau caviar as fi simtit mai greu criza. Dar o surpriza prea mare n-a adus acest nou context, pentru ca firma pe care o conduc a fost mereu in alerta: pana in urma cu 4-5 ani ma intrebam in fiecare an daca scap de faliment.
De aproape un an, ma aflu din nou sub presiune permanenta si trebuie sa iau mereu decizii rapid, fara a zabovi prea mult asupra lor. E o schimbare dramatica fata de, sa spunem, un an in urma, pentru ca vreme de patru ani m-am retras din afaceri si mi-am redefinit existenta. Iuresul de acum nu ma inspaimanta, pentru ca in viata am pierdut de trei ori totul si am luat-o de la capat. Schimbarile aduse de criza sunt mai dificile insa pentru cei tineri, care au avut conjunctural salarii mari, au facut credite pentru masini si locuinte, iar acum isi vad veniturile scazand.
De cateva luni am reluat insa pozitia de conducere, pentru ca era un moment dificil si am considerat ca e nevoie de decizii energice, eficiente, de tip antreprenorial. Rezultatul: in luna august vanzarile au crescut cu 10% fata de aceeasi luna a anului trecut, in conditiile in care piata se contracta. Ca atare, nu avem niciun fel de problema cu finantarile si cred ca mai degraba bancile gasesc prea putine companii performante acum, ca sa le dea bani. Iar creditele se vor ieftini si mai mult, odata ce bancile isi vor constitui provizioanele pentru anul viitor.
La nivel general, al industriei si al bunurilor de larg consum, cred ca abia peste un an de-acum inainte se vor aseza lucrurile, dar criza va mai dura cel putin inca doi ani si jumatate. Oamenii sunt mai prudenti si, in plus, nu vor mai fi la fel de multi bani disponibili. Cateva exemple sunt salariile – care nu vor mai creste in acelasi ritm, bancile – ce nu mai sunt la fel de laxe in ce priveste creditele. Iar consumul, la nivelul la care se plasa la inceputul anului trecut, nu va mai ajunge decat peste zece ani.”
Citeşte povestea lui Radu Timiş, fondatorul şi preşedintele grupului CrisTim
Cititi mai jos cum au trait anul de criza si alti manageri si antreprenori locali:
Liliana Solomon, Vodafone: Nu am fost niciodata un consumator exagerat
Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate pentru Romania
Brent Valmar, Porsche Romania: Au existat oferte de pret sinucigase in piata
Dragos Simion, Flamingo: A fost acelasi sentiment pe care l-am avut la 11 septembrie 2001
Mariana Gheorghe, Petrom: Cred cu tarie in masurile dure si nepopulare
Bogdan Georgescu, Colliers: Cand mi-am concediat colegii a fost cea mai grea zi din viata mea
Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Cred ca peste un an criza va fi depasita
Cornel Marian, Oresa: Am prins ultimul tren pentru o tranzactie leveraged buy-out
Bogdan Enoiu, McCann: Evident ca am si pierdut dar privesc cu multa relaxare problema asta
Alexandru Costin, Adobe: Am investit nesabuit si m-am supraindatorat
Marius Sfintescu, 3TS Capital: Au fost multe proiecte de investitii private equity abandonate
Radu Georgescu, Gecad: Problema mea e ca lumea nu accepta starea de disperare
Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii: Nu ne imaginam vreodata ca se va ajunge la aceasta amploare
Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul solid
Florin Talpes, Softwin: Industria IT din Romania a scazut cu 40% – 60%
Razvan Pasol, Intercapital: Au fost zile de groaza la BVB
Adrian Stanciu, Human Synergistics: M-am speriat destul de rau
Marius Stancescu, Riff Holding: Nu am putut anticipa amploarea dezastrului
Toni Iordache: Lumea se astepta ca urmatoarea victima sa fie salvata