BusinessMagazin

Tag: cresterea salariilor

  • Inflaţia a ajuns sub creşterea salariilor. Un semn bun după ultima criză. În septembrie faţă de septembrie a anului trecut câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%, în vreme ce inflaţia a fost de 8,8%

    ♦ S-ar spune, aşadar, că am depăşit încă o criză ♦ Dar nu e chiar aşa.

    În octombrie curent, faţă de septembrie, inflaţia a scăzut în România de la 8,8% la 8,1%. Dar rămâne cu una din cele mai mari rate ale inflaţiei din UE. Germania, etalonul economic al Uniunii Europene, a ajuns la o inflaţie de sub 3%. În condiţiile în care peste jumătate din veniturile rezidenţilor români se duc pe mâncare, problema inflaţiei rămâne.

    Inflaţia scade, pe datele anuale. Dar, din octombrie, faţă de septembrie, preţurile în pieţe sau în supermarketuri au crescut cu 0,6%. Într-o singură lună, aşadar. Şi cu 8% în octombrie prezent faţă de octombrie 2022. Salariile cresc şi ele, spun statisticile. Doar că salariile nu cresc la fel. Unora le cresc, altora nu le cresc, dar firul de ceapă în piaţă costă la fel şi pentru unul şi pentru altul.

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%. Adică peste inflaţie. Dar Banca Naţională nu vrea cu niciun chip să ducă în jos dobânda cheie de 7%. Pentru că membrii consiliului de administraţie al BNR cred că măsurile luate de guvern, multe din ele cu vădită ţintă electorală, vor reaprinde inflaţia.

  • De ce este încă grevă în învăţământ: Profesorii debutanţi au primit creşterea salariilor de la 2.400 la 2.982 de lei, dar vor să ajungă la peste 4.500 de lei net pe lună. Guvernul mai are nevoie de circa 3,25 mld. lei pentru a ajunge la aceste creşteri

    Sindicatele din educaţie au anunţat că vor continua greva generală din învăţământ. Astfel, duminică, repre­zentanţii dascălilor au trans­mis că cer în continuare ca salariul profesorilor debutanţi să fie cel puţin la valoarea salariului mediu pe economie, iar salarizarea în sistem să fie progresivă, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic.

    ♦ Guvernul a adoptat măriri salariale de 1.000 de lei brut, adică 558 de lei net pentru profesori şi cadrele didactice auxiliare ♦ Costul total net al creşterilor salariale aplicate acum de guvern se ridică la 1,8 mld. lei net pe an ♦ Dacă ar creşte salariile până la 4.550 de lei net, cât este acum salariul mediu net pe economie, costul anual net s-ar ridica la 5,04 mld. lei pe an.

    Sindicatele din educaţie au anunţat că vor continua greva generală din învăţământ. Astfel, duminică, repre­zentanţii dascălilor au trans­mis că cer în continuare ca salariul profesorilor debutanţi să fie cel puţin la valoarea salariului mediu pe economie, iar salarizarea în sistem să fie progresivă, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic.

    Sindicaliştii din educaţie au respins, încă de miercuri seara, oferta guvernului de creşteri salariale cu 1.000 de lei şi 400 de lei brut. Cu toate acestea, guvernul a decis, joi, să aprobe într-o şedinţă de guvern convocată într-o zi liberă majorările salariale etapizate pe trei ani şi respinse deja miercuri seară de reprezentanţii profesorilor. Ordonanţa de guvern le majorează salariile cu nici 558 de lei profesorilor şi cu nici 250 lei personalului nedidactic.

    Astfel, salariul profesorului debutant nu va depăşi 3.000 de lei. Salariul brut de bază al unui profesor cu studii superioare de lungă durată debutant este în prezent de 4.098 de lei, adică primeşte în mână un salariu net de 2.424 de lei. Dacă aplicăm o creştere de 1.000 de lei brut pe lună, ajungem la un salariu brut total de 5.098 de lei, ceea ce ar însemna un salariu net lunar de 2.982 de lei.

    Cumulat, în învăţământul preuniversitar şi superior sunt 267.081 de cadre didactice şi angajaţi cu rol didactic auxiliar. Dacă aplicăm o mărire salarială de 558 de lei net, echivalentul a 1.000 de lei brut, rezultă un cost total net pentru creşterile aplicate acum de guvern doar pentru profesori şi pentru personalul didactic auxiliar care se ridică la aproape 1,8 mld. lei pe an.

  • România a ajuns o ţară de vis pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă: Datorită creşterii salariului şi a scăderii preţului apartamentelor de după criză, rata pentru un apartament cu 2 camere a ajuns la mai puţin de 60% din salariul mediu net, faţă de 250% în 2008

    ♦ În 2008 erau necesare aproape trei salarii medii nete pe economie pentru plata unei rate la un apartament cu 2 camere din Capitală ♦ Pe fondul dublării salariului mediu în ultimii 11 ani, dar şi al ieftinirii locuinţelor faţă de perioada de boom, acum rata reprezintă mai puţin de 60% din salariul mediu pe economie.

    Rata lunară pentru achiziţia unui apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns la mai puţin de 60% din valoarea salariului me­diu net pe economie la nivelul lu­nii septembrie a acestui an, faţă de 251% la ni­velul lunii ianuarie din 2008, la apogeul boomu­lui economic, potrivit calculelor ZF şi datelor SVN România, Credit & Financial Solutions.

    „Creditarea ipotecară a cunoscut o dezvol­tare vertiginoasă în ultimii ani, într-un context generalizat de majorare a veniturilor, de diversificare a ofertei şi de reducere a ratelor. Chiar dacă dobânzile au înregistrat scăderi, dar şi majorări în ultimii ani, ponderea ratei medii lunare în veniturile populaţiei este într-o con­tinuă scădere de aproximativ cinci ani. Practic, o rată medie pentru un credit de 69.000 de euro are o pondere în salariu de aproape două ori mai mică faţă de acum şase ani“, afirmă Alexandru Rădulescu, managing part­ner SVN România, Credit & Financial Solutions.

    În acel moment, la începutul anului 2008, un apartment cu două camere în Capitală de 50 mp utili costa în medie 130.000 de euro, iar rata lunară pentru acesta era de 826 de euro, în timp ce salariul mediu era de numai 329 de euro – astfel era nevoie de salariul aproape complet a trei adulţi pentru a plăti rata unui apartament cu două camere din Bucureşti.

    Dezvoltarea segmentul ipotecar s-a produs concomitent cu diminuarea importanţei produsului Prima Casă, care în prezent deţine aproximativ 25% din totalul tranzacţiilor efectuate – sau 35% din segmentul finanţărilor pentru achiziţionarea unei locuinţe.

    „Piaţa este pe o traiectorie ascendentă şi observăm şi o creştere a apetitului de finanţare din partea unor instituţii financiare, atât pe segmentul de retail cât şi pe cel corporate, pentru investitorii care dezvoltă proiecte rezidenţiale. În plus, tot mai mulţi cumpărători apelează la serviciile unui consultant financiar, acesta fiind un alt factor care arată dezvoltarea pieţei ipotecare locale“, a subliniat Alexandru Rădulescu.

    Pe fondul crizei economice preţurile locuinţelor din Capitală au scăzut puternic în anii care au urmat, ajungând la o valoare minimă de 51.000 de euro în ianaurie 2016. La acea vreme rata lunară în cazul unui credit pe o perioadă de 25 de ani era de 255 de euro, în timp ce salariul mediu pe economie urcase deja la 429 de euro. În timp ce preţul locuinţelor din Capitală a scăzut treptat timp de mai bine de şapte ani, salariul mediu net a rămas relativ constant până în 2012, iar după acest an a crescut accelerat.