BusinessMagazin

Tag: creşterea salariala

  • Cum arată salariile în prima lună din 2026: creştere de 3,6%, cea mai mică din ultimele 12 luni. Deşi a scăzut de la lună la lună, inflaţia a depăşit din nou creşterea salarială

    ♦ Câştigul salarial real a fost negativ în ultimele şapte luni consecutive, rata inflaţiei a depăşit creşterea salarială începând din luna ianuarie a anului trecut ♦ „Acest fenomen se va accentua, întrucât nu ştim cum va afecta noua criză din Orientul Mijlociu preţul petrolului şi, implicit, inflaţia, care va fi din nou alimentată în mod neaşteptat” ♦ Salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.518 lei în prima lună din anul 2026, în creştere de la 5.328 lei în ianuarie 2025 ♦ Cele mai mari salarii sunt în industria de IT, iar cele mai mici sunt în alte activităţi de servicii ♦ Diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic salariu din economia locală este de peste 9.900 de lei.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la puţin peste 5.500 de lei în prima lună din anul 2026, în creştere cu 3,6% faţă aceeaşi lună din anul 2025, după cum arată cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Această creştere a salariului mediu net pe economie este cea mai mică din ultimele 12 luni. De altfel, deşi în uşoară scădere de la lună la lună, rata anuală a inflaţiei a fost de 9,62%, deci a depăşit creşterea salariilor, astfel că în ianuarie 2026 câştigul salarial real a fost negativ, de circa -6%.

    „În 2026, creşterea salarială nu va atinge rata inflaţiei. Acest fenomen se va accentua, întrucât nu ştim cum va afecta noua criză din Orientul Mijlociu preţul petrolului şi, implicit, inflaţia, care va fi din nou alimentată în mod neaşteptat. Bugetele de creşteri salariale ale companiilor au fost făcute pe o estimare de creştere moderată, sub 10%, a inflaţiei în acest an”, spus pentru ZF, Raluca Pârvu, business manager al companiei de resurse umane BPI România.

    De altfel, statisticile INS din ultimele 12 luni arată o deteriorare clară a puterii de cumpărare a salariilor pe parcursul anului 2025 şi la începutul lui 2026. Deşi salariul mediu net a continuat să crească în termeni nominali pe tot intervalul analizat, ritmul acestei creşteri a încetinit treptat, în timp ce inflaţia a accelerat puternic în a doua parte a anului. Ca urmare, câştigul salarial real, adică diferenţa dintre creşterea salariilor şi inflaţie, a trecut în teritoriu negativ începând cu luna iulie 2025 şi a rămas negativ timp de şapte luni consecutive.

    Prima parte a anului 2025 a fost încă favorabilă pentru angajaţi. Între ianuarie şi iunie, salariile au crescut anual cu 7 – 10%, în timp ce inflaţia s-a menţinut între aproximativ 5% şi 5,7%, ceea ce a permis existenţa unor creşteri reale de venituri, chiar dacă acestea s-au diminuat treptat, de la aproape 5% la începutul anului la doar 1,3% în iunie.

     Punctul de cotitură apare în iulie 2025, când inflaţia urcă brusc la 7,8%, depăşind clar ritmul de creştere al salariilor, care încetinise la 5,2%. Din acel moment, puterea de cumpărare începe să scadă. Situaţia se agravează rapid în lunile următoare, când inflaţia se apropie de 10%, în timp ce creşterile salariale coboară spre 4%. Astfel, pierderea reală de venit ajunge la peste 5% în şapte luni consecutive din a doua parte a celor 12 luni analizate.

    În ceea ce priveşte cele mai mari salarii pe industrii, statisticile oficiale arată că sectorul IT revine pe prima poziţie în clasamentul celor mai bine plătite domenii din economie, cu un salariu mediu net de 12.801 lei în ianuarie 2026, în creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi lună din 2025. Chiar dacă avansul salarial nu este cel mai mare din top, nivelul absolut al salariilor rămâne semnificativ peste celelalte sectoare.

    În acelaşi timp, clasamentul arată că domeniile cu salarii mari rămân concentrate în câteva zone ale economiei: tehnologia informaţiei, industria energetică şi petrolieră, media şi servicii corporative. Industria petrolieră şi activităţile conexe – extracţia petrolului şi gazelor sau serviciile anexe extracţiei – continuă să ofere salarii foarte ridicate, peste 9.500–10.000 lei net. De regulă, această industrie concurează cu IT-ul pentru prima poziţie în clasamentul celor mai mari salarii din economie.

    Un alt element vizibil este accelerarea salariilor în câteva industrii de nişă. Fabricarea produselor din tutun şi serviciile anexe extracţiei înregistrează creşteri de aproape 18%, respectiv peste 16%, având în vedere că sunt industrii în care există o presiune pe creşterea salariilor pe fondul deficitului de forţă de muncă specializată.

    Cele mai mici salarii din economie rămân concentrate în zona serviciilor cu valoare adăugată redusă şi în unele activităţi din industrie uşoară. În ianuarie 2026, cel mai mic salariu mediu net se înregistrează în categoria „alte activităţi de servicii”, unde venitul mediu a coborât la 2.871 lei pe lună, în scădere faţă de nivelul din anul anterior.

    Un alt element important este că o parte dintre aceste domenii nu doar că pornesc de la niveluri salariale foarte mici, dar înregistrează şi scăderi ale salariilor. De exemplu, pescuitul şi acvacultura au consemnat cea mai mare scădere anuală din top, de peste 9%, iar industria mobilei şi sectorul de reparare a calculatoarelor au avut şi ele reduceri ale salariilor.

     În acelaşi timp, există câteva domenii cu salarii mici care totuşi au înregistrat creşteri în ultimul an. Sectorul hotelurilor şi restaurantelor a crescut salariile cu aproape 8%. Creşteri moderate apar şi în activităţile de investigaţii şi protecţie sau în serviciile pentru clădiri şi peisagistică.

    Statisticile INS arată că domeniile din partea de jos a clasamentului se situează în continuare în jurul pragului de 3.000 – 3.500 de lei net pe lună, mult sub salariile din sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic salariu din economia locală este de peste 9.900 de lei.

    Există în continuare industrii cu creşteri salariale mari, precum alte activităţi profesionale şi tehnice, cu 36,8% mai mari de la an la an, de la 4.400 la puţin peste 6.000 de lei net pe an.

    „În acest cod CAEN regăsim companii cu activităţi de brokeraj, ar fi greu să comparăm companii cu salariaţi puţini şi cu câştiguri speculative, cu situaţia întregii economii.

    Spre comparaţie, în industria IT, în 2025, creşterile salariale medii, au fost chiar sub 10%.  Cel mai probabil, vom continua să avem creşteri salariale peste medie în domeniul energiei şi în domeniul intermedierilor financiare”, explică Raluca Pârvu.

  • Piaţa muncii se răceşte: companiile vor dicta noile condiţii, reducerile de angajaţi vor fi mai mari decât angajările, creşterea salarială (dacă va fi) va fi sub inflaţie, ceea ce înseamnă o creştere salarială reală negativă. Doar creşterea din nou a salariului minim mai poate să mai anime piaţa, dar companiile se opun

    Dezmăţul bugetar al PSD/PNL din anii anteriori, tensiunile politice transferate în societate şi în economie continuă să facă victime.

    După scăderea investiţiilor private, creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei şi a dobânzilor, reducerea consumului, scăderea creşterii economice, acum s-a ajuns şi pe piaţa muncii: angajările nu mai cresc ci chiar scad, iar salariile au intrat într-un teritoriu negativ.

    Piaţa muncii s-a “răcorit” bine, iar companiile care mai fac angajări noi sunt doar excepţii.

    Industria automotive, IT-ul şi statul, altă dată angajatori susţinuţi, au intrat acum pe minus. Doar comerţul, logistica şi construcţiile mai sunt pe plus, dar şi acest plus se diminuează semnificativ.

    Din cauza semnelor de întrebare referitoare la stabilitatea politică, evoluţia economiei, evoluţia taxelor şi impozitelor şi nu în ultimul rând problema deficitului bugetar, companiile nu prea mai vor să facă noi angajări, deci nici nu mai forţează creşteri salariale.

    În iulie, înainte să vină majorarea TVA şi celelalte taxe care au intrat în vigoare din august, creşterea salarială faţă de iulie 2024 a fost de numai 5,2%, iar dacă adăugăm creşterea preţurilor, adică inflaţia de 7,8% rezultă o scădere reală a salariului mediu de 2,6%. Salariul mediu net a ajuns în iulie la 5.571 de lei, adică 1.100 de euro net.

    În august am avut o inflaţie de 9,9% faţă de august 2024, iar astăzi, luni, 13 octombrie, ar trebui să vină rezultatele salariale pe luna august, care mai mult ca sigur vor consemna o scădere reală a salariilor. De asemenea, în septembrie vom vedea inflaţia la peste 10%, ceea ce va mări şi mai mult scăderea salarială reală.

    2025 va fi primul an din ultimii trei în care creşterea salarială va fi mai mică decât inflaţia.

    Mulţi ar spune că încă e bine, că există o creştere salarială nominală, chiar dacă sub inflaţie, şi mai mult decât atât, dacă ai un job.

    Atâta timp cât businessul şi economia creşteau, companiile făceau angajări şi majorau salariile. Acum nu mai suntem în această situaţie, ci dimpotrivă. Aşa că piaţa muncii a devenit o piaţă a angajatorilor/companiilor, care setează acum condiţiile din piaţă, iar angajaţii şi cei care vor să se angajeze trebuie să se raporteze la această schimbare.

    Având în vedere că economia are o creştere economică zero, chiar dacă în valoare nominală PIB-ul este în continuare pe plus, companiile au devenit mai prudente, ceea ce amplifică şi mai mult răcirea pieţei muncii şi a majorărilor salariale.

    Companiile îşi revizuiesc organigramele şi vor încerca să obţină acelaşi rezultat, dacă nu chiar unul în creştere, cu acelaşi număr de angajaţi, dacă nu chiar cu un număr mai redus.

    Într-o analiză făcută la Conferinţa ZF Cele mai dinamice companii din România, Liviu Sav, co-fondator al Bridge to Information, o firmă de analiză, a adus în discuţie schimbările care se petrec în economie. Spre exemplu, în ultimii şapte ani cifra de afaceri totală a companiilor a crescut cu 78%, profitul s-a dublat, dar numărul de angajaţi a avut o creştere foarte redusă. Spre exemplu, anul trecut s-a consemnat o scădere cu 3% a numărului de angajaţi, chiar dacă cifra de afaceri a tuturor companiilor – 918.000 (din care 860.000 microîntreprinderi) – a crescut.

    În acest moment aproape toate motoarele de creştere economică s-au gripat. Iar menţinerea discuţiilor legate de deficitul bugetar, semnele de întrebare legate de fiscalitatea de anul viitor, plus semnele de întrebare legate de stabilitatea coaliţiei de guvernare nu ajută deloc businessul şi economia, deci nici piaţa muncii şi nici creşterile salariale.

    Singurul motor care mai stă la masă este cel legat de creşterea din nou a salariului minim pe economie, unde discuţiile sunt în desfăşurare. Guvernul ar avea pe masă varianta unei creşteri salariale în două etape cu aproape 700 de lei brut în total, de la 4.050 de lei la 4.752 de lei. Asta înseamnă o creştere a salariului minim net de la 2.574 de lei la 2.831 de lei.

    Pe de altă parte, companiile spun că nu mai pot să suporte o nouă creştere a salariului minim, mai ales în condiţiile în care economia stagnează, businessurile stagnează dacă nu chiar scad, iar consumul se reduce.

    Pentru companii discuţia este mai complexă, pentru că odată ce creşte salariului minim, firmele trebuie să majoreze nu numai salariile minime ci şi celelalte salarii, cel puţin la nivelul de jos şi de mijloc.

    2026 va fi un an de stagnare dacă nu chiar de scădere pe piaţa muncii, noi angajări vor fi doar excepţii, reducerile de angajaţi vor fi mai mari decât angajările, salariile vor avea o creştere de doar o singură cifră, iar pe medie creşterea salarială va fi sub inflaţie, cel puţin în prima parte a anului viitor.