BusinessMagazin

Tag: creşterea economică

  • Care sunt şansele să recuperăm pierderea de viteză a economiei din S1 şi creşterea economică să mai ajungă la 2,8%?

    ♦ Până la rezultatele economice din T2/2023, economiştii băncilor şi ai altor instituţii internaţionale vedeau o creştere economică în România de 2,5, ba chiar şi de peste 3% ♦ Evoluţia slabă din T2 însă dă peste cap calculele.

    La început de an, analiştii financiari aşteptau ca economia României să frâneze creşterea la jumătate faţă de 2022. Chiar şi în aceste condiţii, avansul de 2,5-3% ar fi fost bun, prin comparaţie cu ţările din regiune. Guvernul are în acest moment o creştere reală a economiei de 2,8%, însă în prima jumătate din 2023 economia a crescut cu numai 1,7%, sub aşteptări. Care sunt şansele să recuperăm pierderea de viteză a economiei din S1 şi creşterea economică să mai ajungă la 2,8% şi de unde pot apărea surprize?

    „Şansele sunt destul de mici, mai ales că economia Uniunii Europene decelerează. Aş avea în vedere şanse mici. Mai degrabă o să mergem undeva între 2 şi 2,5%“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    Alţi analişti însă nu cred că economia României poate merge cu un avans mai mare de 1,5%, ceea ce înseamnă că în a doua parte, în loc să recupereze pierderea din S1, eco­nomia României ar continua frâna. La nivelul coaliţiei de guver­nare sunt de asemenea discuţii pentru creşteri de taxe, dar, având în vedere că în acest moment nu este nimic cert, nici impactul în eco­no­mie sau inflaţiei care ar veni din creş­terile de taxe nu poate fi cunoscut. „Am avut o prognoză de creştere a PIB-ului de 2,5% pentru 2023. Cu toate că datele detaliate, care vor fi disponibile pe 7 septembrie, ar putea aduce o perspectivă diferită asupra dinamicii de creştere, deja revizuim prognoza noastră de creştere a PIB-ului pentru 2023 la 1,5%. În funcţie de detalii privind revizuirea bugetului care urmează, riscurile ar putea fi uşor înclinare spre scădere“, este de părere Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank Romania.

    Economiştii de la Banca Transilvania şi de la BCR nu şi-au schimbat încă prognozele, dar probabil că cifrele vor fi revizuite odată cu apariţia datelor detaliate despre creşterea economică din T2. Spre exemplu, economiştii de la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, sunt de părere că agricultura ar putea face o figură frumoasă în a doua parte a anului, împreună cu investiţiile care vin ca urmare a infuziei de fonduri UE.

    „Vedem agricultura ca o posibilă sursă de surprize pozitive. Pentru 2023, continuăm să anticipăm o încetinire a creşterii PIB-ului la 2,1%, deoarece cererea externă este prognozată să scadă, în timp ce consumul gospodăriilor ar trebui să rămână principalul motor de creştere, dar ar urma să contribuie mai puţin, comparativ cu 2022. Investiţiile sunt de asemenea aşteptate să susţină creşterea PIB-ului în acest an, deoarece intrările de fonduri europene din cadrul Cadrului Financiar Multianual şi din cadrul PNRR ar putea să ajungă la 4-5% din PIB în 2023, faţă de 3,5% din PIB în 2022“, sunt de părere economiştii BCR.

    Pe de altă parte, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, spune că îşi va revizui prognoza de evoluţie economică, după ce apar datele detaliate de la INS, la începutul lui septembrie.

    „În scenariul macroeconomic central actual economia României ar putea creşte cu rate anuale de 2,8% în 2023 (…) Vom revizui acest scenariu prin încorporarea estimărilor provizorii (1) pentru dinamica PIB-ului şi componentelor din T2, care vor fi comunicate de INS la începutul lunii septembrie“, este de părere Rădulescu.

    Chiar şi cu o astfel de creştere între 1,5 şi 2,5%, economia României tot ar fi performera regiunii şi chiar a Uniunii Europene, pentru că multe state din regiune, precum Ungaria sau Polonia sunt în recesiune, iar economia încetineşte puternic şi în zona euro, principalul partener comercial al României.

    „Surpriza neplăcută ar putea fi politica fiscală, care este prociclică. Exact când avem nevoie de susţinere, noi o să luăm bani din economia privată. Surprize plăcute nu prea văd, mai degrabă neplăcute, prin taxare să dăm un impuls inflaţiei“, mai este de părere Adrian Codirlaşu.

  • ANALIZĂ: Experţii bancari au estimări rezervate privind creşterea economiei. Care sunt pronosticurile pentru următoarea perioadă

    Institutul Naţional de Statistică a anunţat marţi o creştere a Produsului Intern Brut al României de 4% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, de 4,1% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 1,4% în trimestrul II faţă trimestrul precedent.

    Economistul-şef al BT, Andrei Rădulescu, previzionează decelerarea dinamicii anuale a PIB-ului ţării noastre de la 6,9% în 2017 la 4,3% în acest an, apoi la 3,5% în 2019 şi la 3% în 2020, ca urmare a normalizării consumului privat (principala componentă a PIB) şi a continuării ciclului investiţional, care va continua într-un ritm lent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Factorii care accelerează sau frânează creşterea economiei României. De ce parte se situează comerţul, transporturile sau construcţiile

    Media generală de 7% a creşterii economice raportate oficial pentru anul 2017 este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

    Raportarea tip „semnal” publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care au fost contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor.

    În detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor şi comerţului au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vânzările de alimente.

    Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi) numit „export net” în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din „recesiunea” în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. În 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. În schimb, construcţiile rezidenţiale au crescut în 2017 cu 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case, ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

    Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un „export net” de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

    De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

    Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat „rateuri” – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi, mai ales, explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

     

  • Analiştii cred că economia va fi pe plus în T1. Oamenii de afaceri sunt mai pesimişti

    Creşterea economică a fost de 0,7% anul trecut, mult peste ritmul estimat anterior de Institutul de Sta­tistică, de 0,3%, amploarea revizuirii, determinată în principal de factori statistici, luându-i prin surprindere pe analişti.

    Primul trimestru din 2013 a venit cu veşti amestecate de la principalii indicatori macro, în timp ce din mediul de business nu au apărut semnale încurajatoare, iar oamenii de afaceri sunt pesimişti şi vorbesc despre un „start slab“ şi scăderea consumului.

    În timp ce vânzările cu amănuntul, producţia industrială şi exporturile au fost în teritoriul pozitiv în primele luni ale anului, construcţiile şi agricultura au continuat să se contracte, după cum remarcă şi analiştii.

    Pentru 2013 entuziasmul privind creşterea economică s-a mai temperat, prognozele – revizuite deja din prima lună a anului în jos – indicând un plus de 0,5-1,6%.

    Violeta Luca, CEO al retailerului de electroIT Flanco, spune că primul trimestru nu a adus creş­terile aşteptate pentru piaţa de profil, consumatorii fiind în continuare prudenţi în achiziţii. „Startul slab din acest an mă face să îmi revizuiesc estimările de piaţă pentru acest an. Astfel dacă la finalul lui 2012 sau chiar şi acum două luni aş fi vorbit de un avans de 7-10%, acum cred că nu vom avea o creştere mai mare de cinci procente“, spune Luca.

    Anul trecut economia României a rămas în teritoriul pozitiv datorită influenţei favorabile a consumului intern, ajutată şi de majorarea salariilor din sectorul public, în timp ce exporturile nete au fost pe minus. Revizuirea PIB estimat pentru 2012 a avut la bază informaţiile suplimentare, referitoare la trimestrul al patrulea, legate de administraţia publică, dar şi schimbarea anului de bază folosit la calcularea indicilor de volum şi preţ, din 2005 în 2010.

    Analiştii afirmă că noile cifre de PIB pentru 2012 au surprins deoarece revizuirea a fost mai mare decât de obicei şi amintesc că avansul economic de 0,7% din 2012 a plasat România în topul ţărilor cu cele mai mari creşteri economice din UE şi a reprezentat o surpriză plăcută.

    După o îmbunătăţire a precepţiei pieţelor externe privind România, cu implicaţii pozitive la nivelul dobânzilor la care s-a împrumutat statul şi al cursului de schimb, treptat, entuziasmul s-a mai temperat, creditarea este pe minus, veniturile bugetare staţionează, în timp ce absorbţia fondurilor europene rămâne redusă.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Franklin Templeton: Creşterea economică a României trebuie susţinută de consumul intern şi investiţii

    “Ne aşteptăm să vedem o schimbare pozitivă în evoluţia economică a ţării în următoarele 12 luni. În ultimii doi ani economia a fost impulsionată în principal de exporturi (deşi creşterea în acest domeniu a încetinit în 2012, din cauza problemelor din zona euro) şi de producţia industrială. Totuşi, aceşti factori nu mai pot susţine economia în 2013 şi ar trebui să fie înlocuiţi de consumul intern şi de investiţii”, se arată într-un comunicat transmis luni de Franklin Templeton, compania care administrează Fondul Proprietatea.

    Konieczny menţionează că anul trecut s-a observat deja o redresare a consumului faţă de nivelurile foarte scăzute care au urmat după măsurile de austeritate din anii 2009 şi 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean: Românii au contribuit la creşterea economică a Marii Britanii dar nu sunt trataţi corect

    “Nu am niciun fel de satisfacţie pentru a vedea faptul că iată, din nou, tema românilor, între altele şi a bulgarilor şi altora, este din nou folosită în precampanii electorale din dorinţa de a câştiga capital politic. Ar fi bine să nu se uite că românii, cetăţeni europeni, au contribuit ani de zile la prosperitatea şi creşterea economică din foarte multe state membre UE, inclusiv Marea Britanie (…)Românii au contribuit la creşterea economică din Marea Britanie, au contribuit prin muncă fizică pe care alţii poate nu au făcut-o, nu au făcut-o britanicii sau nu au vrut să o facă alţii, la succesul Olimpiadei de la Londra, prin tot ceea ce a însemnat infrastructură, construcţia stadionului faimos”, a spus ministrul Corlăţean miercuri seara, la DIGI 24.

    De asemenea, el a arătat că o parte a presei şi politicienilor din Marea Britanie nu îi tratează corect pe români, indicându-i acum ca inamici, deşi aceştia au fost utili în perioada de creştere economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De unde va veni creşterea economică

    Nu de aceeaşi părere este însă Roland Berger (73 de ani), fondatorul uneia dintre cele mai importante companii internaţionale de consultanţă strategică, cunoscut ca fiind un apropiat al fostului cancelar german Gerhard Schroeder, pe care l-a consiliat în timpul mandatului.”Investiţiile străine vor fi întotdeauna importante pentru creşterea economică, iar plecarea Nokia din România arată că un guvern nu trebuie să se bazeze pe politicile fiscale pentru atragerea de investitori interesaţi de modele de business low-cost”, explică Roland Berger, executivul de origine germană care pare să cunoască destul de bine metehnele situaţiei economice locale, deşi se află pentru a doua oară la Bucureşti.

    Atâta timp cât România nu-şi va muta focusul de pe atragerea investiţiilor străine prin promovarea forţei de muncă ieftine către crearea unor produse inovatoare, care să păstreze valoare adăugată mare în ţară, va creşte riscul de a pierde şi alţi investitori importanţi.Roland Berger, care a creat în urmă cu 44 de ani compania care îi poartă numele, cu activităţi în peste 30 de ţări, îi sfătuieşte pe oamenii de afaceri de pe piaţa locală – indiferent dacă sunt români sau străini – să exploreze toate oportunităţile de business pe care ţara le oferă, mai ales în cele două domenii-cheie: agricultură şi energie.”Să-şi îmbunătăţească produsele, să le vândă scump la export, dar să fie de calitate şi să producă şi pentru consumul intern”, spune Berger.

    În această lună cinci companii străine – Toro, Honeywell Friction, Delphi Diesel, Yazaki şi Olympus Diary – au anunţat că vor investi 187 de milioane de euro, aceste investiţii urmând să se concretizeze prin aproape 1.600 de locuri de muncă, potrivit consilierului economic al premierului Emil Boc, Andreea Paul-Vass. Pe de altă parte, cele mai recente date arată că investiţiile străine directe au însumat 21 milioane de euro în luna august, în scădere cu 82% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când în ţară au intrat investiţii de aproape 120 milioane de euro, arată datele BNR.

    De altfel, investiţiile străine au scăzut dramatic începând din 2009, ajungând anul trecut la 2,6 miliarde de euro, în condiţiile în care în 2007 şi 2008 s-au situat în jurul a 9 miliarde de euro.
    România are încă potenţial enorm de creştere, însă trebuie să rezolve problema competitivităţii şi să crească indicatorul productivităţii cu ajutorul tehnologiei şi al inovaţiei. În acelaşi timp, o majorare a costurilor salariale nu ar trebui să surprindă, având în vedere că oricând în lume va exista un loc în care se va produce mai ieftin, iar investitorii străini vor “migra” către acele zone. De aceea, şi competitivitatea naţională este unul dintre criteriile care ar trebui luate în considerare atunci când România va intra în zona euro. “România pare a fi o ţară din zona euro, pentru că o mare parte din tranzacţii au loc deja în euro. Problema Greciei, de exemplu, nu a fost declanşată de euro, ci de competitivitatea naţională, iar România poate evita o astfel de situaţie pentru că poate deveni şi poate rămâne competitivă”, adaugă Berger.

    O eficientizare a sistemului administraţiei publice (care nu ar trebui să dureze mai mult de cinci ani), investiţiile în tehnologie sau dezvoltarea infrastructurii sunt doar câţiva paşi pe care îi vom avea de parcurs pentru a reveni la creşterea economică pe care am avut-o în primii 5-7 ani din ultimul deceniu, pentru care o pondere importantă o va avea şi creşterea consumului intern. Concedierea a 30% din funcţionarii publici în cinci ani, introducerea unor sisteme IT în sectorul public, îngheţarea angajărilor pentru o anumită perioadă de timp au fost doar câteva dintre strategiile de reformare a sistemului public în Germania, care acum “funcţionează foarte bine”. În România însă, Guvernul se chinuie de aproape trei ani să reducă numărul de bugetari, care reprezintă peste un sfert din numărul total de salariaţi şi încă nu a reuşit să reducă semnificativ ponderea cheltuielilor cu personalul bugetar în PIB.

    În altă ordine de idei, Roland Berger subliniază – la fel cum a făcut şi într-un discurs pe care l-a avut la Bucureşti în 2006, când nimeni nu înţelegea de ce – importanţa pe care a căpătat-o China în economia mondială prin faptul că nu a fost afectată de criză, ci a fost chiar “locomotiva” spre ieşirea din criză. Investitorii chinezi care au dezvoltat propriile tehnologii şi au început să deschidă businessuri în Africa, Europa şi SUA au reuşit să pună China pe lista celor mai importanţi negociatori ai lumii atunci când vine vorba de politicile economice.

    “Operaţiunile militare ale SUA, creşterea ratei şomajului şi scăderea numărului de companii americane în topul primilor 500 de investitori mondiali slăbesc puterea economică a ţării. În schimb, importanţa Chinei a crescut, mai ales prin investiţiile majore pe care le-a făcut în ultimii ani”, crede Berger. În opinia sa, populaţia din Africa se comportă exact cum se comportau chinezii în urmă cu 15 ani şi de aceea, în următorul deceniu, Africa va fi “noua Chină”. Pe de altă parte, Europa nu va avea în următorii ani o creştere economică importantă, ca urmare a situaţiei economice dificile, ceea ce va crea un climat social şi politic destul de tensionat în unele ţări. De altfel, criza datoriilor din Europa a început deja să îi afecteze pe unii exportatori chinezi, iar agravarea situaţiei ar putea să pună în pericol milioane de locuri de muncă din China.Roland Berger, în prezent preşedintele de onoare al companiei care îi poartă numele, este membru în consiliile de administraţie ale unor multinaţionale precum Fiat sau Fresenius şi face parte şi din consiliile Deutsche Bank, Miller Buckfire sau Sony Corporation.

  • Grecia trebuie să acceseze fondurile structurale pentru a stimula creşterea economică

    Horst Reichenbach a afirmat, într-un interviu pentru ediţia de luni a Die Welt, că una dintre principalele probleme ale Greciei este că “economia reală nu are acces la sprijin financiar sau la credit” .

    “Sectorul bancar a fost foarte solid, dar a suferit mult în criza datoriilor de stat. Nu are posibilitatea de a finanţa şi susţine creşterea de care este atât de mare nevoie”, a arătat Reichenbach, şeful echipei de 25 de membri care trebuie să raporteze progresele Greciei în privinţa reformelor care condiţionează acordurile de fiannţare externă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro