Miercuri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a anunţat noua prognoză de inflaţie pentru acest an, care ar indica o scădere de la 16,4%, cât a fost anul trecut la 7%, adică o reducere la jumătate.
Dintr-odată celor care au luat credite în lei în anii anteriori şi au fost loviţi de explozia ROBOR-ului, care a crescut de 3 ori şi a IRCC-ului, care a crescut de 4 ori, le-a revenit puţin zâmbetul.
După ce l-au auzit pe Isărescu că inflaţia o să scadă, imediat cred că şi dobânzile vor scădea. Sau se aşteaptă la acest lucru.
Anul trecut, când dobânzile au crescut, explicaţia Băncii Naţionale şi a băncilor a fost că a crescut inflaţia. Pentru publicul larg şi mai ales pentru cel mai educat, lucrurile sunt simple. Dacă BNR se aşteaptă ca publicul să înţeleagă cum e cu inflaţia de pe partea ofertei, cum e cu inflaţia importată prin preţurile la energie, cum este cu inflaţia de bază se înşeală.
Mai mult decât atât publicul nu întelege, şi până la urmă nu trebuie să înţeleagă pentru că nu este treaba lui, cum se calculează ROBOR-ul, ce sunt dobânzile de pe piaţa interbancară şi cum se calculează IRCC-ul. Asta este responsabilitatea Băncii Naţionale.
Publicul ştie, pentru ca aşa i s-a spus de la BNR şi de la bănci, că dobânzile au crescut pentru că a crescut inflaţia, că preţurile au crescut din cauza războiului din Ucraina şi a preţurilor la energie.
Acum când inflaţia urmează să scadă, după cum a anunţat Isărescu, că preţurile la energie au scăzut, pentru ca aşa au citit peste tot, oamenii se asteaptă ca şi dobânzile să scadă, adică să scadă ratele pe care trebuie să le plătească la bancă.
Dacă la o inflaţie de 16% am ajuns cu IRCC la 5,71%, la o inflaţie de 7% IRCC ar trebui să scadă la jumătate, nu? Aşa calculează oamenii. De aceea declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei a fost mai urmărită şi mai citită ca niciodată.
Problema este că dobânzile nu vor scădea aşa de repede, aşa cum speră cei care au luat credite ipotecare şi imobiliare în anii anteriori. Mai mult decât atât dobânzile nu vor mai scădea la nivelurile din anii anteriori, o spun economiştii şi o spune chiar şi BNR.
În 2020, un an când BNR a scăzut dobânzile ca să susţină economia afectată de pandemie, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 15 miliarde de lei. Atunci ROBOR-ul era de 1 şi ceva la sută, iar IRCC-ul a fost cotat între 2,44 şi 1,88% pe tendinţă de scădere.
În 2021, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 21 de miliarde de lei când ROBOR-ul era sub 2%, iar IRCC-ul a fost cotat între 1,25 şi 1,86%. În T4/2021, deci când încă era linişte, IRCC-ul a înregistrat cea mai scăzuta valoare de 1,08%. Atunci o dobândă efectivă pentru un credit ipotecar era de 3,1%, adică IRCC +marja băncii de 2%.
În 2022, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 23,8 miliarde de lei, maxim istoric, cea mai mare parte în primele 3 trimestre, atunci când IRCC-ul era de 1,17-1,86%.
Toţi cei care au luat credite în 2020/2021/2022, când dobânzile erau mici s-au trezit acum cu explozia ratelor.
Într-un caz concret al unui corporatist, de la 1.900 de lei, rata a ajuns acum la 3.000 de lei, iar remarca celui afectat a fost: Nu mai pot, a crescut prea mult!
Băncile au vândut clienţilor un credit ipotecar cu o dobânda foarte bună, care putea fi platită, dar nu prea au discutat cu aceştia despre posibilitatea majorării dobânzilor şi cât ar avea de plătit dacă dobânzile cresc. Este adevărat că la vremea respectivă nimeni nu lua în calcul majorarea dobânzilor şi nici nu se arătau semne în aceast sens, cel puţin în 2020 şi 2021.
Acum clienţii se simt înşelaţi şi de bănci, dar şi de BNR, pentru că nimeni nu le-a spus că dobânzile vor creşte, atunci când au luat credite, nu atunci când dobânzile deja au crescut.
Explicaţiile legate de creşterea dobânzilor nu ţin, atunci când un client trebuie să plătească o rată care i-a crescut de la 1.900 de lei la 3.000 de lei.
Acum toţi işi pun speranţa că această scădere a inflaţiei pe care a anunţat-o Isărescu va duce imediat şi la scăderea dobânzilor, deci implicit la scăderea ratelor pe care le au de plătit la bancă.
Dar acest lucru nu se va întâmpla atât de uşor, iar oamenii vor deveni din ce în ce mai nervoşi pentru că le este greu să susţină aceasta creştere a ratelor, în condiţiile în care toate preţurile din viaţa de zi cu zi au explodat. Iar salariile nu prea au crescut, şi oricum dacă a fost o majorare ea a fost înghiţită imediat.
Iar întrebarea celui cu care am avut această discuţie legată de declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei, de reducerea puţin probabilă a dobâzilor, cel puţin anul acesta, a fost: Şi eu ce fac în continuare?