Tag: CREDITE FRANCI

  • ANPC cheamă băncile la negocieri privind creditele în franci, din 2 aprilie

    “Invitaţiile către bănci au fost transmise ieri, sunt şapte bănci pentru care constituim grupuri de negociere, aşteptăm răspunsul din partea lor în perioada următoare. Acţiunea noastră este o mână întinsă băncilor de a găsi soluţii pe termen lung în avantajul ambelor părţi, nu vrem să negociem pe fiecare credit în parte, ci să identificăm anumite tipologii şi să discutăm pe ele”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob.

    El a afirmat că grupul de lucru, care va reuni specialişti AURSF, ai ANPC şi ai Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, constituit pe Facebook după 15 ianuarie, va fi “extrem de flexibil şi deschis” în discuţia cu băncile, la primele întâlniri urmând a fi stabilită modalitatea de lucru cu fiecare instituţie de credit.

    “S-a tot spus despre clienţii cu CHF că sunt inflexibili, că s-au blocat într-o idee, cu conversia la cursul istoric sau cu un procent adăugat. Ei bine, clienţii vor de fapt să beneficieze de rate semnificativ mai mici, de costuri mai scăzute pe termen lung şi sunt dispuşi la negocieri, la a ajunge la o soluţie“, a mai spus Iacob.

    Cele şapte bănci invitate Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank.

    Clienţii vizează reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

    Întâlnirile vor fi găzduite de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), care îşi asumă rolul de mediator în negocieri, prima etapă fiind programată pentru 2-7 aprilie, iar discuţiile se vor derula cu câte două bănci zilnic. Întreaga perioadă de negociere este estimată să se desfăşoare pe parcursul a cel mult o lună.

    “Luăm rolul de mediator, facem invitaţie tuturor băncilor şi trag un semnal de alarmă să fie mai deschise, să colaboreze cu clienţii, consumatorii care nu-şi mai pot plăti ratele din cauza creşterii cursului, fie euro, franci elveţieni sau dolari”, a afirmat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    În faza preliminară s-au înscris peste 5.800 de persoane pentru a fi reprezentate la negocieri, dintre care la Bancpost şi Volksbank sunt câte peste 1.000 de clienţi, la Raiffeisen Bank circa 800 de persoane, la Banca Românească şi Piraeus Bank peste 500 în cazul fiecăreia, iar în cazul Credit Europe Bank în jur de 400 de clienţi.

    În cazul a două bănci, Garanti şi Millennium, nu s-au constituit grupuri de minim 50 de clienţi pentru negociere.

    “La nivel declarativ, băncile spun că sunt deschise, spun: consumatorii nu vin la noi, nu vin să discute. Şi iată că i-am pus la aceeaşi masă, vreau să văd cu ce soluţii concrete vin băncile, că până acum doar şi-au bătut joc. Am chemat şi înainte băncile la negociere în instituţie, au promis că vin cu cele mai bune soluţii pe care le au pentru toţi consumatorii care suferă de impact de creştere a cursului, dar până acum nu au venit cu nicio soluţie. Au fost doar câteva cazuri pe care le putem număra pe degetele unei mâini”, a completat Dunca.

    El a menţionat că se aştepta ca băncile să fie dispuse la discuţii şi că le-a atras atenţia şefilor acestora că şi ei sunt în primul rând consumatori şi apoi directori de bănci, povara trebuind împărţită între consumatori şi bănci.

    Dunca a punctat că soluţiile trebuie să vină din partea băncilor şi se va asigura că se va ajunge la cea mai bună variantă posibilă.

    La rândul său, Iacob a precizat că grupul de negoicere nu garantează clienţilor un rezultat, la finalul discuţiilor cu băncile aceştia având liberatea să accepte sau să refuze oferta la care s-a ajuns.

    În cazurile în care băncile au oferit soluţii individuale clienţilor, acestea ascundeau diverse capcane, crescând perioada de creditare şi implicit soldul de plată prin aplicarea dobânzii pe o durată mai mare. Chiar şi în cazul soluţiilor temporare, prin care băncile au scăzut dobânda pentru o perioadă de trei sau şase luni, unele instituţii de credit au înaintat clienţilor spre semnare acte adiţionale prin care recunoşteau înstrăinarea contractelor unor terţe părţi, iar banca nu mai este reprezentant al contractului.

    “Sunt şi alte tot felul de propuneri. Ceea ce e şi mai deranjant este că băncile consideră că prin aplicarea LIBOR cu anticipaţie sau scăderea temporară a dobânzilor s-au rezolvat problemele. Nu, aceşti oameni nu au probleme doar acum, pentru mulţi s-au dublat costurile chiar înainte a această explozie a francului, nu mai pot face faţă plăţilor”, a afirmat preşedintele AURSF.

    ANPC a primit în ultima perioadă 240 de reclamaţii de la clienţi cu credite ipotecare şi nevoi personale, dintre care unele cu garanţii imobiliare, autoritatea analizând circa 180 dintre acestea şi constatând clauze abuzive.

    “În fiecare zi întocmim un proces verbal pe care îl înaintăm instanţei, plus sancţiuni contravenţionale pentru fiecare bancă în parte. Dacă îşi doresc procese, o să stăm doar în procese. Dacă nu înţeleg situaţia clienţilor, iarăşi o să stăm doar în procese”, a spus Dunca.

    Printre abuzurile băncilor constatate în urma sesizărilor se numără modificarea marjei de dobândă, profitând de necunoaşterea consumatorilor, comision de penalizare aplicat la tot creditul, nu doar pentru ratele neplătite, comision de risc, comision de administrare ca procent din suma întregului credit, precum şi comisioane de rambursare în avans.

    ANPC are deja trimise instanţelor 23 de procese verbale, iar patru urmează să fie trimise începând de săptămâna următoare.

    Grupul Clienţilor cu Credite în CHF are circa 24.000 de membri, iar 90% dintre aceştia au credite ipotecare, de nevoi personale cu garanţii sau de nevoi personale contractate pentru avansul la casă.

    “Sistemul bancar va avea o problemă când, peste un an sau chiar mai devreme, toţi aceşti oameni nu-şi vor mai putea plăti ratele. Unii deja nu mai pot de acum. În baza noastră de date, peste 50% au întârzieri la rate, unii sunt deja în prag de executare silită”, a afirmat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanţii grupului.

    Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

  • Directorul general BRD: Băncile trebuie să-şi asume partea de responsabilitate şi costuri pentru creditele în franci

    “Pentru clienţii care au luat la un moment dat credite în franci elveţieni, era important să fie informaţi cu privire la riscuri, banca trebuie să informeze clienţii, face parte din etica profesională a băncilor, din bunul simţ al meseriei noastre. Sunt clienţi care trebuia să ştie de la bun început că pot exista riscuri, printre care rata de schimb“, a declarat joi Lhotte în conferinţa de presă ocazionată de anunţarea rezultatelor BRD pentru anul trecut.

    El şi-a exprimat îndoiala că toţi cei peste 75.000 de debitori în franci elveţieni au fost informaţi corect şi avertizaţi asupra riscului de către băncile care i-au creditat.

    “Există 75.000 de clienţi care au făcut credite în franci elveţieni şi nu sunt sigur că tot atâţia clienţi au fost avertizaţi de aceste riscuri”, a spus Lhotte.

    Directorul BRD a precizat că banca pe care o conduce are cinci astfel de credite în portofoliu şi urmează să propună clienţilor respectivi conversia în lei, la cursul dinaintea aprecierii puternice a francului, la jumătatea lunii ianuarie.

    “Sunt cinci clienţi, am văzut dosarele, eu sper ca şi peste 20-30 de ani să rămână clienţii noştri. Când banca a acordat creditele, mă întreb dacă au fost bine informaţi, oare li s-au explicat riscurile? (Lhotte nu era pe atunci la conducerea băncii – n.r.) O să le propunem conversia în lei la cursul dinainte de 15 ianuarie. Nu putem face recomandări altor bănci, nu dăm lecţii nimănui, dar trebuie să fim corecţi şi să lucrăm pe o bază de echitate”, a explicat Lhotte.

    Banca a derulat, pentru câteva luni în anul 2006, o ofertă pentru clienţii cu venituri mari. Ulterior, a decis să oprească acest tip de finanţare. Soldul celor cinci credite în franci elveţieni este de circa 280.000 CHF.

    Directorul BRD este de acord cu poziţia exprimată de BNR, de negocieri individuale între bănci şi clienţi pentru a găsi o soluţie favorabilă în cazul creditelor în franci elveţieni, însă şi cu cea a premierului Victor Ponta de după izbucnirea “crizei francului”, când spunea că fiecare trebuie să-şi asume responsabilitate, iar dacă o bancă are o parte de răspundere fiindcă n-a informat corect şi suficient clienţii, trebuie să-şi asume acea responsabilitate.

    Pe de altă parte, Lhotte a menţionat că nu a fost de acord cu poziţia exprimată de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) într-un comunicat de la finele lunii ianuarie privind soluţiile propuse de bănci clienţilor şi a refuzat să-l valideze. BRD se mai gândeşte astfel, în urma unor diferenţe de opinii, dacă va rămâne în continuare în componenţa CPRB.

    Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România. Cele şase bănci deţin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem şi peste o treime din personalul din domeniu.

    CPBR consideră că transformarea împrumuturilor în altă monedă trebuie să respecte o directivă UE aplicabilă din 2016 potrivit căreia operaţiunea ia în calcul cursul de schimb de la data efectuării, iar legea insolvenţei persoanelor va fi benefică doar dacă nu va încuraja lipsa de disciplină la rambursare.

    Referitor la unele propuneri legislative sau ale societăţii civile care vizează impunerea altui curs de schimb faţă de cel al pieţei pentru conversia creditelor acordate în franci elveţieni, CPBR arata că această problema nu poate fi tratata decât punctual, între băncile care au acordat astfel de credite şi clienţii acestora, pentru găsirea de soluţii viabile.

  • ANALIZĂ privind creditele în franci elveţieni: Nicio bancă nu a avertizat clienţii asupra riscului la creditele în valută

    După aprecierea francului elveţian, din ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), instituţie care are atribuţii de a verifica respectarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor de servicii financiare şi poate aplica sancţiuni dacă se încalcă actele normative în vigoare şi drepturile consumatorilor, a înregistrat 223 de reclamaţii referitoare la creditele acordate de bănci în această monedă.

    Reclamaţiile privind posibile abuzuri ale băncilor nu sunt însă o noutate. În anul 2014, ANPC a totalizat 7.658 de reclamaţii privind serviciile bancare. După analizarea lor, s-a stabilit că jumătate erau întemeiate şi dintre acestea aproximativ 60 la sută au fost soluţionate amiabil.

    ANPC a încheiat 407 procese verbale de constatare a contravenţiei, cu amenzi în valoare totală de 3.239.000 de lei.

    “Din totalul de 407 de procese verbale de constatare a contravenţiei, 100 dintre acestea au fost contestate în instanţă. ANPC, în acţiunile de cercetare a reclamaţiilor, a restituit consumatorilor sume în valoare de 1.250.596,13 lei, 60.238,76 euro şi 23.191,99 franci elveţieni. Nu putem face o delimitare clară, până la situaţia din 2015, referitor la reclamaţiile privind creditele în franci elveţieni, au fost reclamaţii, însă nu într-un număr semnificativ”, precizează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

    Persoanele cu credite în franci elveţieni reclamă lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar şi poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit

    ANPC susţine că, după aprecierea francului elveţian, principalele solicitări legate de creditele acordate în această monedă vizează lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar şi verificarea prevederilor contractuale.

    Aspectele reclamate de consumatori, în cazul serviciilor financiar-bancare, se referă în principal la: întârzieri nejustificate ale returnării unor sume de bani în contul consumatorilor, poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit, retrageri de bani neautorizate din contul consumatorilor, modificarea marjei din componenta ratei dobânzii fără acceptul consumatorilor şi care, potrivit prevederilor legale (OUG 50/2010), trebuie să fie fixă, calcularea în mod eronat a penalităţilor (prin aplicare acestora atât la dobânzi cât şi la comisioane, şi nu prin aplicarea acestora la sumele restante din principal, aşa cum prevede OUG 50/2010, art. 38) sau înfiinţare de popriri pe contul consumatorilor fără ca banca în calitate de terţ poprit să deţină vreo adresă în acest sens de la organele de executare.

    Consumatorii au mai reclamat lipsa specificării unui termen în care consumatorul poate intra în posesia cardurilor capturate în bancomate, emiterea de poliţe de asigurări şi debitarea conturilor consumatorilor, deşi aceştia au încheiat poliţe de asigurare, faptul că în contracte nu au fost menţionate toate comisioanele, taxele aferente derulării contractului sau perceperea unor comisioane (de administrare cont cu comision de administrare credit, de administrare pentru un singur contract sau în cazul rambursărilor anticipate parţiale şi totale sub denumire de comision unic de servicii, deşi prevederile OUG 50/2010 interzic perceperea compensaţiilor în cazul în care dobânda contractului este variabilă, iar când dobânda este fixă, aceste comisioane pot fi percepute în conformitate cu prevederile OUG 50/2010).

    ANPC va sesiza instanţa despre suspiciuni de clauze abuzive privind creditele în franci elveţieni

    În cazul creditelor în franci elveţieni, ANPC a dispus analizarea contractelor, în cazul fiecărei reclamaţii, solicitând, în acelaşi timp băncilor să vină cu soluţii în sprijinul clienţilor aflaţi în această situaţie.

    Pentru că nu s-a ajuns la nicio soluţie de compromis, după analizarea fiecărui contract, ANPC va dispune măsuri specifice şi va înainta instanţei suspiciunile de clauze abuzive, luând totodată şi măsuri de sancţionare a instituţiilor financiar-bancare, precum şi măsuri complementare.

    Până în prezent, suspiciunile de clauze abuzive planează asupra a două instituţii financiar-bancare.

    În contractele de creditare ale băncilor s-a prevăzut posibilitatea conversiei; băncile s-au acoperit cu un alt articol

    ANPC precizează că, pentru a da un sentiment de siguranţă consumatorilor, s-a prevăzut în contractele de creditare ale băncilor care au avut acest tip de credite posibilitatea conversiei în următoarea situaţie: “În cazul în care creditul este acordat într-o altă monedă decât moneda naţională, împrumutatul, fiecare codebitor şi fiecare garant declară că recunoaşte şi acceptă în mod expres faptul că, în situaţia în care, pe parcursul duratei creditului cursul de schimb pentru moneda creditului fluctuează în sens crescător, cu mai mult de 10 la sută faţă de valoarea acestuia de la data semnării prezentei convenţii, în vederea evitării continuării majorării expunerii la riscul valutar”.

    Cu toate acestea, potrivit ANPC, banca încearcă să se exonereze de această clauză prevăzută în Condiţiile Generale de Creditare şi vine cu următorul articol: “Banca are dreptul, dar nu şi obligaţia ca în mod unilateral să convertească în RON creditul acordat”.

    În plus, arată ANPC, nicio bancă din România nu a avertizat niciun client asupra riscului la care se expune păstrând valuta creditului.

    Astfel, anul trecut, s-au înregistrat 1.993 de reclamaţii referitoare la clauze posibil abuzive, 23 fiind trimise instanţelor de judecată şi au fost întocmite 69 de procese verbale de constatare a contravenţiei.

    “Toate cauzele sunt introduse pe rolul Tribunalului Bucureşti şi urmează procedura prealabilă stabilită de noul Cod de Procedură Civilă, urmând ca Autoritatea, după îndeplinirea acestei proceduri, să fie citată. Clauzele abuzive constatate de către ANPC operatorilor economici/prestatorilor de servicii sunt cu privire la decizia unilaterală de modificare a clauzelor contractuale cu privire la comisioane, dobânzi şi taxe”, precizează aceeaşi sursă.

    În cazul în care instanţa constată existenţa clauzelor abuzive în contract, va obliga la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare, precum şi la eliminarea clauzelor abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.

    Majorarea nejustificată a dobânzii şi comisioanele, principalele clauze abuzive

    Principalele aspecte reclamate se referă la: modificarea dobânzii contractuale de către finanţator fără notificare prealabilă a consumatorului, perceperea de comisioane, denunţarea unilaterală a contractului, fără preaviz şi nepermiterea utilizatorului să solicite despăgubiri.

    În principiu, clauzele abuzive se referă la: majorarea dobânzii în mod nejustificat, precum şi modificarea naturii juridice a contractului (eliminare şi modificare părţi din contractul iniţial), fără a oferi clienţilor posibilitatea negocierii clauzelor şi a-i anunţa în prealabil, dar şi perceperea de comisioane (de risc, administrare).

    ANPC precizează că nu poate comunica numele băncilor atât timp cât există procese pe rol.

    Riscul valutar este o problemă care îi afectează pe toţi consumatorii care au contractat un credit în altă monedă decât cea naţională

    În ce priveşte rezolvarea situaţiei referitoare la creditele în franci elveţieni, ANPC face apel pentru identificarea unor soluţii imediate care să împiedice denaturarea situaţiei în fenomene sociale grave.

    “Astfel de soluţii pot să fie propuse doar de operatorii financiar-bancari implicaţi. Dorim evitarea situaţiei în care consumatorul este cel care suportă riscurile în totalitate. Practic, considerăm că este oportun pentru consumatori să se reducă semnificativ costurile întregului credit (costurile convertite în lei), în procent de 20-25 la sută prin diverse metode, precum reducerea dobânzii, a comisioanelor etc. O astfel de măsură este realistă având în vedere faptul că s-a afirmat, în spaţiul public, că băncile au făcut împrumuturi pe termen scurt pentru acordarea creditelor în franci elveţieni, împrumuturi care au fost acoperite de operatori financiar-bancari. Aici trebuie avute în vedere costurile la care au contractat băncile împrumuturile la momentul acordării şi costurile obţinute la momentul de faţă”, explică ANPC.

    Pe de altă parte, Autoritatea atrage atenţia că riscul valutar este o problemă care îi afectează pe toţi consumatorii care au contractat un credit în altă monedă decât cea naţională, precizând că specialiştii lucrează la transpunerea în legislaţia românească a Directivei 17/2014, care va reglemenata conversia creditelor din valută în lei.

    Propunerea ANPC de transpunere a Directivei 17/2014 va fi pusă în dezbatere publică în câteva zile.

    Grupul Clienţilor cu Credite în franci elveţieni cere ca responsabilitatea să se împartă între bănci şi clienţi

    Grupul Clienţilor cu Credite în franci elveţieni, o mişcare socială care a apărut după explozia cursului valutar pentru această monedă şi la care au aderat aproximativ 22.000 de persoane, susţine că nu doreşte împovărarea bugetului de stat, ci o soluţie prin care responsabilitatea să se împartă între bănci – “principalii responsabili” – şi clienţi.

    Reprezentanţii acestui grup spun că au făcut un exerciţiu de calcul, pornind de la un algoritm de calcul generic, precum şi de la patru exemple concrete, prin care au demonstrat că băncile nu ar avea pierderi economice în adevăratul sens al cuvântului dacă s-ar face conversia creditelor, ci ar avea pierderi de potenţial câştig.

    Pentru a estima corect câştigurile sau pierderile băncilor în cazul conversiei au aplicat formula: “Rest de plată (dobândă & principal) la diverse cursuri – Principal rămas de plată la cursul zilei = câştig / pierdere bancă pe viitor (lei)”. La câştigul/ pierderea din viitor se adaugă câştigul din ratele plătite de la contractarea creditului şi până în prezent.

    Potrivit reprezentanţilor grupului, concluzia la care au ajuns arată că pierderile de care vorbesc BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi reprezentanţii instituţiilor bancare se referă la “pierderi din potenţialul câştig, nu la pierderi în adevăratul sens economic”. În schimb, dacă acelaşi exerciţiu se aplică pentru consumatori, se constată că debitorul suferă o pierdere reală.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95 la sută din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci

    Finanţări în franci elveţieni au acordat 14 instituţii de credit. Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

    Scadenţa reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elveţieni. Circa 40% din credite au scadenţa reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadenţa depăşeşte 15 ani.

    Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, numai puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR. Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

    Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 franci, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 franci, reprezentând 7,1%.

    Persoanele care au împrumuturi în franci elveţieni cer conversia în lei a creditelor

    Până la găsirea unei soluţii, persoanele care au împrumuturi în franci elveţieni atrag atenţia asupra problemelor cu care se confruntă ieşind în stradă, în Bucureşti, dar şi la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%. Ei spun că nu pot mergem la bancă să negocieze individual şi este necesară o soluţie legislativă în acest sens, în condiţiile în care nu au putut negocia nici când au semnat contractele.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei. Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

     

  • Finanţele lucrează cu băncile care au credite în franci elveţieni pentru o nouă soluţie

    “Lucrăm la un produs nou”, a declarat marţi Vâlcov, după audierile conducerii BNR în Parlament, întrebat la ce soluţie a ajuns împreună cu băncile după întalnirea de luni seară, pe care o anunţate anterior.

    Ministrul nu prezentat însă detalii despre varianta în lucru, spunând doar că au avut loc discuţii şi în cursul zilei de marţi şi vor continua zilele următoare.

    Vâlcov venise pregătit în faţa parlamentarilor din comisiile reunite de Buget-Finanţe-Bănci pentru a le prezenta soluţia în lucru, însă audierile reprezentanţilor Băncii Naţionale s-au prelungit şi nu a mai intervenit.

    Duminică seara, ministrul a afirmat, într-o emisiune TV, că speră ca parlamentarii să adopte în această lună sau cel mai târziu în martie “Electorata” îmbunătăţită, măsură redenumită “Scade rata”.

    Programul se adresează debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. După primii doi ani, în care rata scade cu până la 35%, în următorii ani ai rescadenţării debitorul beneficiază de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.

     

     

  • Ştefan, despre criza francului elveţian: FMI recomandă adoptarea Legii insolvenţei, stimularea dialogului bancă-client

    „Pe criza francului elveţian, poziţia FMI, BM, CE este următoarea: nu România e cazul cel mai grav din regiune. România este cazul cel mai uşor, spun ei, e o problemă gestionabilă, atât din punct de vedere al sistemului bancar, cât şi din punct de vedere al Guvernului”, a spus Viorel Ştefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI, BM şi CE cu deputaţii membri ai Comisiei de buget-finanţe-bănci.

    El a arătat că FMI recomandă ca România să aplice două căi: adoptarea Legii insolvenţei şi stimularea dialogului dintre bănci şi clienţii care au probleme în rambursarea creditelor în CHF.

    „Pe două căi ne recomandă să mergem: să finalizăm adoptarea Legii insolvenţei persoanelor fizice, pe de o parte; iar pe de altă parte să canalizăm şi să stimulăm dialogul între instituţiile de credit şi persoanele îndatorate, datornicii cu probleme şi cu un suport legislativ de facilitare a acestui dialog de tipul OUG 46, celebra «electorată», căreia eu i-aş spune azi «scade rata»”, a adăugat Viorel Ştefan.

    Aproximativ 1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou duminică în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

    “Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

    Părţile implicate în “criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate.

    Marţi vor avea loc discuţii ale parlamentarilor cu conducerea BNR.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Vâlcov: Banca Naţională trebuie să se implice mai mult în problema creditelor în franci, cu soluţii

    “Aici (despre creditele în franci elveţieni – n.r.) vorbim de politica monetară, pe care o face Banca Naţională a României. Guvernul se ocupă de politica fiscal-bugetară. Cred şi mi-aş dori să văd Banca Naţională implicându-se mult mai mult în această problemă, mai ales că, din punctul meu de vedere, au şi mijloacele prin care pot să se impună. Băncile comerciale trebuie să îndeplinească destul de multe criterii impuse de Banca Naţională şi cred că pentru această situaţie Banca Naţională a României ar putea să aibă o discuţie mult mai aplicată cu aceste bănci astfel încât dumnealor să-şi dorească cât mai mult să reducă aceste credite”, a declarat Vâlcov duminică într-o emisiune la Realitatea TV.

    El a arătat că statul poate oferi o parte a soluţiei de împărţire a poverii pentru debitorii cu credite în valută, referindu-se la măsura de rescadenţare cu facilităţi fiscale, urmând ca celelalte două părţi să fie asumate de bănci şi clienţi.

    “Trebuie să se ajungă la următoarea idee, aceast risc trebuie împărţit. Şi noi propunem în felul următor: o parte o preia statul român şi mai rămân două părţi pe care trebuie să le preia altcineva. Cine altcineva decât clienţii şi băncile?”, a afirmat Vâlcov.

    Ministrul şi-a exprimat speranţa ca parlamentarii să adopte în această lună sau cel mai târziu în martie “Electorata” îmbunătăţită, măsură redenumită “Scade rata”.

    Programul se adresează debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. După primii doi ani, în care rata scade cu până la 35%, în următorii ani ai rescadenţării debitorul beneficiază de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.

    “Pe cei cu venituri mici şi împrumuturi mici această măsură îi ajută 100%. (…) Bineînţeles că cei care au venituri mai mari de 3.000 de lei nu se încadrează în această soluţie. De aceea credem că trebuie să fie acest efort al Guvernului dublat de o implicare mult mai accentuată a Băncii Naţionale a României. (…) Banca Naţională trebuie să vină cu soluţii suplimentare, care să reiasă din discuţiile cu băncile comerciale”, a punctat ministrul Finanţelor.

    Întrebat dacă este dispus să-şi dea demisia în cazul în care soluţia propusă de Guvern nu va reprezenta un ajutor real pentru clienţii băncilor cu probleme, Vâlov a spus că nu vede de ce trebuie să părăsească postul de ministrul al Finanţelor dacă nu se rezolvă o problemă monetară a României, în condiţiile în care el se ocupă de politica fiscal-bugetară.

    “Aici răspunde guvernatorul Băncii Naţionale, este politica monetară a României, să nu confundăm politica monetară cu cea fiscal-bugetară”, a afirmat reprezentantul Guvernului.

    Pe de altă parte, el a reiterat ideea că nu vede viabilă o măsură pentru rezolvarea problemei pe cale legislativă în ceea ce priveşte conversia creditelor la alt curs decât cel din ziua operaţiunii.

    “Nu cred într-o soluţie de stabilire a cursului la un nivel istoric printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o lege în Parlamentul României pentru că orice om care ştie cât de cât economie înţelege riscul la care ar fi supusă România dacă acest lucru s-ar întâmpla printr-o soluţie legislativă. Riscul sau pierderile ar putea fi mult mai mari”, a menţionat Vâlcov.

    Aproximativ1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou duminică în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

    “Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

    Părţile implicate în “criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce vor avea loc întâlniri luni cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi marţi cu conducerea BNR.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Vâlcov: Banca Naţională trebuie să se implice mai mult în problema creditelor în franci, cu soluţii

    “Aici (despre creditele în franci elveţieni – n.r.) vorbim de politica monetară, pe care o face Banca Naţională a României. Guvernul se ocupă de politica fiscal-bugetară. Cred şi mi-aş dori să văd Banca Naţională implicându-se mult mai mult în această problemă, mai ales că, din punctul meu de vedere, au şi mijloacele prin care pot să se impună. Băncile comerciale trebuie să îndeplinească destul de multe criterii impuse de Banca Naţională şi cred că pentru această situaţie Banca Naţională a României ar putea să aibă o discuţie mult mai aplicată cu aceste bănci astfel încât dumnealor să-şi dorească cât mai mult să reducă aceste credite”, a declarat Vâlcov duminică într-o emisiune la Realitatea TV.

    El a arătat că statul poate oferi o parte a soluţiei de împărţire a poverii pentru debitorii cu credite în valută, referindu-se la măsura de rescadenţare cu facilităţi fiscale, urmând ca celelalte două părţi să fie asumate de bănci şi clienţi.

    “Trebuie să se ajungă la următoarea idee, aceast risc trebuie împărţit. Şi noi propunem în felul următor: o parte o preia statul român şi mai rămân două părţi pe care trebuie să le preia altcineva. Cine altcineva decât clienţii şi băncile?”, a afirmat Vâlcov.

    Ministrul şi-a exprimat speranţa ca parlamentarii să adopte în această lună sau cel mai târziu în martie “Electorata” îmbunătăţită, măsură redenumită “Scade rata”.

    Programul se adresează debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. După primii doi ani, în care rata scade cu până la 35%, în următorii ani ai rescadenţării debitorul beneficiază de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.

    “Pe cei cu venituri mici şi împrumuturi mici această măsură îi ajută 100%. (…) Bineînţeles că cei care au venituri mai mari de 3.000 de lei nu se încadrează în această soluţie. De aceea credem că trebuie să fie acest efort al Guvernului dublat de o implicare mult mai accentuată a Băncii Naţionale a României. (…) Banca Naţională trebuie să vină cu soluţii suplimentare, care să reiasă din discuţiile cu băncile comerciale”, a punctat ministrul Finanţelor.

    Întrebat dacă este dispus să-şi dea demisia în cazul în care soluţia propusă de Guvern nu va reprezenta un ajutor real pentru clienţii băncilor cu probleme, Vâlov a spus că nu vede de ce trebuie să părăsească postul de ministrul al Finanţelor dacă nu se rezolvă o problemă monetară a României, în condiţiile în care el se ocupă de politica fiscal-bugetară.

    “Aici răspunde guvernatorul Băncii Naţionale, este politica monetară a României, să nu confundăm politica monetară cu cea fiscal-bugetară”, a afirmat reprezentantul Guvernului.

    Pe de altă parte, el a reiterat ideea că nu vede viabilă o măsură pentru rezolvarea problemei pe cale legislativă în ceea ce priveşte conversia creditelor la alt curs decât cel din ziua operaţiunii.

    “Nu cred într-o soluţie de stabilire a cursului la un nivel istoric printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o lege în Parlamentul României pentru că orice om care ştie cât de cât economie înţelege riscul la care ar fi supusă România dacă acest lucru s-ar întâmpla printr-o soluţie legislativă. Riscul sau pierderile ar putea fi mult mai mari”, a menţionat Vâlcov.

    Aproximativ1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou duminică în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

    “Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

    Părţile implicate în “criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce vor avea loc întâlniri luni cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi marţi cu conducerea BNR.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Românii cu credite în franci elveţieni protestează în faţa Parlamentului şi în alte cinci oraşe

    “Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

    Protestatarii afişează bannere şi pancarte cu sloganuri precum “Isărescu neagă declaraţia de avere/ ANI, tu nu mai ai putere?”, “Isărescu dictator, avocatul băncilor!”, “BNR reglementează doar cum băncile dictează!”, “Vrem soluţii reale. Stop minciunilor electorale!”, “Voi, 18 deputaţi împrumutaţi,/ Atitudine când luaţi?”, “Doar oameni politici arestaţi, / Toţi bancherii sunt curaţi?”, “Pe NOI când ne ajutaţi? / Vrem şi bancheri arestaţi!”, “Banca Nesimţirii Ruşinoase (BNR)”.

    Debitorii băncilor l-au taxat astfel pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a negat că ar fi contractat în urmă cu câţiva ani un credit la Volksbank, deşi acesta apărea în declaraţia de avere. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că împrumutul a fost refinanţat la UniCredit şi că Isărescu îşi amintea banca unde l-a achitat, nu de unde l-a contractat iniţial.

    Protestatarii spun că nu mai au încredere în mesajele guvernatorului BNR după ce a afirmat vehement că nu a avut credit la Volksbank şi i-au cerut demisia.

    “Cum s-ar spune pe româneşte, Isărescu nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”, a spus unul dintre organizatori.

    La ora transmiterii ştirii, la Cluj-Napoca şi Iaşi protestează circa 200 de persoane, la Timişoara 150, iar la Craiova 100 de persoane.

    Organizatorii protestului îndeamnă debitorii să boicoteze miercuri, 11 februarie, agenţiile băncii prin plata ratelor în tranzacţii succesive de câte 1 leu, blocând astfel activitatea casieriilor băncilor pentru întreaga zi.

    Părţile implicate în “criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce vor avea loc întâlniri luni cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi marţi cu conducerea BNR.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR prezentate vinerea trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Scadenţa reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elveţieni. Circa 40% din credite au scadenţa reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadenţa depăşeşte 15 ani.

    Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, numai puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR.

    Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

    Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 franci, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 franci, reprezentând 7,1%.

    Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Consiliul Patronatelor Bancare, către ANPC: Băncile nu se îmbogăţesc pe spinarea clienţilor cu credit când se apreciază monedele

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat joi băncilor care au în portofolii credite în franci elveţieni, printr-un comunicat, să transmită concret ce soluţii au pentru clienţii care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condiţiile în care aceştia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elveţiene.

    “Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF. Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare”, se spune în comunicatul ANPC.

    CPBR şi-a exprimat vineri, printr-o scrisoare deschisă către ANPC, surprinderea faţă de concluzia instituţiei.

    Din CPBR fac parte Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit‐Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România, deţinând în total jumătate din activele sistemului bancar din România.

    Astfel, reprezentanţii acestor bănci punctează că este greşită interpretarea potrivit căreia instituţiile de credit ar avea de câştigat în urma aprecierii francului elveţian în raport cu leul de la clienţii cu credite în această monedă.

    “Practic, de aici poate rezultă nici mai mult nici mai puţin decât că băncile se îmbogăţesc pe spinarea debitorilor atunci când monedele străine în care au acordat credite (euro, dolar SUA, CHF etc.) se apreciază faţă de leu (sau leul se depreciază faţă de acestea), fapt care este fals”, se menţionează în scrisoarea CPBR.

    Organizaţia subliniază că, pentru a acordă credite în valută, băncile sunt obligate prin reglementări BNR şi norme interne de risc să asigure finanţare în aceeaşi valută (sub formă de depozite sau linii de finanţare din piaţă interbancară). Astfel, activele şi pasivele lor în acea valută urmând direcţia pieţei, impactul cursului de schimb este nul.

    “Mai mult, orice plată efectuată de bănci pentru finanţările pe care şi le asigura are loc la preţul pieţei şi de aceea încasarea ratelor creditelor acordate în trecut la un alt curs decât cel al pieţei ar conduce la pierderi semnificative pentru bănci”, mai precizează patronatele bancare.

    Totodată, în scrisoare se menţionează că băncile membre ale CPBR care au acordat credite în franci elveţieni (Raiffeisen Bank şi Volksbank) sunt conştiente de situaţia dificilă a clienţilor în urma aprecierii francului elveţian şi că au început deja “să propună soluţii individuale, bilaterale, în funcţie de situaţiile clienţilor şi a băncilor deopotrivă, în condiţiile date şi în spiritul legilor şi al normelor şi directivelor naţionale şi europene”.

    Pe de altă parte, ANPC cere o soluţie legislativă pentru problemele debitorilor cu credite în franci elveţieni, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor.

    “Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave”, se arată ân comunicatul transmis joi de ANPC.

    Protecţia Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

    “Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci si consumatori în contextul legislaţiei în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori”, a afirmat în comunicat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    Instituţia vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienţii băncilor.

    “Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întamplă cu consumatorii români şi familiile acestora – faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului”, a precizat Dunca.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    Cursul francului elveţian anunţat de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii se află în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • ANPC cere o soluţie legislativă în problema creditelor în franci elveţieni

    “Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave”, se arată într-un comunicat al ANPC.

    Protecţia Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

    “Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci si consumatori în contextul legislaţiei în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori”, afirmă în comunicat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    Instituţia vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienţii băncilor.

    “Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întamplă cu consumatorii români şi familiile acestora – faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului”, precizează Dunca.

    Astfel, ANPC solicită băncilor care au în portofolii credite în franci elveţieni să transmită concret ce soluţii au pentru clienţii care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condiţiile în care aceştia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elveţiene.

    “Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF.
    Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare”, se mai spune în comunicat.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    Cursul francului elveţian anunţat de BNR a continuat să coboare şi joi şi a ajuns la 4,1522 lei/euro, consemnând astfel a opta scădere din ultimele nouă şedinţe, alimentată însă doar de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Referinţa pentru franc a coborât cu 0,2%, de la 4,1611 lei la 4,1522 lei. Cursul francului a scăzut miercuri cu 3 bani, după ce moneda elveţiană a urcat marţi şi a pus capăt astfel unei serii de şase şedinţe de declin.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 9,4% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 10,8% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.