BusinessMagazin

Tag: CREDITE CHF

  • AURSF şi reprezentanţii clienţilor cu credite în CHF au discutat cu Teodorovici despre “Scade rata”

    “Am discutat cu ministrul despre modificarea Legii Vâlcov, respectiv conversia în lei cu discount şi garanţii de stat, vom face nişte propuneri de modificare pe textul iniţial, deşi noi am trimis o variantă şi în martie autorităţilor. Până luni vom trimite către minister forma propusă de AURSF şi GCCC, apoi ei îl vor trimite băncilor şi BNR, se vor face adnotări, iar după forma agreată în comun se va publica proiectul pe site-ul ministerului până la finele lunii august, astfel încât să intre în dezbatere în Parlament în septembrie”, a declarat pentru MEDIAFAX Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanţii Grupului.

    La discuţie a mai participat din partea ministerului secretarul de stat Enache Jiru, iar din partea clienţilor cu credite în franci elveţieni au fost Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un avocat şi reprezentanţii GCCC.

    Cristoforidis a precizat că Teodorovici a fost de acord cu eliminarea plafonului de venituri ale clienţilor care pot beneficia de prevederile legii, nivel stabilit în proiectul iniţial la 3.000 lei/lună net, urmând să se stabilească dacă va fi introdus în schimb un grad de îndatorare maxim luat în calcul în cazul fiecărui debitor.

    În proiectul de lege rezultat în urma discuţiilor dintre fostul ministru Vâlcov şi reprezentanţii băncilor se preciza că venitul net al beneficiarului luat în calcul de instituţia de credit la aprobarea conversiei nu depăşeşte valoarea de 3.000 de lei/lună. Proiectul de lege vizează conversia creditelor imobiliare din valută în lei, cu un discount din partea băncilor de 15% din valoarea în lei după conversia împrumutului, pe care statul îl va garanta în proporţie de 50%.

    Proiectul include valutele care s-au apreciat cu peste 50% faţă de leu de la momentul acordării creditului. Programul are o perioadă de un an, iar valoarea garanţiilor este de 1 miliard de lei.

    De asemenea, prevederile din proiect s-ar aplica în cazul creditelor contractate exclusiv pentru cumpărarea/construirea unei locuinţe destinate satisfacerii cerinţelor proprii de locuit, într-o valută în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ de la data contractării împrumutului, garantat cu ipotecă asupra imobilului şi a cărui valoare rezultată în urma conversiei şi aplicării discountului de 15% este de maximum 300.000 de lei.

    “Am atacat plafonul maxim de sold după discount şi faptul că se adresează doar creditelor ipotecare şi am propus să fie extins şi pentru creditele de nevoi personale fără ipotecă care au fost folosite tot pentru achiziţia de locuinţe. Ministrul a fost de acord, dar să se demonstreze că sumele obţinute au fost folosite în scop locativ”, a mai spus Cristoforidis.

    Ea a punctat însă că legea este opţională, nu obligatorie pentru bănci, fiind sceptică în privinţa aplicării acesteia de către băncile cu capital grecesc care au în portofoliu credite în franci elveţieni.

  • Clienţii cu credite în franci eleveţieni vor protesta duminică în faţa Guvernului. Băncile nu împart riscurile

    “Grupul Clienţilor cu Credite în CHF organizează în data de 14 iunie 2015, orele 15:30-18:30, în Piaţa Victoriei, un miting prin care protestează faţă de atitudinea pasivă a clasei politice în problema creditelor acordate în franci elveţieni, faţă de atitudinea părtinitoare a BNR-ului pentru a proteja instituţiile bancare şi, nu în ultimul rând, faţă de dezinformările şi abuzurile sistemului bancar împotriva propriilor clienţi”, se arată într-un comunicat al grupului format din circa 25.000 de membri.

    Acesta a început pe 17 martie, alături de Asociaţia Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

    Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienţilor o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.

    “Deşi autoritari şi reticenţi în prima fază, în urma insistenţelor noastre, reprezentanţii băncilor s-au întâlnit cu noi, urmând ca până la data de 30 iunie 2015, dată la care expiră mandatul, să finalizăm acest proces, indiferent de rezultatele acestuia. Din păcate, acest proces de negociere a demonstrat încă o dată, cu fapte şi documente concrete, lipsa de interes a instituţiilor bancare de a rezolva criza creditelor în franci elveţieni, criză de apariţia căreia sistemul bancar este singurul vinovat”, se spune în comunicat.

    Clienţii au vizat, în cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

    Reprezentanţii grupului au punctat că politicienii au recunoscut la nivel declarativ responsabilitatea sistemului bancar în această problemă, însă aceştia nu au acţionat pentru a proteja cetăţenii de abuzurile şi greşelile sistemului bancar.

    Mai mult, ei spun că au fost discutate diverse proiecte de lege de la apariţia crizei francului elveţian, pe 15 ianuarie, dar toate iniţiativele “au fost uitate” la intervenţiile BNR şi ale instituţiilor bancare.

    “Activităţile şi dezbaterile clasei politice desfăşurate in ultimele 5 luni nu au fost orientate către rezolvarea problemelor cetăţenilor împrumutaţi în valută, cu toate că peste 100.000 de familii (circa 300.000-400.000 de români) se găsesc în situaţia foarte dificilă de a nu-şi mai putea achita ratele şi de a fi executaţi de către bănci”, au menţionat reprezentanţii debitorilor în CHF.

    Astfel, aceştia solicită Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui României să adopte în regim de urgenţă Legea conversiei în moneda naţională a creditelor din valută în forma modificată de GCCC şi AURSF, prin împărţirea echitabilă a poverii între bancă şi clienţi, fără discriminare şi costuri suplimentare.

    Clienţii au solicitat prin acest act normativ să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%. Pe de altă parte, băncile şi BNR au invocat neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge în faliment.

    Deşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut băncilor să negocieze individual cu clienţii şi să le prezinte diverse variante de soluţii prin care să scadă ratele plătite, fără a majora costul total al creditului, debitorii au reclamat că acestea există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate instituţiile de credit nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, cu mai multe soluţii pe masă, însă discuţiile au fost abandonate, politicienii fiind convinşi de guvernatorul BNR că problema trebuie rezolvată pe calea negocierii individuale, nu printr-o măsură legislativă.

    “Mitingul organizat de GCCC are scopul de a atenţiona şi responsabiliza clasa politică, în totalitatea ei, fără a nominaliza un anumit partid, mai ales în contextul politic actual”, se mai spune în comunicat.

    Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate însă, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Peste o treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit BNR.

     

  • Banca Românească reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte

    Indicele LIBOR, luat în calcul la stabilirea dobânzii pentru creditele în franci elveţieni, alături de marja băncii, se plasează luni la -0,954% la termen de 3 luni. LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă la calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză.

    “Decizia a fost luată în vederea sprijinirii clienţilor băncii în această perioadă dificilă şi constituie un instrument suplimentar de protecţie a acestora. Măsura vine în continuarea politicii constante a băncii care oferă, încă din 2010, clienţilor cu dificultăţi în achitarea ratelor, soluţii de restructurare aplicate în funcţie de particularităţile fiecărei situaţii“, au declarat reprezentanţii Băncii Româneşti într-un comunicat.

    Reducerea se va aplica până la următoarea dată de actualizare a dobânzilor pe baza indicelui LIBOR, conform condiţiilor contractuale.

    Banca Românească este a şasea instituţie de credit care anunţă măsuri de contracarare a aprecierii francului în raport cu leul pentru clienţii cu credite în franci elveţieni.

    Astfel, OTP şi Millennium Bank au redus marja de dobândă cu 1,5 puncte procentuale pentru o perioadă de trei luni, iar Raiffeisen Bank a scăzut de vineri dobânda cu cinci luni înainte de termenele contractuale.

    Totodată, Volksbank Romania va menţine până la 17 aprilie cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în franci.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat luni de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut cu 2,1%, la 4,484 lei/franc.

    Paritatea francului a coborât de la recordul de 4,5817 lei/franc atins vineri la 4,484 lei/franc, după ce moneda elveţiană s-a depreciat cu 1,2% în raport cu euro pe pieţele externe, iar leul s-a întărit faţă de euro.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a înregistrat recorduri succesive în aproape toate şedinţele începând de joi, 15 ianuarie, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

  • Clienţii cu credite în franci cer Guvernului şi Parlamentului transformarea împrumuturilor în valută în lei, în anumite condiţii

    Grupul Clienţilor cu Credite în CHF, constituit pe reţeaua de socializare Facebook, care a reunit până la ora transmiterii ştirii circa 8.800 de membri, a depus marţi prin reprezentanţii săi o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care propune spre dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, de maxim două săptămâni, un text de iniţiativă legislativă pentru rezolvarea situaţiei generate de aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian şi euro.

    Clienţii băncilor cer astfel, prin măsurile propuse, ca băncile să fie obligate să le ofere posibilitatea de a opta pentru conversia creditelor în valută în moneda naţională, în cazul în care există cel puţin o diferenţă de 20% între cursul actual şi cel din momentul acordării împrumutului, iar denominarea să se realizeze la cursul iniţial apreciat cu maxim 20%.

    Totodată, ei solicită interzicerea aplicării de către bancă a unor comisioane şi garanţii suplimentare, precum şi de costuri şi alte cheltuieli netransparente în procesul de conversie. O altă cerere este ca dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditul în lei să nu depăşească nivelul DAE aplicat anterior.

    Iniţiativa legislativă propusă de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF se doreşte ca o completare a Ordonanţei 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Propunerea are la bază un proiect de lege pentru conversia creditelor în franci elveţieni în lei iniţiat de 131 de parlamentari, cu modificări redactate de reprezentanţii grupului împreună cu Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

    “Dorim să vă informăm, de asemenea, lansarea unei petiţii online care să susţină şi să legitimeze prezenta cerere ca fiind solicitarea unui grup semnificativ de cetăţeni români care doresc soluţionarea cât mai rapidă a acestei situaţii”, se spune în solicitarea transmisă Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Membrii grupului organizează acţiuni de pichetare a sediului Băncii Naţionale a României în fiecare seară de marţi până vineri, între orele 18:00-20:00, iar pentru duminică au programat un miting la Guvern, de la ora 12.00.

    Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dan Manolescu a declarat marţi că deputaţii din Comisia Buget-Finanţe vor analiza miercuri cu reprezentanţii BNR prevederile unei ordonanţe din 2014 privind restructurarea creditelor, denumită de presă Electorata, vizând extinderea aplicării programului pentru clienţii cu creditele în franci elveţieni.

    El a arătat că, pe parcursul analizei de miercuri, urmează să fie stabilit ce modificări trebuie aduse actului normativ, însă a specificat că în practică fiecare bancă a venit cu soluţii şi se aşteaptă pe viitor să mai apară şi alte variante.

    Deocamdată, doar două bănci au anunţat soluţii temporare pentru clienţii cu credite în franci.

    Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în franci cu 1,5 puncte procentuale, iar Volksbank a îngheţat cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie.

    Potrivit lui Manolescu, motivele exacte pentru care clienţii bancari nu au beneficiat încă de restructurarea creditelor în cadrul Electoratei vor fi dezbătute miercuri în cadrul discuţiei din Comisie.
    El a precizat că nu a participat până în prezent la discuţii separate cu reprezentanţii băncilor comerciale, întâlniri anunţate vineri seara de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

    Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

    Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a cerut sãptãmâna trecută audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru a identifica soluţii pentru a-i proteja pe cei care au credite în franci elveţieni.

    “PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură”, a spus Paul.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.