Tag: Credinta

  • Cum finanţează războaiele culturale din Europa laică miliardarii americani religioşi

     Însă şi miliardari americani, unii dintre ei prieteni ai preşedintelui american Donald Trump, plătesc organizaţiilor care militează contra avortului sau eutanasiei în Europa zeci de milioane de dolari pentru a influenţa politica şi legea.

    Grupurile americane nu au marcat încă victorii mari. Dar acţionează concertat şi până acum şi-au făcut doar încălzirea, au avertizat parlamentarii europeni care lucrează pentru sănătatea sexuală şi reproductivă. O anchetă privind operaţiunile acestor grupuri şi sponsorii lor a publicat EUobserver. Autorii sunt Michael Bird, care scrie pentru site-ul de ştiri The Black Sea şi s-a specializat pe materiale pentru drepturile omului, şi Blaz Zgaga, ziarist de investigaţie sloven.

    Războiul cultural este mai cuprinzător, drepturile femeilor, drepturile minorităţilor sexuale, cercetarea embrionară şi eutanasia fiind de asemenea implicate în ciocnirea valorilor. Aproximativ 21 de thinktank-uri, ONG-uri şi alte entităţi religioase cheltuie în prezent 2,1 – 3,1 milioane de euro pe an pentru lobby la Parlamentul European şi Comisia Europeană pe aceste fronturi, potrivit registrului de transparenţă al UE. Majoritatea provin din Austria, Belgia, Franţa, Polonia, Spania şi Elveţia. Dar Vaticanul este cel mai mare cheltuitor individual.

    Ambasadorul Bisericii Romano-Catolice în Belgia se întâlneşte uneori cu oficiali ai UE. Cealaltă unitate a Bisericii, Comisia Episcopiilor Uniunii Europene (Comece), creată la Bruxelles în 1980, cheltuie, de asemenea, 1,25 milioane de euro pe an pentru a încerca să influenţeze instituţiile UE. Comece crede că „fiecare persoană trebuie protejată de la concepţie şi până la moartea naturală”. Misiunea sa este „nu de a face lobby”, ci de a „pleda” pentru un punct de vedere catolic asupra afacerilor UE, a declarat purtătorul de cuvânt al organizaţiei, Alessandro Di Maio.

    Comece nu a făcut presiuni în ceea ce priveşte avortul sau eutanasia la nivelul UE deoarece acestea erau chestiuni de drept naţional care nu sunt de competenţa sa, a spus el. „Întrucât avortul şi eutanasia intră în competenţa statelor membre ale UE, dialogul dintre Comece şi instituţiile europene nu le include“, a explicat Di Maio. Însă, în ultima perioadă, Comece a coorganizat un seminar juridic în capitala UE intitulat „Prevenirea avortului în Europa”. Organizaţia a spus că ajutorul UE destinat ţărilor în curs de dezvoltare nu ar trebui utilizat pentru finanţarea avorturilor şi că Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare o interdicţie a fondurilor UE pentru proiectele ştiinţifice care implică distrugerea embrionilor. Organizaţia elveţiană internaţională pentru Dreptul la Educaţie şi Libertatea Educaţiei (OIDEL), un alt mare cheltuitor pe lobby la Bruxelles (200.000-300.000 euro pe an), se autodescrie ca avocat al învăţării pure.

    Însă are legături strânse cu grupurile anti-avort europene şi americane, în ciuda numelui său liberal. Unul dintre Noi, un grup umbrelă antiavort cu 48 de membri din 19 state ale UE, cheltuie anual la Bruxelles între 100.000 şi 200.000 de euro. Misiunea sa este „apărarea vieţii de la concepţie până la moartea naturală”, spune Ana del Pino, directorul său executiv.

    „Scopul nostru este să continuăm să prezentăm o alternativă reală pentru Europa, fidelă demnităţii umane şi protecţiei vieţii umane, aşa cum ar trebui să o facă o societate avansată”, a afirmat ea. Federaţia Asociaţiilor de Familii Catolice din Europa (FAFCE) cheltuie între 50.000 şi 100.000 de euro pentru lobby la nivelul UE. „Considerăm că ocrotirea familiei ar trebui să fie o chestiune centrală a politicilor UE şi că abordarea individualistă actuală este, de fapt, în contradicţie cu aspiraţiile oamenilor şi cu realitatea vieţii lor de zi cu zi“, se arată într-un comunicat al Federaţiei. Ordo Iuris, un think tank cu sediul în Polonia, cheltuie 25.000 – 50.000 de euro. Misiunea sa este „protejarea vieţii umane de la concepţie până la moartea naturală” şi „protecţia identităţii căsătoriei şi a familiei”. Jeden Z Nas, un alt ONG polonez cu cheltuieli similare, a declarat că încearcă să împiedice Europa să „impună orice lege antiviaţă şi antifamilie statelor membre”.

    Majoritatea grupurilor de lobby înregistrate în UE au refuzat să răspundă la întrebări cu privire la natura activităţilor lor. Printre cei care au tăcut sunt Alliance Vita, Asociacion Enraizados, Europa pentru Familie, European Dignity Watch, Institutul European de Bioetică, Femina Europa, Fondation Jerome Lejeune, Open Doors International, Profesionişti pentru Etică, Consiliul Creştin Transatlantic şi YouthProAktiv.

    Unele dintre ele, cum ar fi fundaţia franceză Jerome Lejeune, au bugete declarate de doar 10.000 de euro. Alţii, cum ar fi Institutul European de Bioetică din Bruxelles, se laudă cu cheltuieli de peste 100.000 de euro anul trecut. În ceea ce priveşte finanţările americane, registrul de transparenţă al UE dezvăluie doar vârful unui aisberg european. O analiză a sute de declaraţii fiscale din SUA arată că şase grupuri conservatoare din SUA au cheltuit cel puţin 19,4 milioane de dolari (17,2 milioane euro) pentru lobby în Europa între 2012 şi 2017.

    În aceeaşi perioadă, grupurile au strâns 429 milioane dolari de la donatori americani, o parte din fonduri provenind de la miliardari conservatori care au legături strânse cu Trump. Printre ele figurează: Alianţa Mondială a Tineretului (WYA), Alianţa Apărând Libertatea (ADF), Institutul Acton, Centrul American pentru Drept şi Justiţie (ACLJ), Human Life International şi Heartbeat International. WYA, cu sediul în New York, a transferat 644.000 de dolari organizaţiilor afiliate din UE între 2012 şi 2017. În aceeaşi perioadă, a obţinut 1,86 milioane dolari de la Fundaţia Chiaroscuro a lui Sean Fieler, un miliardar catolic care l-a consiliat pe Trump în campania electorală din 2016. De asemenea, organizaţia a primit 571.000 de dolari de la un alt grup conservator, Fundaţia John Templeton. Biroul WYA din Bruxelles are trei lobbyişti acreditaţi care au cheltuit 45.000 de euro anul trecut şi care au organizat o conferinţă despre „bună guvernare” la Parlamentul UE în luna iulie a acestui an. De asemenea, WYA are sucursale în Austria şi Croaţia. Aceasta susţine că are 300.000 de membri cu vechime în întreaga lume. Pentru a i se alătura, oamenii trebuie să semneze un formular online în care se spune: „Suntem convinşi că demnitatea intrinsecă deţinută de fiecare fiinţă umană de la concepţie până la moartea naturală este fundamentul dreptului tuturor la viaţă”. Aceasta nu este politica UE, însă nu a oprit Uniunea de la a acorda WYA 63.000 euro în subvenţii în cadrul programului de educaţie Erasmus în ultimii ani. La rândul său, ADF, cu sediul în Arizona, a transferat 8,4 milioane dolari afiliaţilor săi europeni în ultimii cinci ani. Organizaţia şi-a obţinut finanţarea, de circa 228 milioane dolari, parţial de la Fundaţia Richard şi Helen DeVos şi de la Fundaţia Edgar şi Elsa Prince. Familia DeVos are legături strânse cu Trump – Betsy DeVos este secretarul educaţiei al lui Trump. Familia Prince are, de asemenea, legături cu Trump şi un trecut controversat. Erik Prince, preşedintele fundaţiei, este fratele lui Betsy DeVos. El este, de asemenea, fondatorul fostei firme americane de securitate Blackwater, care a mitraliat şi ucis 37 de civili irakieni în 2007. ADF îşi are sediul european la Viena şi filiale la Bruxelles, Londra, Strasbourg şi Geneva. Doar unitatea sa din Bruxelles cheltuieşte între 200.000 şi 300.000 de euro pe an. În statutul său se arată că „pledează pentru dreptul la viaţă al nenăscutului în faţa celor mai puternice instituţii din lume”.

    „În ultimii 24 de ani, o mişcare proviaţă în plină ascensiune a forţat închiderea a 75% din afacerile de avort chirurgical din America (…) dar peste 500 de facilităţi de avort încă mai există. Mai sunt multe de făcut”, se mai arată în statut – un indicator al agendei sale europene. Institutul Acton cu sediul în Michigan a transferat 1,1 milioane de dolari reţelei sale europene şi a obţinut 58 milioane de dolari în donaţii americane în perioada 2012-2017. De asemenea, a obţinut fonduri de la Fundaţia Edgar şi Elsa Prince şi de la un alt miliardar conservator, Charles G. Koch. ACLJ, cu sediul la Washington, a transferat 7,5 milioane dolari în Europa, cea mai mare parte la Centrul European de Drept şi Justiţie (ECLJ) din Roma, care depune dosare cu privire la demnitatea persoanei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg şi la alte tribunale. ACJL a obţinut 111 milioane de dolari în donaţii din SUA între 2012 şi 2017. A fost creată de un evanghelist de televiziune, Pat Robertson, în 1990, în timp ce filiala sa europeană a fost co-fondată de Jay Sekulow, care a fost avocatul lui Trump. Human Life International, cu sediul în Virginia, este un grup misionar cu peste 100 de afiliaţi din întreaga lume. A strâns 17,1 milioane dolari de la donatorii americani şi a cheltuit 1,5 milioane dolari în 15 ţări europene în  cinci ani.

    International Heartbeat International îşi propune „să facă avortul nedorit astăzi şi de neconceput pentru generaţiile viitoare”. A strâns 15,2 milioane dolari în SUA şi a cheltuit 190.000 de dolari în Europa.

    Grupurile sunt legate nu doar prin valorile şi donatorii lor. Uneori, acestea acţionează în concert pe scena UE. Unele au participat la evenimente organizate de Agenda Europe, o „reţea informală” de „persoane, ONG-uri şi experţi” care organizează reuniuni anuale, potrivit propriei descrieri.

    Agenda Europa a fost o „reţea sigură şi închisă de aliaţi profamilie, proviaţă, prolibertate”, a declarat Sophia Kuby, unul dintre lobbyiştii ADF din UE şi fiica unui scriitor german de dreapta, într-o prezentare din 2014. O altă modalitate de a descrie Agenda Europa ar fi „o reţea liberă de asociaţii ale societăţii civile, reprezentanţi ai bisericii catolice, ale altor biserici, academicieni catolici şi politicieni, care iau contact, discută şi fac strategii pentru a promova o viziune religioasă asupra lumii în Europa, la nivel naţional şi în instituţiile europene „. Acest lucru îl spune Neil Datta, secretarul Forumului Pafrlamentar European pentru Populaţie şi Dezvoltare (EPFPD), o ONG cu sediul la Bruxelles care reprezintă parlamentari din întreaga Europă ce lucrează pentru sănătatea sexuală şi reproductivă. Agenda Europa este împotriva avortului, a unor forme de contracepţie, a educaţiei sexuale liberale şi a favorizat familiile heterosexuale şi patriarhale, povesteşte Datta. „Pentru ei, drepturile lor ca persoane religioase au prioritate în faţa legilor naţionale laice.”

  • Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018

    „ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
    băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
    particularităţile acestei ţări.  Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
    multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.

    Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
    urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
    disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
    mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
    România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
    Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
    făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.”

  • Cine este primarul care a propus impozitarea Bisericii şi a Armatei: Nu vor muri nici credinţa, nici armata

    Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a spus, marţi, că în cazul în care biserica va fi impozitată nu va muri credinţa, dar va face mult mai bine, în condiţiile în care, în urmă cu câteva luni, a propus impozitarea ei. Hava a propus şi impozitarea Armatei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Întrebat de corespondentul MEDIAFAX despre poziţia cu privire la impozitarea bisericii, Mircea Hava a declarat că mulţi au înţeles că se vrea impozitarea clopotniţei sau a naosului, însă nu a fost vorba de acest lucru.
     
    ”E vorba de tot ce înseamnă avere, de tot ce înseamnă altă activitate productivă, care există, legată de activitatea bisericii. E drept că şi aici se pot face tot soiul de scheme care sunt în Grecia, banii care îi iau îi folosesc pentru săraci, să folosesc termenul acesta. Eu nu am nimic cu biserica. Cineva nu poate să-mi spună mie că am o problemă cu biserica pentru că de când sunt primar în Alba Iulia s-au construit atâtea biserici. Particip la tot şi sunt creştin-ortodox.
     
     
    E vorba de normalitate. Până când România nu se va trezi la normalitate, până când de la Sfântu Petru în jos, toţi vor răspunde pentru faptele lor, toţi, şi direct, până atunci, fără chestiuni, aprobări de la Parlament, până atunci vom avea aceste poveşti şi voi care sunteţi oameni tineri o să fiţi contemporani la ele încă zeci de ani”, a spus Hava.
     
    De asemenea, Hava propusese în egală măsură şi impozitarea Armatei, precizând că s-a referit la proprietăţile ei.
     
    ”Legat de Armată, eu vorbesc de proprietăţile Armatei. Nu vorbesc de Kalashnikov, de gloanţe de Sibiu sau de maşinile Armatei. Vorbesc de proprietăţi care în Alba Iulia le-aţi văzut că stau şi se dărâmă, acum le-au reparat o parte. Vorbesc de terenuri care zac degeaba. Chiar crede cineva că va veni din nou Armata Populară Română dinainte de 1900 primăvara când o să avem un milion de ostaşi? Niciodată lucrurile acestea nu se mai întorc. Trăim în altă lume şi dacă trăim în altă lume aş vrea ca toţi să se trezească şi toate aceste bunuri, să le spun aşa, pot să intre în circuitul civil pentru că a civililor au fost, nu le-a adus cineva”, a mai spus Hava.
     
  • Comisia Iordache a respins amendamentele la Codul penal ale ALDE, Nicolicea şi Rădulescu

    “Grupul ALDE a depus nişte amendamente, după care a trebuit să ies cu un comunicat că nu le susţinem, cele cu rea-credinţă. Toate acele amendamente depuse de colegii senatori ALDE, în condiţiile în care grupul ALDE a semnat iniţiativa noastră, să votăm că nu le susţinem. Şi cele ale lui Nicolicea şi Rădulescu le vom supune votului dvs pentru a fi respinse, pentru că pratica parlamentară nu opreşte nici un deputat sau senator să depună amendamente. Că sunt proaste, acesta e un alt subiect. Voi supune în bloc respingerea acestor amendamente”, a afirmat Florin Iordache, în şedinţa de marţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teheranul nu va renegocia acordul nuclear

    Într-o înregistrare video postată pe Youtube şi Twitter, ministrul iranian a criticat şi statele europene pentru că au oferit “Statelor Unite mai multe concesii din buzunarul nostru”.

    “Să fie absolut clar odată pentru totdeauna: Nici nu ne vom externaliza securitatea şi nici nu vom renegocia ori adăuga la un acord pe care deja l-am implementat cu bună-credinţă”, a adăugat Zarif.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul unde casele nu au uşă la intrare, iar magazinele nu se încuie pe timpul nopţii – GALERIE FOTO

    Imaginaţi-vă o localitate unde casele nu au uşă la intrare, magazinele nu se închid noaptea iar localnicii sunt întotdeauna în siguranţă. Acest loc pe care vi-l imaginaţi chiar există şi se numeşte Shani Shingnapur – un sat din India, regiunea Maharashtra.

    Cei care locuiesc aici au ales să renunţe la orice formă de securitate pentru că sunt convinşi că Lord Shani, zeul planetei Saturn, veghează asupra lor şi îi apără de rele.

    Datorită legendei create în jurul satului, peste 40.000 de oameni vin zilnic să îl viziteze.

    Chiar şi noile construcţii sunt obligate să respecte tradiţia; secţia de poliţie, deschisă în septembrie 2015, nu are uşă la intrare. United Commercial Bank (UCB) a deschis prima agenţie “descuiată” din India, instalând un geam de sticlă în locul uşii, din respect pentru credinţa sătenilor.

  • Arhiepiscopul Ioan Robu: România suferă de o lipsă acută de perspectivă, seamănă cu un om care ia tot felul de medicamente fără să se consulte cu niciun medic bun

     Şi-a întors Dumnezeu faţa de la noi? „Cred că răspunsul e dincolo, în diferite feluri ne-am întors noi sau ne întoarcem noi, în fiecare zi poate, faţa de la Dumnezeu, atraşi fiind de idolii acestei lumi. (…) Eu am această convingere că da, după această criză, care nu-i scurtă, se vede, şi nu-i numai la noi, va veni un alt timp, altfel”, a spus ÎPS Ioan Robu pentru Gândul.
     
    „Criza poate să aducă o creştere, cum, e adevărat, poate să ducă şi la o distrugere, dar, în general, o criză bine depăşită aduce înflorire, aduce o creştere”. O viziune optimistă, venind dinspre o instituţie care a trecut printr-un secol greu, prin decenii de asuprire comunistă, dar care a reuşit să rămână un stâlp de rezistenţă.

    Cum era înainte de 1989 Dumnezeu, pentru ortodocşi şi catolici deopotrivă, aduşi împreună nu de aceeaşi religie, ci de suferinţă şi violenţe? „Dumnezeu era la fel şi atunci ca şi acum”, răspunde Ioan Robu, iar cheia a fost mai simplă decât ar crede oricine şi rămâne, şi în zilele noastre, un concept pe care îl înţelegem din în ce mai puţin, ideea de „a fi împreună”. Mai departe, democraţia a adus cu sine un paradox. O Biserică liberă să-şi predice învăţăturile, în care se investesc şi astăzi bani grei, dar care pare tot mai departe de enoriaşii săi, în special de cei tineri.

    Raportul dintre Dumnezeu şi credincioşi apare acum ca un fel de „troc”, în care fiecare îşi face datoria. Divinitatea, pe cea implicită, pentru că „ne-a chemat la existenţă” şi ne poate conduce, în final, „să vedem ceea ce nu am putut cu mintea noastră să ne închipuim”, spune Ioan Robu, citând din Apostolul Pavel. Oamenii, însă, trebuie să treacă un test ceva mai greu. Continuarea dialogului cu Dumnezeu, început în momentul botezului, care poate fi închis în câteva cuvinte simple: rugăciune, participarea la Tainele Bisericii şi, nu în ultimul rând, iubire. O provocare imensă într-o lume a tentaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Iohannis: Dacă şi acest guvern ar pica, ar trebui să mă întreb dacă PSD are capacitatea să guverneze

    ”Eu cred că premierul este de bună credinţă şi doreşte să aibă o echipă performantă. Pe de altă parte, şi românii şi eu după aproape un an de la câştigarea alegerile aşteptăm ca PSD să vină cu nişte rezultate tangibile pentru români şi dacă e nevoie de o remaniere pentru a obţine aşa ceva, atunci remaniere să fie”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă e nevoie de o remaniere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea fabuloasă a timişoreanului plecat din ţară doar cu ghetele de fotbal într-o geantă, care investeşte azi 30 de milioane de euro într-un proiect imobiliar inovativ

    Fara sa stie o boaba de germana, a plecat in Austria, a lucrat ca translator, a muncit in constructii, si-a deschis apoi propriile firme, iar de aici inainte a urmat calea antreprenoriatului care i-a adus succesul.
     
    E vorba de Virgil Tornoreanu, omul de afaceri care in 2005 a decis sa faca un nou pariu cu businessul, de asta data acasa, la Timisoara. Pune pret pe munca, loialitate si tineri creativi, iar aceasta s-a dovedit reteta castigatoare.
     
    De ani buni face naveta intre Austria si Romania la mansa propriului avion si conduce cu succes afaceri de zeci de milioane de euro. Ultimul proiect e pe piata de birouri din Timisoara, unde ridica Vox Technology Park, un parc imobiliar de 30 de milioane de euro, in Calea Torontalului.
     
    Povestea omului de afaceri Virgil Tornoreanu este una care demonstreaza inca o data ca viata bate filmul.
     
    „Sunt timisorean get-beget, nascut, crescut si cu sufletul aici. Am iubit Timisoara de cand ma stiu, am jucat fotbal la Poli, pana in 1990 cand am plecat in Austria. Am avut ghetele de fotbal in geanta, un tricou si un trening. Asa am plecat imediat dupa Revolutie„, spune Virgil Tornoreanu pe care Decembrie ’89 l-a prins pe cand facea armata.
     
    Dragostea pentru fotbal a purtat-o in suflet si dupa plecarea in Austria, iar intors acasa, a continuat sa mearga pe stadion, dar de data aceasta, in calitate de spectator si sponsor principal al echipei timisorene.
     
    Ajuns in Austria, la inceputul anilor 90, la o varsta frageda, Tornoreanu a inteles ca se poate bizui doar pe puterile lui, a muncit din greu, a invatat germana si, la un moment dat, a ajuns chiar translator pentru autoritati.
     
    In paralel, timisoreanul a invatat carte. A studiat economia in Germania, a lucrat in constructii in Austria si avea o pasiune pentru IT, asa ca, in momentul in care s-a nascut ideea unei afaceri, toate acestea s-au impletit de minune. Rand pe rand, a deschis si consolidat business-uri in Austria si, mai apoi, in Romania, scrie opiniatimisoarei.ro
     
    „Am fost pasionat de IT si am avut propria companie de constructii. In firma de constructii din Austria am facut niste softuri de optimizare a productiei, special pentru mine, si la vremea respectiva mi-am dat seama ca de fapt exista o nisa in care s-ar putea dezvolta programe de genul acesta. Asa ca am deschis si o companie de software, in care, la inceput, eu eram si programatorul. Cand m-am intors in Romania, se intampla undeva la sfarsitul lui 2005, aparuse iPhone, sistemul de operare Android si mi-am dat seama ca aceasta parte se va dezvolta cu mare viteza. Asa am ales sa infiintez Vox Filemaker Solutions. Mi-am zis, ok, de ce sa nu oferim un spatiu de lucru vestic, sa spun asa, celor din Timisoara?„, a adaugat Tornoreanu.
  • Povestea fabuloasă a timişoreanului plecat din ţară doar cu ghetele de fotbal într-o geantă, care investeşte azi 30 de milioane de euro într-un proiect imobiliar inovativ

    Fara sa stie o boaba de germana, a plecat in Austria, a lucrat ca translator, a muncit in constructii, si-a deschis apoi propriile firme, iar de aici inainte a urmat calea antreprenoriatului care i-a adus succesul.
     
    E vorba de Virgil Tornoreanu, omul de afaceri care in 2005 a decis sa faca un nou pariu cu businessul, de asta data acasa, la Timisoara. Pune pret pe munca, loialitate si tineri creativi, iar aceasta s-a dovedit reteta castigatoare.
     
    De ani buni face naveta intre Austria si Romania la mansa propriului avion si conduce cu succes afaceri de zeci de milioane de euro. Ultimul proiect e pe piata de birouri din Timisoara, unde ridica Vox Technology Park, un parc imobiliar de 30 de milioane de euro, in Calea Torontalului.
     
    Povestea omului de afaceri Virgil Tornoreanu este una care demonstreaza inca o data ca viata bate filmul.
     
    „Sunt timisorean get-beget, nascut, crescut si cu sufletul aici. Am iubit Timisoara de cand ma stiu, am jucat fotbal la Poli, pana in 1990 cand am plecat in Austria. Am avut ghetele de fotbal in geanta, un tricou si un trening. Asa am plecat imediat dupa Revolutie„, spune Virgil Tornoreanu pe care Decembrie ’89 l-a prins pe cand facea armata.
     
    Dragostea pentru fotbal a purtat-o in suflet si dupa plecarea in Austria, iar intors acasa, a continuat sa mearga pe stadion, dar de data aceasta, in calitate de spectator si sponsor principal al echipei timisorene.
     
    Ajuns in Austria, la inceputul anilor 90, la o varsta frageda, Tornoreanu a inteles ca se poate bizui doar pe puterile lui, a muncit din greu, a invatat germana si, la un moment dat, a ajuns chiar translator pentru autoritati.
     
    In paralel, timisoreanul a invatat carte. A studiat economia in Germania, a lucrat in constructii in Austria si avea o pasiune pentru IT, asa ca, in momentul in care s-a nascut ideea unei afaceri, toate acestea s-au impletit de minune. Rand pe rand, a deschis si consolidat business-uri in Austria si, mai apoi, in Romania, scrie opiniatimisoarei.ro
     
    „Am fost pasionat de IT si am avut propria companie de constructii. In firma de constructii din Austria am facut niste softuri de optimizare a productiei, special pentru mine, si la vremea respectiva mi-am dat seama ca de fapt exista o nisa in care s-ar putea dezvolta programe de genul acesta. Asa ca am deschis si o companie de software, in care, la inceput, eu eram si programatorul. Cand m-am intors in Romania, se intampla undeva la sfarsitul lui 2005, aparuse iPhone, sistemul de operare Android si mi-am dat seama ca aceasta parte se va dezvolta cu mare viteza. Asa am ales sa infiintez Vox Filemaker Solutions. Mi-am zis, ok, de ce sa nu oferim un spatiu de lucru vestic, sa spun asa, celor din Timisoara?„, a adaugat Tornoreanu.