BusinessMagazin

Tag: creanta

  • Ministrul Finanţelor: Sunt trei mari acţiuni de control deschise la bănci

    „Avem trei mari acţiuni de control deschise la bănci. Le-am spus şi celor din Asociaţia Română a Băncilor: nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de 10 ani. Monitorizăm lunar declaraţiile de plată. Au început să apară şi declaraţii rectificative. Aceasta înseamnă că instituţiile bancare încep prin propria voinţă să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât şi pentru oricare alte companii care vând creanţe. La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 milioane de lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. Trebuie să vă imaginaţi că în fiecare tranzacţie de creanţe se află în garanţii în spate. Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a declarat ministrul Finanţelor.

  • Avea 80 de magazine de lenjerie intimă în România şi exporta în 50 de ţări. Acum este în insolvenţă, cu datorii de 4 ori mai mari decât cifra de afaceri. Povestea Jolidon

    Retailerul de lenjerie intimă Jolidon, creat acum circa două decenii de antreprenorul local Gabriel Cârlig a intrat în insolvenţă la cererea creditorului J.I.E., potrivit tribunalului din Cluj. Potrivit deciziei Tribunalului au mai cerut insolvenţa mai mulţi creditoril. „Fixează termen de judecată pentru data de 23 septembrie 2015 (…). Dispune conexarea cererilor creditorilor A.B., DGMC, BCR S.A., AFM, S.C. M.E.S.R.L., S.C. A.S.S.R.L. ş.a. (…) cereri care vor fi analizate ca declaraţii de creanţă potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.” Despre compania J.I.E. nu există date.

    CUM A AJUNS JOLIDON DE LA POVESTE DE SUCCES LA INSOLVENŢĂ

  • Creanţa Libia, o poveste de 20 de ani, bagă în insolvenţă Rompetrol SA

    Rompetrol SA, înfiinţată în 1974 ca reprezentant la nivel internaţional al industriei petroliere româneşti, îşi caută salvarea sub procedura insolvenţei, după ce în toamna lui 2014 Curtea de Apel Bucureşti a obligat compania, alături de două persoane fizice, să plătească Finanţelor mai multe milioane de dolari.
     
    Suma reprezintă “creanţa Libia”, unul dintre cele mai complicate dosare ale justiţiei româneşti.
     

  • Dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele

    Am transpus în alţi termeni o parte, zic eu importantă, dar ignorată de către public şi de către justiţie, din dosarul Rompetrol, care a dus în puşcărie, săptămâna trecută, 11 inculpaţi. Naţiunea a răsuflat uşurată, circul a făcut ca firmitura de pâine să pară mai mare, mai crocantă şi mai dulce. Dar, dincolo de circ, mai sunt nişte întrebări.

    Fondul problemei, în partea de dosar care se ocupă de creanţa libiană, este vânzarea participaţiei României la dezvoltarea şi exploatarea zăcământului Murzuk, cu rezerve de 2 miliarde de barili (Petrom are rezerve de circa un miliard de barili). Afacerea a început înainte de 1989, când Rompetrol şi România erau o forţă în industria petrolieră mondială. Deoarece au considerat că nu pot asigura 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului, autorităţile române au decis, în 1993, să renunţe la participaţia Rompetrol, care a fost cedată, pentru circa 27 de milioane de dolari, la care se adăugau compensaţii de 85 de milioane de dolari (adică suma în dispută din dosar).

    O afacere de sute de miliarde de dolari a fost aruncată de cabinetul Văcăroiu la coş cu o hotărâre de guvern cu numai 136 de cuvinte; de ce? Scuza cu asigurarea fondurilor nu mi se pare a sta în picioare, o afacere în petrol a găsit şi va găsi oricând finanţare, indiferent de cine este implicat, de parteneri, de situaţia politică, economică sau de orice altceva; în acelaşi timp, cele 500 de milioane de dolari erau o sumă care trebuia asigurată într-o perioadă îndelungată de timp, nu odată.

    Răspunde cineva pentru această decizie? Ce etichetă i se poate pune? Cel puţin unul dintre miniştrii care au semnat HG 157/1993 a fost chemat la Parchet, dar în calitate de martor. O fi de ajuns? Care este definiţia pentru „subminarea economiei naţionale“?

    În 1994 Rompetrol, privatizată prin MEBO, construia, conform unei ştiri din presa vremii, 26 de sonde în Libia,
    într-un contract cu valoare de 40 de milioane de dolari, exporta echipament petrolier în Rusia de 50 de milioane de dolari şi prognoza vânzări de aproape 100 de milioane de dolari în anul următor. Capacitate de a continua contractul pare că ar fi avut; dar între timp se privatizase, prin MEBO. Paradoxal, Patriciu spunea că a preluat Rompetrol, în 1998, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi cu pierderi de 1,5 milioane de dolari.

    Vorbim astăzi despre dezindustrializare de parcă ar fi un soi de fenomen natural inevitabil, ca încălzirea globală. Ciudat, puţini par a se simţi răspunzători pentru decizii de stat, luate de guverne şi de autorităţile îndreptăţite, pentru căpuşarea companiilor şi pentru aducerea lor în mod voit în faliment. Că pe urmă vin nişte personaje şi taie utilaje şi le fac fier vechi, nici nu mai are prea mare importanţă; rădăcina răului este în altă parte.

    De aceea zic, dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele: decizia politică, cumetriile, năşelile, imobilismul, prostia, răutatea, lăcomia. Câţi slujbaşi la stat ar trebui să-i însoţească pe afaceriştii intraţi în puşcării, slujbaşi la stat care au îngăduit, au văzut, au profitat dar nu au acţionat? Motivul? Multe-multe miliarde de euro. Miliarde din devalizarea băncilor, din căpuşarea combinatelor, din contrabanda cu produse petroliere, ţigări şi alcool, toate Jimboliile, Ţigaretele şi toate tunurile ultimilor 25 de ani. 

    Ilustrez cu Hieronymus Bosch, „Magicianul şi hoţul de buzunare“; la mijloc, între cei doi, e poporul, concentrat, desigur, în direcţia greşită.

  • Noul Cod al Insolvenţei va fi pus în dezbatere publică în august

    “Vrem în primul rând să eliminăm insolvenţele trucate, create artificial doar ca să nu mai plătească”, a spus Grapini.

    Potrivit proiectului Codului insolvenţei, obţinut de MEDIAFAX, noua formă va proteja creditorii la începutul procedurii, iar debitorii vor putea cere insolvenţa doar dacă valoarea creanţei este de minimum 90.000 lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, iar creditorii vor putea cere insolvenţa debitorilor într-un termen de trei ori mai scurt, de 30 zile.

    Principiile enunţate pe care se bazează Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor şi a recuperării de către creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelaşi rang, recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate, prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei şi pre-insolvenţei unui co-contractant, având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare.

    Ce spune statistica în materie de insolvenţe? Un număr de 1.119 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna iunie, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 8.215 de dosare de insolvenţă, cu aproape 7% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012. Numărul de insolvenţe din iunie este mai redus faţă de cel din luna mai (1.200). În intervalul ianuarie-mai 2012, 8.821 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări. Braşov, Dolj şi Bucureşti se menţin în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, iar în Harghita nu s-a înregistrat nicio insolvenţă în acest an.

    Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.540 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 1.086 şi construcţii – 1.077. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 12.799 de firme, cu circa 3,8% mai puţine decât în perioada ianuarie-iunie 2012.

  • EXCLUSIV: Planul de reorganizare va putea fi prelungit doar pe termen limitat până la 18 luni – draft

     Prevederile sunt incluse în draftul Codului insolvenţei, aflat încă în discuţie, obţinut de MEDIAFAX.

    La începutul şedinţei de vot privind planul de reorganizare, administratorul judiciar va informa creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris. Fiecare creanţă va beneficia de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanţe din care face parte creanţa respectivă.

    Vor fi categorii distincte de creanţe, pentru care se va vota vota separat, respectiv creanţe care beneficiază de drepturi de preferinţă, creanţe salariale, creanţe bugetare, creanţe chirografare aparţinând creditorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi, precum şi celelalte creanţe chirografare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro