Potrivit martorilor de la faţa locului, un autoturism ar fi fost înghiţit de craterul format după surparea asfaltului. La faţa locului au intervenit agenţii Poliţiei Locale Sector 6, care au scos maşina din groapă.
Martori la acest incident au declarat, pentru MEDIAFAX, că nimeni nu a fost rănit.
În prezent, la faţa locului intervin muncitorii de la Apa Nova.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Şi modul său de formare este inedit, prăbuşirea Muntelui vulcanic Mazama a avut rolul decisiv în geneza acestuia. Nu există râuri care se varsă în Lacul Crater, iar evaporarea normală din sezonul uscat este compensată de precipitaţii abundente care păstrează constantă adâncimea lacului.
Încă un element a contribuit la formarea celebrităţii Lacului Crater. Un copac înalt, apărut din senin şi-a menţinut poziţia verticală pentru mai bine de un secol în apele lacului. Astăzi, prezenţa unui ciot reaminteşte de existenţa acestuia care s-a descompus din cauza temperaturilor scăzute ale apei.
Lacul Crater are un climat subalpin, cu veri blânde şi uscate şi ierni reci cu zăpezi abundente. Aceste zăpezi se topesc de obicei începând cu mijlocul lunii iulie. Gerul nu este un fenomen necunoscut în zona Lacului Crater şi, în anii trecuţi şi-a făcut simţită prezenţa chiar şi în luna iulie. Datorită faptului că în Lacul Crater nu se varsă nici un afluent şi nu există poluare, apele sale sunt unele dintre cele pure. Acest fapt a fost studiat şi dovedit de cercetările geologice care au relevat de asemeni faptul că lacul are un nivel ridicat de săruri dizolvate.
Accesul în regiune se face doar pe Cleetwood Trail, un traseu abrupt care se parcurge pe jos. Nu există drumuri pentru autoturisme, trenuri sau ale mijloace de transport. Poate vă întrebaţi cum au ajuns bărcile pe lac. Ei bine, ele au fost aduse pe Lacul Crater cu elicopterul, scrie descoperalocuri.ro
Şi modul său de formare este inedit, prăbuşirea Muntelui vulcanic Mazama a avut rolul decisiv în geneza acestuia. Nu există râuri care se varsă în Lacul Crater, iar evaporarea normală din sezonul uscat este compensată de precipitaţii abundente care păstrează constantă adâncimea lacului.
Încă un element a contribuit la formarea celebrităţii Lacului Crater. Un copac înalt, apărut din senin şi-a menţinut poziţia verticală pentru mai bine de un secol în apele lacului. Astăzi, prezenţa unui ciot reaminteşte de existenţa acestuia care s-a descompus din cauza temperaturilor scăzute ale apei.
Lacul Crater are un climat subalpin, cu veri blânde şi uscate şi ierni reci cu zăpezi abundente. Aceste zăpezi se topesc de obicei începând cu mijlocul lunii iulie. Gerul nu este un fenomen necunoscut în zona Lacului Crater şi, în anii trecuţi şi-a făcut simţită prezenţa chiar şi în luna iulie. Datorită faptului că în Lacul Crater nu se varsă nici un afluent şi nu există poluare, apele sale sunt unele dintre cele pure. Acest fapt a fost studiat şi dovedit de cercetările geologice care au relevat de asemeni faptul că lacul are un nivel ridicat de săruri dizolvate.
Accesul în regiune se face doar pe Cleetwood Trail, un traseu abrupt care se parcurge pe jos. Nu există drumuri pentru autoturisme, trenuri sau ale mijloace de transport. Poate vă întrebaţi cum au ajuns bărcile pe lac. Ei bine, ele au fost aduse pe Lacul Crater cu elicopterul, scrie descoperalocuri.ro
Craterul Batagaika a început să fie observat printr-o serie de imagini prin satelit din anul 1999 şi de atunci a avut o creştere însemnată, relatează Live Science.
Se găseşte în Republica Sakha din Rusia în taigaua estului Siberiei şi-a început creşterea treptată în anii ’80. Acum, cercetătorii au descoperit un lucru cu adevărat îngrijorător.
“Poarta către Iad” este un câmp de gaze naturale din Derweze, Turkmenistan, care s-a prăbuşit într-o peşteră în anul 1971, devenind un crater natural de gaz, scrie Descopera.ro
Geologii i-au dat foc pentru a preveni emanarea gazului metan, iar de atunci arde în permanenţă. Diametrul acestui crater este de 69 de metri, iar adâncimea sa de 30 de metri.
Acest sit a fost descoperit de către inginerii sovietici în anul 1971, iar iniţial s-a crezut că era un câmp petrolier, tocmai de aceea au derulat cercetări pentru a afla cantitatea de petrol existentă, numai că au observat că acolo nu se afla petrol, ci gaze.
Următoarea mişcare a acestora a fost extrem de previzibilă: încercarea de a înlătura gazele, pentru ca oraşele din vecinătate să nu fie afectate, prin metoda arderii. S-a estimat că acestea urmau să ardă doar timp de câteva săptămâni, dar încă mai ard şi astăzi, după mai mult de patru decenii.
Exploratorul George Kourounis a fost primul care a păşit în interiorul acestui crater.
În luna aprilie a anului 2010, preşedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berdimuhamedow, a vizitat situl şi a ordonat ca acest crater să fie închis sau să se adopte măsuri pentru a limita influenţa sa în procesul de dezvoltare al altor gaze naturale din zonă.
Islanda a ridicat gradul de alertă după ce unul dintre cei mai mari vulcani a fost lovit de cele mai mari cutremure din ultimii 39 de ani.
Două cutremure de peste 4 grade pe scara Richter s-au produs lângă craterul Katla; acestea au fost urmate de alte 10 replici. Vulcanul se ridică la o înălţime de 1.450 de metru pe coasta sudică a insului.
Vulcanul Katla a erupt în 1955 şi 1999; niciuna dintre cele două erupţii nu a fost însă suficient de puternică pentru a sparge calota de gheaţă de cu o lăţime de 10 kilometri care acoperă craterul.
În 2010, vulcanul Eyjafjallajokull a erupt după o lungă perioadă de inactivitate, producând pagube de sute de milioane de euro. Activitatea seismică a început la sfârşitul anului 2009, vulcanul erupând după aproape 200 de ani de inactivitate la 20 martie 2010. O a doua erupţie, la 14 aprilie 2010, a cauzat întreruperi serioase ale traficului aviatic în mai multe ţări europene.
Islanda a ridicat gradul de alertă după ce unul dintre cei mai mari vulcani a fost lovit de cele mai mari cutremure din ultimii 39 de ani.
Două cutremure de peste 4 grade pe scara Richter s-au produs lângă craterul Katla; acestea au fost urmate de alte 10 replici. Vulcanul se ridică la o înălţime de 1.450 de metru pe coasta sudică a insului.
Vulcanul Katla a erupt în 1955 şi 1999; niciuna dintre cele două erupţii nu a fost însă suficient de puternică pentru a sparge calota de gheaţă de cu o lăţime de 10 kilometri care acoperă craterul.
În 2010, vulcanul Eyjafjallajokull a erupt după o lungă perioadă de inactivitate, producând pagube de sute de milioane de euro. Activitatea seismică a început la sfârşitul anului 2009, vulcanul erupând după aproape 200 de ani de inactivitate la 20 martie 2010. O a doua erupţie, la 14 aprilie 2010, a cauzat întreruperi serioase ale traficului aviatic în mai multe ţări europene.
Craterul descoperit în sudul mării Chinei este considerat cel mai adânc din lume.
Peştera subacvatică este localizată la 16.31 grade latitudine nordică şi 111.46 grade longitudine estică, sub suprafaţa mării din sudul Chinei. Este situată în apropierea disputatelor Insule Parace, cunoscute cu denumirea de Xisha în Chineză şi Hoang Sa în Vietnameză. Găurile subacvatice sunt cunoscute şi cu denumirea de găuri albastre.
Craterul descoperit în sudul mării Chinei este considerat cel mai adânc din lume.
Denumită ,,Craterul Dragonului” de către chinezi, peştera din calcar are o adâncime de 300,89 metri, aproape înălţimea celui mai înalt zgârie nori – 309,6m înălţime (hotelul The Shard din Londra).
Anterior, Gaura Albastră a lui Dean (Bahamas) era considerată cel mai adânc crater subacvatic, cu o adâncime de 202 metri.
Peştera subacvatică este localizată la 16.31 grade latitudine nordică şi 111.46 grade longitudine estică, sub suprafaţa mării din sudul Chinei. Este situată în apropierea disputatelor Insule Parace, cunoscute cu denumirea de Xisha în Chineză şi Hoang Sa în Vietnameză. Găurile subacvatice sunt cunoscute şi cu denumirea de găuri albastre.