Conform unui comunicat al guvernului de la Dublin, Irlanda va
beneficia imediat de 10 miliarde de euro, pe care le va folosi
pentru sustinerea rezervelor de capital ale bancilor. Alte 25 de
miliarde tot pentru banci vor fi disponibile ulterior. Guvernul va
primi pentru sustinerea finantelor publice 50 de miliarde de euro,
pe care le va folosi in functie de necesitati.
Din cele 85 de miliarde de euro, suma anuntata oficial ca valoare
totala a pachetului de asistenta aprobat de UE, Irlanda va
contribui cu 17,5 miliarde din fondurile sale proprii, respectiv
prin transferul de numerar din Fondul National de Rezerva pentru
Pensii si din alte resurse interne de numerar – o metoda de
acoperire a deficitului bugetar care anterior era interzisa de
legislatia UE. “Aceasta inseamna ca valoarea asistentei financiare
externe se va reduce in fapt la 67,5 miliarde de euro”, se arata in
comunicat.
Contributia FMI va fi de 22,5 miliarde de euro, acordata de FMI in
forma unei facilitati extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza
programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro
prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. Dominique
Strauss-Kahn, seful FMI, a precizat ca se asteapta ca
solicitarea Irlandei pentru EFF sa fie luata in discutie de boardul
Fondului in decembrie.
Marea Britanie este asteptata sa contribuie cu circa 7 miliarde
de euro, din care 3,8 miliarde sub forma unor credite directe catre
banci.
Dobanda medie a creditului UE si FMI pentru Irlanda va fi de
5,8% pe an, reflectand rate mai mari pentru partea de imprumut
acordata de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului
European de Stabilizare Financiara si rate mai mici din partea FMI
(3,12%), a Marii Britanii, a Suediei si a Danemarcei. Dobanda este
mai mare decat cea acceptata de Grecia pentru imprumutul de 110
miliarde de euro acordat in luna mai de UE si FMI.
Pe de alta parte insa, sumele acordate vor avea si scadente mai
mari, intre 3 si 7 ani si jumatate, comparativ cu Grecia, pentru
care toate creditele expira peste 3 ani.
“Acest acord ofera Irlandei timp si spatiu vitale de manevra pentru
a putea aborda cu succes problemele fara precedent cu care ne
confruntam de la inceputul crizei financiare. Daca n-am fi avut
acest program de imprumut, ar fi trebuit sa ne intoarcem la pietele
financiare, care stiti ca ne percep rate prohibitive de dobanda”, a
declarat premierul
Brian Cowen. Pe pietele externe, dobanzile cerute Irlandei au
ajuns si la 9%.
Interesant va fi cat anume din partea Irlandei (cele 17,5
miliarde) va fi acoperita din Fondul National de Rezerva pentru Pensii, avand
in vedere ca disponibilitatile fondului erau la sfarsitul lui
septembrie de 24,5 miliarde de euro, din care 6,6 miliarde fusesera
investite in actiuni ale Bank of Ireland si Allied Irish Banks, “cu
scopul recapitalizarii bancilor”.
Aditional imprumutului, Comisia Europeana a acordat Irlandei inca
un an – din 2014 pana in 2015 – pentru a-si reduce deficitul
bugetar, estimat sa ajunga anul acesta la 32% din PIB, la limita de
3% din PIB.
Ministrii de finante ai UE au stabilit, de asemenea, un mecanism
ce va permite tarilor membre ale eurozonei sa-si restructureze
datoriile dupa 2013, urmand ca in caz de incapacitate de plata a
unei tari, creditorii privati sa fie constransi sa-si asume o parte
din pierderile de pe urma creditelor acordate acelei tari.
Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului (ministrii de
finante ai zonei euro), a explicat insa ca insolventa respectivului
stat si implicit obligatia creditorilor privati de a accepta sa-si
asume pierderi vor fi declarate insa numai daca toate tarile din
zona euro, fara exceptie, considera ca tara respectiva nu mai are
bani, spre deosebire de cazurile de criza de lichiditate temporara,
ce vor fi solutionate prin planuri de salvare de genul celor pentru
Grecia si Irlanda.