BusinessMagazin

Tag: covid19

  • Raed Arafat şi Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, au anunţat luni seară noi restricţii după creşterea accelerată a numărului de cazuri COVID-19. LISTA măsurilor impuse

    Raed Arafat şi Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, au oferit noi informaţii cu privire la măsurile suplimentare impuse de contextul creşterii accelerate a numărului de cazuri COVID-19, scrie Mediafax.ro. 

    Nelu Tătaru, Ministrul Sănătăţii: Pentru cetăţenii care vin din ţări cu un indice mai ridicat se impun anumite reguli: cei care intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile pot ieşi din carantină în a 10-a zi, dacă efectuează un test de coronavirus în a 8-a zi, iar acesta este negativ. Se exceptează de la articolul 1 persoanele care rămân în România pe o perioadă mai mică de 3 zile şi prezintă un test negativ de coronavirus care a fost efectuat în ultimele 48 de ore. Evaluarea fiecărui caz se va face în continuare prin anchete epidemiologice. Contextul evaluării fiecărei localităţi se referă la indicele cazurilor noi la mia de locuitori, în 14 zile.

    Ministrul Nelu Tătaru cere, în continuare, prudenţă şi grijă din partea tuturor cetăţenilor, pentru a putea preveni suprasolicitarea spitalelor.
    Nelu Tătaru: Pandemia nu se tranşează în spitale, ci în pre-spital. Creşterea transmiterii în comunitate duce la creşterea indicelui. Gestionăm o lună septembrie grea, vine o lună octombrie cu evenimente religioase. Suntem într-un efort comun. Depinde doar de noi dacă vom forţa spitalele.

    Toate Comitetele judeţene de Situaţii de Urgenţă se vor reuni de urgenţă pentru a lua toate măsurile prevăzute pentru incidenţele de 1,5 cazuri/mia de locuitori în ultimele 14 zile. Măsurile care se vor dezbate prevăd purtarea măştii în spaţiile închise şi deschise, dar mai ales în spaţiile aglomerate.
     

    Iată lista completă a subiectelor de discuţie de pe masa Comitetelor Judeţene:

    • Carantinarea localităţilor care depăşesc 3 cazuri / mia de locuitori în ultimele 14 zile.
    • Interzicerea evenimentelor precum nunţi şi botezuri în locitaăţile cu peste 1,5 cazuri/mia de locuitori
    • Este în analiză posibilitatea închiderii/suspendării agenţilor care nu respectă recomandările
    • Toate instituţiile publice şi private, precum şi operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în localităţile unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare decât 1,5 la mia de locuitori au obligaţia analizării modului de desfăşurare a activităţii în vederea organizării programului de lucru în regim de muncă la domiciliu sau telemuncă, iar acolo unde acest lucru nu este posibil se recomandă decalarea programului de lucru.

    Raed Arafat: Organizarea de sărbători religioase este permisă doar cu participarea persoanelor care au domiciliu sau reşedinţă în locul unde se desfăşoară evenimentulE extrem de necesar. Riscul major nu e doar participarea, e pe durata transportului spre localitate sau înapoi acasă. Dacă se stă în autobuz ore întregi, e suficientă o persoană infectată ca să îi infecteze pe toţi. Sărbătorile religioase se fac, dar participanţi sunt doar cei care au reşedinţa sau domiciliului în localitatea respectivă. Controalele vor fi intensificate. Vor fi făcute verificări de respectare a regulilor. Ne aşteptăm la colaborarea populaţiei: purtarea măştii, distanţarea, dezinfectarea mâinilor şi suprafeţelor.

    De asemenea, Raed Arafat a menţionat şi modificările care vor apărea în ceremonia de investire a noilor primari aleşi în urma alegerilor locale.

    Raed Arafat: Încă o decizie: persoanele alese la alegerile locale să poată depune jurământul oficial fără prezenţă fizică, ci online, dacă sunt în izolare sau carantină. Primii doi pacienţi au ajuns la Terapie Intensivă la Spitalul Witting. Presiunea pe sistemul sanitar este importantă. Ieri, 94 de cereri de transfer de pacienţi către alte spitale în sudul ţării, către Botoşani, Mureş, Timişoara. Sistemul începe să aibă presiuni. 

  • Raed Arafat şi Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, au anunţat luni seară noi restricţii după creşterea accelerată a numărului de cazuri COVID-19. LISTA măsurilor impuse

    Raed Arafat şi Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, au oferit noi informaţii cu privire la măsurile suplimentare impuse de contextul creşterii accelerate a numărului de cazuri COVID-19, scrie Mediafax.ro. 

    Nelu Tătaru, Ministrul Sănătăţii: Pentru cetăţenii care vin din ţări cu un indice mai ridicat se impun anumite reguli: cei care intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile pot ieşi din carantină în a 10-a zi, dacă efectuează un test de coronavirus în a 8-a zi, iar acesta este negativ. Se exceptează de la articolul 1 persoanele care rămân în România pe o perioadă mai mică de 3 zile şi prezintă un test negativ de coronavirus care a fost efectuat în ultimele 48 de ore. Evaluarea fiecărui caz se va face în continuare prin anchete epidemiologice. Contextul evaluării fiecărei localităţi se referă la indicele cazurilor noi la mia de locuitori, în 14 zile.

    Ministrul Nelu Tătaru cere, în continuare, prudenţă şi grijă din partea tuturor cetăţenilor, pentru a putea preveni suprasolicitarea spitalelor.
    Nelu Tătaru: Pandemia nu se tranşează în spitale, ci în pre-spital. Creşterea transmiterii în comunitate duce la creşterea indicelui. Gestionăm o lună septembrie grea, vine o lună octombrie cu evenimente religioase. Suntem într-un efort comun. Depinde doar de noi dacă vom forţa spitalele.

    Toate Comitetele judeţene de Situaţii de Urgenţă se vor reuni de urgenţă pentru a lua toate măsurile prevăzute pentru incidenţele de 1,5 cazuri/mia de locuitori în ultimele 14 zile. Măsurile care se vor dezbate prevăd purtarea măştii în spaţiile închise şi deschise, dar mai ales în spaţiile aglomerate.
     

    Iată lista completă a subiectelor de discuţie de pe masa Comitetelor Judeţene:

    • Carantinarea localităţilor care depăşesc 3 cazuri / mia de locuitori în ultimele 14 zile.
    • Interzicerea evenimentelor precum nunţi şi botezuri în locitaăţile cu peste 1,5 cazuri/mia de locuitori
    • Este în analiză posibilitatea închiderii/suspendării agenţilor care nu respectă recomandările
    • Toate instituţiile publice şi private, precum şi operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în localităţile unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare decât 1,5 la mia de locuitori au obligaţia analizării modului de desfăşurare a activităţii în vederea organizării programului de lucru în regim de muncă la domiciliu sau telemuncă, iar acolo unde acest lucru nu este posibil se recomandă decalarea programului de lucru.

    Raed Arafat: Organizarea de sărbători religioase este permisă doar cu participarea persoanelor care au domiciliu sau reşedinţă în locul unde se desfăşoară evenimentulE extrem de necesar. Riscul major nu e doar participarea, e pe durata transportului spre localitate sau înapoi acasă. Dacă se stă în autobuz ore întregi, e suficientă o persoană infectată ca să îi infecteze pe toţi. Sărbătorile religioase se fac, dar participanţi sunt doar cei care au reşedinţa sau domiciliului în localitatea respectivă. Controalele vor fi intensificate. Vor fi făcute verificări de respectare a regulilor. Ne aşteptăm la colaborarea populaţiei: purtarea măştii, distanţarea, dezinfectarea mâinilor şi suprafeţelor.

    De asemenea, Raed Arafat a menţionat şi modificările care vor apărea în ceremonia de investire a noilor primari aleşi în urma alegerilor locale.

    Raed Arafat: Încă o decizie: persoanele alese la alegerile locale să poată depune jurământul oficial fără prezenţă fizică, ci online, dacă sunt în izolare sau carantină. Primii doi pacienţi au ajuns la Terapie Intensivă la Spitalul Witting. Presiunea pe sistemul sanitar este importantă. Ieri, 94 de cereri de transfer de pacienţi către alte spitale în sudul ţării, către Botoşani, Mureş, Timişoara. Sistemul începe să aibă presiuni. 

  • Tătaru: Capacitatea spitalelor de pediatrie, evaluată, în contextul începerii anului şcolar

    „În următoarea perioadă, vom evalua şi spitalele de pediatrie, pentru a putea avea avea şi capacitatea lor, în eventualitatea creşterii numărului cazurilor odată cu deschiderea şcolilor.(…) Urmează o lună septembrie, o lună cu mai mulţi factori care pot duce la o creştere a numărului de cazuri, în consecinţă a creşterii transmiterii comunitare. Luni va fi o ultimă zi înainte de reluarea activităţii în unităţile de servire cu capacitate închisă, precum şi în hoteluri, teatre, cinematografe. Tocmai în acest context, evaluăm capacitatea spitalelor de a putea gestiona o eventuală creştere. Repet ce spuneam în ultima perioadă: această pandemie nu se tranşează în spital, se tranşează în pre-spital, acolo unde trebuie să avem grijă să respectăm acele precauţii, acele recomandări, pentru a avea o transmitere comunitară scăzută şi un număr scăzut de cazuri de la o zi la alta. Noi suntem capabili să adaptăm numărul de paturi, terapii intensive, unităţi modulare, dar să nu forţăm această limită pentru a nu colmata sistemul medical” a spus, vineri, ministrul Sănătăţii, prezent la Sfântu Gheorghe.

    Conform sursei citate, cinci procente din noile cazuri raportate zilnic ajung în secţiile de Terapie Intensivă.

    „Din studiile făcute de noi, o capacitate de 600 de paturi ar putea fi ocupată în condiţiile în care avem 1.500 de pacienţi noi, timp de 10 zile. Avem studii şi avem evaluări făcute pe anumite perioade, dar noi sperăm ca acele recomandări să fie menţinute şi respectate, pentru a avea o transmitere comunitară scăzută şi o scădere a numărului de cazuri noi”, a mai spus Nelu Tătaru.

  • Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, s-a infectat cu noul coronavirus

    „În cursul zilei de azi (miercuri – n.red.) am fost testat pozitiv pentru Sars-CoV-2. Nu am avut nicio problemă specială de sănătate, vreun simptom specific, până aseară când am început să mă simt rău. O durere de cap ce nu a cedat pe parcursul nopţii şi o stare generală de slăbiciune şi moleşeală.

    Dat fiind că starea de rău a continuat, dimineaţă, m-am prezentat pentru a fi testat. Din păcate, rezultatul este pozitiv. Am primit tratament pe care îl voi urma, bineînţeles. Mă simt mai bine, durerea de cap este tot mai scăzută, dar, desigur, trebuie să fiu atent şi în zilele următoare”, a scris Robert Negoiţă pe Facebook.

    El a transmis un mesaj şi tuturor celor cu care a intrat în contact.

    „Dacă nu voi fi pe teren în această perioadă, rămân activ aici, aşa cum ne-am obişnuit şi sunt permanent în contact şi cu colegii mei. În acest sens, fac un apel către cei care ştiu că am interacţionat în ultimele zile să fie atenţi la orice semn sau simptom şi chiar să se testeze dacă au suspiciuni că ceva ar putea să nu fie în regulă”, a mai scris edilul pe pagina sa de socializare.

  • Centrele de asistenţă socială din Vâlcea, focare de COVID-19

    Au fost confirmate peste 200 de cazuri de infectare în centrele pentru bătrâni şi pentru persoane cu dizabilităţi din judeţul Vâlcea. În total, sunt cinci focare active în judeţ.

    Centrul Zătreni este cel mai afectat, cu 109 de cazuri pozitive.

    Printre bolnavi, se numără şi personalul medical şi cel de asistenţă.

    Şi centrele Bistriţa şi Lungeşti au foarte multe persoane infectate, 64, respectiv 21.

    Urmează centrul Nicolae Bălcescu, cu nouă cazuri şi cel de recuperare şi reabilitare Băbeni, cu 10 cazuri pozitive.

    De la începutul pandemiei, 607 de oameni au fost confirmaţi cu coronavirus în Vâlcea

  • Bărbat din Giurgiu, confirmat cu COVID-19, depistat de jandarmi la picnic, la Cota 1000 Sinaia

    Jandarmii din Prahova au identificat un bărbat care avea COVID-19 şi se afla la picnic. El refuzase internarea şi venise din Giurgiu la Cota 1000 Sinaia. Bărbatul a fost plasat în carantină instituţionalizată, anunţă Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova (IJJ Prahova).

    „În data de 2 august (duminică- n.red.), numitul M.M.M. din judeţul Giurgiu, turist aflat la cota 1000 Sinaia, unde desfăşura activităţi de picnic cu alte două familii într-o zonă care nu era special amenajată, a fost depistat, în urma verificărilor, că figura testat pozitiv COVID-19, cu refuzul internării în unitate spitalicească, având măsura izolării la domiciliu în judeţul Giurgiu”, conform sursei citate.

    Jandarmii au anunţat autorităţile competente şi au întocmit procesul verbal de sesizare privind săvârşirea infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor epidemiologice.

     

  • Declaraţie şoc de la ministrul sănătăţii după explozia de cazuri. ”Am ajuns ciuma Europei”

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus, miercuri, că România a ajuns „ciuma Europei” din cauză că românii nu au respectat regulile sau au instigat la nerespectarea lor. Totuşi, el a afirmat că „nu avem perspectiva unei noi stări de urgenţă”.

    „În acest moment, nu avem perspectiva unei stări de urgenţă, dar starea de alertă se va menţine atâta timp cât vom reuşi să gestionăm să mergem pe acea pantă descendentă. Nu m-aş putrea gândi cam când ar trebui să vină o stare de urgenţă, m-aş gândi cum am putea face ca toţi dintre noi să ne respectăm partea noastră de treabă.Atâta timp cât avem acele curente negaţioniste, cât avem acea bagatelizare a celor trei, patru luni prin care am trecut împreună şi toată lumea a respectat nişte reguli, este destul de greu. Rămâne ca noi, la nivelul nostru, la Ministerul Sănătăţii, dumneavoastră ca media, să aducem în imagine ce se întâmplă şi care este această faţă adevărată a infecţiei cu coronavirus. Trăim un moment dificil, dar dacă am fi numai noi am spune că suntem subiectivi. Dacă ne uităm în toată Europa şi în toată lumea nu avem cum să mai fim subiectivi. Am ajuns ciuma Europei. Cum am ajuns ciuma Europei? Nerespectând nişte reguli sau instigând să nu respectăm nişte reguli”, a spus Nelu Tătaru, într-o declaraţie de presă, susţinută după ce a vizitat Spitalul din Mureş.

    Ministrul Sănătăţii a mai spus că sistemul medical gestionează în acest moment situaţia, „chiar dacă mai transferăm un pacient de la o Terapie Intensivă suprapopulată la altă Terapie Intensivă”.

    Miercuri, în România, au fost înregistrate 1.030 cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus.

  • Cât costă şapte nopţi de spitalizare completă pentru o persoană cu COVID-19 in România

    Suma de 168.262 de lei este trecută într-un deviz care a însoţit documentele de externare ale unui pacient bolnav de COVID-19, după şapte zile de stat în spital, în luna aprilie, la Spitalul Municipal din Câmpina. Oficialii spitalului spun că suma este justificată.

    În luna aprilie, în spitalul din Câmpina, în care înainte de pandemie erau internaţi în jur de 1000 de pacienţi lunar, erau doar câţiva pacienţi cu Covid. Pe 22 mai, Mediafax a scris despre unitatea sanitară în care atunci 70 de medici şi 200 de asistente tratau numai 18 pacienţi cu Covid. Dar au fost perioade în care acolo a fost tratat şi un singur pacient infectat.

    Dr. Călin Tiu a explicat că nimeni nu a făcut nicio greşeală de întocmire a acestui deviz. Acesta conţine sumele cheltuite pentru pacient pe alimentaţie, tratament, investigaţii, dar şi toate celelalte cheltuieli pe care le are spitalul, împărţite pe numărul total de cazuri din spital. Aşa se fac calculele, conform legii.

    Aşadar suma despre care-ţi spuneam mai sus nu reprezintă direct cheltuiala pe care spitalul a avut-o cu pacientul. De exemplu, în deviz scrie că, pentru mesele pacientului s-au cheltuit 49 de lei, pentru medicamente 43, şi cu analizele 172 de lei. Restul până la suma de 168.262 de lei sunt cheltuieli cu plata personalului medical, al celui de întreţinere, pază, energie, utilităţi.

    „În perioada aprilie – mai au fost mult mai puţini pacienţi decât în mod obişnuit. Dacă noi externăm acum circa 1.000 de pacienţi pe lună, au fost lunile astea de început în care au fost pacienţi foarte puţini. Şi dacă sunt 10 pacienţi în spital, şi dacă sunt 300, toţi angajaţii îşi primesc salariile, toate cheltuielile de spital sunt achitate, şi sunt mai mari în perioada asta, pentru că avem costuri foarte mari cu detergenţii, cu dezinfectantele, cu materialele de protecţie”, a explicat Dr. Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal din Câmpina.

    Aceste devize reflectă de fapt efortul sistemului de sănătate de a ţine aceste spitale în funcţiune, pentru un număr mic de pacienţi. Asta în timp ce alţi pacienţi cu alte boli decât CVOVID-19, deloc puţini, au fost nevoiţi să caute ajutor la alte spitale, sau, mai grav, nu au mai avut deloc acces la tratamente, deşi plătesc la fondul de asigurări de sănătate, aşa cum faci şi tu.

    La Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş, spital suport COVID, cei mai mulţi pacienţi internaţi aici au fost asimptomatici sau au avut forme uşoare şi medii. Cu toate acestea, spitalul a cheltuit pentru tratarea lor, în medie, 3.000 de lei pe zi pentru o singură persoană. Cei mai mulţi bani se duc pe echipamente de protecţie şi dezinfectanţi.

    „O zi de spitalizare, însemnând tratament medicamentos după scheme indicate de tratament, se duce undeva la 2.500-3.000 lei pe pacient.(…) Dacă s-ar ajunge la Terapie Intensivă, costurile s-ar duce undeva la 10.000 de lei”, a declarat Adrian Cican, fost manager al Spitalului de Urgenţă Caransebeş.

     

     

  • Firea explică numărul mare de pacienţi COVID-19 din Bucureşti: 60% dintre ei sunt din alte judeţe

    Primarul general, Gabriela Firea, spune că Bucureştiul nu este focar de infecţie cu COVID-19, ea explicând faptul că 60% dintre pacienţii trataţi de spitalele din Capitală provin din alte judeţe.

    „Azi s-a anunţat „record de îmbolnăviri COVID-19 în Capitală” : 4260! Titluri mari: S-a depăşit Suceava! Focar!! Nenorocire! Câtă minciună şi aberaţie. Concret: 4.260 este numărul total de pacienţi internaţi în spitalele din Bucureşti în cinci luni, din martie şi până azi (sâmbătă – n.red.). Acum sunt aproximativ 600 de pacienţi în şase spitale COVID şi suport. Pacienţii spitalelor din Capitală sunt din toată ţară. Se transferă în Bucureşti la cerere sau vin direct cu maşînă proprie ori Ambulanţă”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Gabriela Firea.

    Primarul Capitalei spune că 60% din pacienţii spitalelor din Bucureşti sunt din alte judeţe ale ţării, nu sunt bucureşteni.

    „Avem suficiente paturi normale şi de ATI în Capitală, precum şi ventilatoare mecanice, de asemenea cadre medicale foarte bine pregătite. Ministerul Sănătăţii trebuie doar să-şi facă datoria şi să reorganizeze resursele în interior. Spitalul Colentina trebuie redeschis pentru pacienţii cronici din întreagă ţară! Există resurse suficiente în spitalele de boli infecţioase pentru pacienţii COVID-19”, a adăugat sursa citată.

     

  • Rafila, despre bilanţul COVID-19: Nu sunt cifre neaşteptate. Există o activitate intensă peste tot

    Reprezentantul OMS în România, Alexandru Rafila, a afirmat, miercuri, legat de cel mai recent bilanţ al epidemiei de COVID-19 în România, că aceste cifre „nu sunt neaşteptate”, pentru că există o „activitate intensă peste tot”, o „afluenţă a persoanelor în zonele publice”.

    „Nu sunt cifre neaşteptate pentru că există o activitate intensă peste tot, dacă vă uitaţi la transporturi, la afluenţa persoanelor în zonele publice. Până la urmă, noi în această perioadă, cu puţine excepţii, am fluctuat între 150-200 de cazuri pe zi, au fost excepţii când la sfârşit de de săpămână s-au lucrat ceva mai puţine teste. Asta este situaţia, trebuie să o luăm ca atare şi să încercăm să continuăm să educăm oamenii să respecte acele 3-4 reguli care pot ţine lucrurile sub control”, a spus Alexandru Rafila, miercuri, la Digi24.

    Oficialul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a adăugat că apar focare în cămine de bătrâni sau în companii.

    „Lucrurile astea vor continua probabil pe parcursul verii, ele vor continua să influenţeze la nivel naţional numărul de cazuri zilnice, dar atenţia va trebui concentrată ca aceste focare să nu se extindă în zonele înconjurătoare”, a mai spus sursa citată.

    În România, de la debutul epidemiei de COVID-19 au fost diagnosticaţi 20.495 de pacienţi, din care trei sferturi, respectiv peste 15.000 de pacienţi s-au vindecat. Un număr de 1.360 de români au murit, potrivit buletinului de miercuri al Grupului de Comunicare Strategică.