BusinessMagazin

Tag: COTAR

  • Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, APTE 2002 şi APULUM cer încă o dată renegocierea de urgenţă a PNRR: „Impunerea unor roviniete de 6 ori mai scumpe ne va duce la faliment”

    „Impunerea unor roviniete de 6 ori mai scumpe din 2026, apoi de cel puţin 16.250 de euro pe an, din 2035, ne va duce la faliment şi va distruge economia României! La acestea se vor adăuga şi alte scumpiri, taxe şi impozite. Rovinieta va costa cel puţin 7.050 pentru un camion nou, foarte puţin poluant, Euro VI, peste 3 ani, apoi va ajunge la cel puţin 16.275 de euro pe an, din 2035, tot pentru un camion Euro VI. Pentru un camion electric, nepoluant, transportatorii vor plăti doar jumătate din preţ, deşi se presupune că fiind nepoluant nu mai e necesară plata unei roviniete care acoperă costurile… poluării! Acest proiect de lege a fost impus prin PNRR, dar cineva l-a scris cu scopul de a falimenta toţi transportatorii şi de a genera foamete”, transmite COTAR.

    Conform sursei citate, Ministerul Transporturilor i-a invitat pe reprezentanţii asociaţiilor profesionale la o simulare de dezbatere publică post factum, iar astăzi mai sunt invitaţi la încă una: „Niciodată nu s-a mai întâmplat ca transportatorii să fie invitaţi pentru dezbatere publică doar ca să fie puşi în faţa faptului împlinit, după ce deja îi este impusă României transpunerea în legislaţia naţională, din iunie, a unor modificări substanţiale în sistemul de taxare, cu stabilirea unor costuri de 15 ori mai mari pentru a putea face transport de marfă. Preţul rovinietei va creşte pentru România de la 1.200 la 7.050 de euro, din 2026, pentru camioane Euro VI, dar vor fi creşteri mult mai mari la camioanele Euro V şi Euro IV. În România nici măcar nu sunt camioane Euro VI acum. Ceea e se doreşte a fi legiferat în această vară va genera falimente în lanţ şi colaps economic, dar asta înseamnă şi foamete şi revolte sociale grave, pentru că se vor întrerupe lanţurile de aprovizionare. Niciun transportator nu-şi va permite să plătească taxele impuse prin PNRR. Preţurile produselor ar creşte de 10 ori la raft şi oricum nu le va putea cumpăra nimeni, deci şi magazinele vor da faliment. Nu este vorba doar despre transportatori, ci de toată România”.

    Primul apel a fost făcut de asociaţiile patronale ale transportatorilor în luna martie a acestui an.

    Guvernul „a pus batista pe ţambal” şi după două luni de tăcere inteligentă, „vine acum să urgenteze votul unei legi absurde în Parlament. Nu a ţinut cont nimeni de ceea ce am spus clar şi răspicat toţi cei care vom fi falimentaţi de nişte taxe imposibil de suportat, pe care cineva le-a scris dând copy/paste din documentaţia Austriei, deşi statul român a plătit un aşa-zis „studiu” pentru a stabili valorile rovinietelor”.

    „Nu s-a ţinut cont de diferenţele majore între România şi Austria, ci s-au introdus taxe ca şi cum am fi o ţară din spaţiul Schengen, cu foarte mulţi kilometri de autostradă şi salariul minim pe economie 3,000 de euro net pe lună. Nu ne-a întrebat nimeni nimic, nu ne-a chemat măcar să ne explice cum anume s-a transpus o directivă europeană în legislaţia românească, pentru că la baza acestei transpuneri trebuie să stea o analiză completă a tuturor factorilor, o evaluare făcută de profesionişti. În mod normal, dacă ni se impun astfel de taxe, ar trebui să se aplice după ce România ajunge la nivelul Austriei – care a fost luată drept exemplu, când s-au calculat noile tarife pentru transportatori – dar să ne lase mai întâi măcar 5 ani să producem şi să câştigăm la fel ca austriecii, pentru că după 5 ani am putea plăti noile roviniete”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

    Vinieta în Bulgaria pentru un camion de 40 de tone ar ajunge la 10.000 euro pe an, pentru aceeaşi distanţă, iar în Ungaria la 26.000 de euro, potrivit simulării pe care a prezentat-o Ministerul Transporturilor. Dar Ungaria a respins ajutorul UE prin PNRR şi a renegociat multe dintre taxele impuse sub masca ajutorului. Dacă se vor aplica astfel de taxe, toate mărfurile de import se vor scumpi de peste 10 de ori, la raft. Nici exporturi nu se vor mai putea face, pentru că preţul cu transport inclus va fi necompetitiv pe pieţele externe.

    Scumpiri vor fi şi pentru autoturisme, adaugă COTAR: „În rovinieta pentru autoturisme se introduce clasa de poluare, iar preţul rovinietei va creşte de la 28 la 38 de euro în 2026 şi la 46 de euro în 2035, dacă maşina este Euro VI. Rovinieta pentru camioane creşte de la 1.210 euro/an (camioane grele) la 7.050 euro în 2026 şi 16.275 euro în 2035 pentru un parcurs de 100.000 kilometri/an şi norma de poluare Euro VI. Simularea de tarif este valabilă la traseul pentru autostradă, calculul pentru folosirea Drumului Naţional fiind la valoarea de 50%. Termenul impus tot prin PNRR pentru transpunerea în legislaţia naţională a acestor modificări este vara anului 2023 pentru, iar pentru aplicarea efectivă este 2026”.

  • COTAR îi cere conducerii ASF să ofere urgent explicaţii în faţa Parlamentului României în condiţiile în care companiile de asigurări care vând poliţe RCA ar fi devenit cele mai profitabile din întreaga UE

    Prin intermediul unui comunicat de presă, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) îi cere vicepreşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Cristian Roşu, să ofere „urgent explicaţii în faţa Parlamentului României şi în fata organelor judiciare”.

    Solicitarea a apărut în urma informaţiilor oferite pe 8 august de ASF care sunt considerate false.

    „Informaţiile sunt ascunse în stufoasele rapoartele financiare realizate de instituţiile europene. Acestea reflectă o realitate şocantă: Cu sprijinul ASF şi pe spatele şoferilor români care au plătit poliţe RCA majorate cu 200%, companiile de asigurări din România, au devenit cele mai profitabile din întreaga Uniune Europeană”, susţin reprezentanţii COTAR.

    Potrivit COTAR, cheltuielile administrative ale firmelor de asigurări din România sunt cele mai ridicate din UE. În raportul realizat de EIOPA se arată că în România, din 100 de lei colectaţi din RCA de la şoferii români, 56 de lei reprezintă cheltuielile firmelor de asigurări, care sunt veşnic în pierdere şi achită un impozit nejustificat de mic sau nu achită impozit deloc, consideră COTAR.

    „Concluzia este una singură: România este o ţară prădată şi predată multinaţionalelor, cu sprijinul instituţiilor plătite din bani publici, iar informaţiile reale despre domeniul financiar le găsim doar în cadrul rapoartelor realizate de instituţiile internaţionale”, a precizat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR, care a adăugat că nu era necesară o majorare a preţului RCA.

    Ca urmare a declaraţiilor COTAR, publicate pe 11 august, UNSAR a revenit cu câteva precizări, pe care le redăm integral mai jos:

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România – a luat notă cu îngrijorare şi stupefacţie de noile interpretări tendenţioase referitoare la piaţa asigurărilor, făcute de aceeaşi asociaţie care nu are competenţe în zona de asigurări.

    În acest context geopolitic, economic şi social complex, în care priorităţile ar trebui să fie cu totul altele, materialul amestecă în mod tendenţios informaţii din diferite surse şi trage concluzii în mod evident false.

    Evidenţiem mai jos, cu titlu de exemplu, câteva aspecte relevante în acest sens: 

    ·       Încă din titlu se vorbeşte despre profitabilitatea industriei de asigurări din România. În aceastăpiaţă, asigurările obligatorii RCA, care au o pondere importantă la nivel de prime brute subscrise, generează pierderi constante companiilor de asigurări de peste 10 ani – fapt ce reiese clar din Rapoartele ASF. Reamintim, şi pe această cale, faptul că industria de asigurări din România a plătit în fiecare zi calendaristică a anului trecut despăgubiri de circa 3,7 milioane EUR, din care aproape 2 milioane EUR doar pentru daunele RCA, aproape dublu faţă de 2016. 

    ·       Principala cheltuială a companiilor de asigurări RCA este, a fost şi va fi cea cu daunele, învederea onorării obligaţiilor asumate faţă de clienţi. Materialul transmis mass-media confundă o serie de termeni tehnici, ceea ce conduce la concluzii eronate. Aceşti termeni tehnici sunt foarte diferiţi din punct de vedere statistic şi matematic. Astfel, termenul “mediană” este confundat cu cel de “medie”, ceea ce denaturează analiza şi, deci, relevanţa tuturor informaţiilor prezentate. 

    ·       Reamintim faptul că unul dintre principalii indicatori oficiali ai industriei, publicaţi de către ASF, precum rata combinată, s-a ridicat anul trecut la 121%, în creştere faţă de cea înregistrată în2020, respectiv 110%. Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare 100 de lei încasaţi în 2021, asigurătorii au fost nevoiţi să plătească suplimentar 21 de lei. Situaţia persistă şi în primul trimestru al acestui an, când acest indicator a înregistrat în continuare o valoare supraunitară, respectiv 106%, chiar dacă se vede o îmbunătăţire.

    ·       Raportându-ne strict la RCA, rata combinată în acest prim trimestru la nivelul pieţei a continuat să fie supraunitară, respectiv 112%. Conform ASF, doar 3 din cele 7 societăţi autorizate de ASF să practice acest tip de asigurări au înregistrat rate combinate ale daunei subunitare (deci sub 100%). 

    ·       În ceea ce priveşte cheltuielile de achiziţie şi administrare pe RCA: rata acestora (care este inclusă în calcului ratei combinate) s-a ridicat în primul trimestru din 2022 la circa 37%, înscădere cu 8 p.p. faţă de 2021. Desigur, datele legate de piaţa asigurărilor din România aferente anilor trecuţi cuprindeau şi cota de piaţă a City Insurance (circa 45% din totalul primelor brute subscrise), companie aflată acum în faliment. Cum modelul de business al acestei companii s-a dovedit a fi nesustenabil, şi datele financiare raportate de societate ar fi putut să influenţezesemnificativ cifrele pieţei.

    ·       Rata cheltuielilor unui asigurător este calculată ca raport între cheltuielile acestuia (inclusiv taxe, impozite plătite la bugetul de stat, cheltuieli de achiziţie şi administrare, contribuţii la diverse fonduri etc.) şi primele câştigate (veniturile efective din vânzarea de asigurări). Aşadar, cu câtveniturile din vânzarea poliţelor de asigurare sunt mai mari, cu atât rata cheltuielilor va fi maimică. Acest lucru nu reprezintă, aşadar, un indicator al eficienţei cu care funcţionează industria românească de asigurări, ci doar o consecinţă a unei realităţi matematice şi a gradului relativ limitat de penetrare a asigurărilor în PIB. România se află în primele 10 ţări din Europa în ceea ce priveşte populaţia, dar se află doar pe locul 23 când vorbim de primele subscrise pentru asigurări generale. A compara România cu Luxemburg, o ţară care are o piaţă a asigurărilor de 10 ori mai mare decât ţara noastră şi o populaţie de circa 30 de ori mai mică este hilar din multe puncte de vedere. 

    ·       Ţinând cont de datele furnizate de ASF, petiţiile şi informările de neconformitate unice ce vizau piaţa asigurărilor din România, depuse de clienţi la ASF, au reprezentat doar 2,56% din numărultotal al dosarelor de daună avizate în anul 2021 şi doar 0,26% din contractele de asigurare învigoare la data de 31.12.2021. Din numărul total de petiţii şi informări de neconformitate unice, respectiv 43.143, au fost soluţionate favorabil 25.795 (59,79%) şi soluţionate nefavorabil / constatate ca neîntemeiat formulate un număr de 17.348 (40,21%). În 2021, 95,42% din numărul total al petiţiilor pentru piaţa asigurărilor-reasigurărilor (41.167 de petiţii şi informări de neconformitate unice) au fost înregistrate pentru clasa asigurărilor de răspundere civilă auto, unde CITY Insurance a jucat un rol determinant. 

    În încheiere, reiterăm faptul că domeniul asigurărilor este unul complex şi deloc uşor de înţeles de către persoane specializate în alte domenii, motiv pentru care recomandăm ca folosirea indicatorilor tehnici specifici să fie făcută doar după un studiu atent, mai ales atunci când se lansează afirmaţii înspaţiul public.

     

  • Transportatorii vor organiza proteste în toată ţara

    Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) anunţă că va organiza proteste în toată ţara. Transportatorii sunt nemulţumiţi de faptul că autorităţile nu le oferă sprijin în faţa valului de scumpiri la energie, carburanţi şi poliţe RCA.Transportatorii spun că au eşuat toate încercările de a găsi soluţii şi sprijin din partea Guvernului, pentru depăşirea crizei şi că decizia privind organizarea de proteste are legătură cu atitudinea şefului Consiliului Concurenţei.

    „Ne-a convins aroganţa şi nepăsarea şefului Consiliului Concurenţei, care cere plafonarea preţurilor la energie, carburanţi şi poliţe RCA „la un nivel cât mai ridicat, fără compensare” şi doar pentru „consumatorii vulnerabili”. Această abordare din partea statului arată că se doreşte falimentarea firmelor româneşti şi mai ales a celor de transport”, susţin reprezentanţii COTAR.

    Transportatorii anunţă că vor protesta cu maşinile în stradă.

    „Statul ar trebui să găsească şi soluţiile pentru salvarea firmelor româneşti şi a economiei României, pentru că altfel va fi distrusă România. Guvernul nu trebuie să lovească în firmele româneşti care abia mai supravieţuiesc în urma acestor scumpiri în lanţ. După ce am constatat că nu este nimeni interesat de cerinţele şi chiar de propunerile noastre, până când vom obţine de la Guvernul României soluţii concrete de ieşire din criză, vom recurge la toate formele legale de a protesta cu toate maşinile în stradă, în toată ţara!”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

    Transportatorii rutieri sunt afectaţi de toate majorările de preţuri la energie electrică şi la gaze naturale, la carburant şi la poliţele RCA.

    În urma articolului publicat mai sus, revenim cu un drept la replică, solicitat de UNSAR, pe care îl redăm integral mai jos:

    UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România atrage din nou atenţia asupra dezinformărilor grave aduse astăzi printr-un document de tip „fake news” propagat în spaţiul public de o anumită asociaţie, cu scopul de a promova o imagine falsă asupra pieţei de asigurări RCA din România. 

    Subliniem încă o dată faptul că orice fel de dezbatere cu privire la sectorul RCA ar trebui să plece de la cifrele oficiale ale autorităţilor publice care au atribuţii cu privire la piaţa asigurărilor, şi nu de la speculaţiile unor entităţi private interesate care pot induce opinia publică în eroare.

    Reiterăm deci nevoia unui dialog aşezat şi constructiv, bazat pe cifre şi date verificate, şi nu pe mesaje alarmiste, de tip “fake news”, al căror obiectiv principal este să inducă un sentiment de neîncredere la nivelul societăţii. În acest context dificil pe care îi traversăm cu toţii, trebuie cu atât mai mult să dăm dovadă de responsabilitate.

    Iată de ce, ne vedem nevoiţi să aducem clarificări privind modul în care se determină tarifele de referinţă pentru asigurarea RCA. Chiar dacă toate aceste informaţii au un caracter tehnic, în spiritul unei informări corecte şi complete a publicului, facem următoarele precizări:

    Tarifele de referinţă sunt calculate şi publicate într-un raport elaborat de către o societate cu expertiză recunoscută în domeniu, contractată de către ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.  

    În acest sens, prima RCA la care se face referire în comunicatul transmis astăzi mass-media de acea asociaţie fără competenţe în asigurări reprezintă o primă de risc (pură) şi este doar unul din elementele pe baza căruia se determină prin metode actuariale tariful de referinţă, utilizându-se o formulă de calcul expres reglementată de legislaţia RCA.

    Prin urmare, în plus faţă de prima de risc (pură), pentru a se ajunge la tarifele de referinţă pe categoriile de vehicule menţionate în Raportul ASF sunt luaţi în calcul o serie de factori şi anume:

    1.    Factorul pentru daunele mari – este o componentă substanţială în modelul de determinare a tarifelor de referinţă RCA. Cu toate că daunele mari sunt rare (au o frecvenţă de producere mică), ele au, de regulă, o valoare semnificativă din totalul daunelor (au o severitate mare). În cazul asigurărilor RCA aceste daune mari sunt, de obicei, consecinţa unor evenimente asociate cu vătămări corporale sau decese din accidente de autovehicule. Acest factor a fost determinat conform pct.3.5.1. (pag. 15) raportat la secţiunea 3.2. (pag. 8) din Raportul ASF

    2.    Factorul IBNR – reprezintă rezerva pe care orice asigurător trebuie să o constituie conform obligaţiilor legale, acest factor având în vedere situaţia daunelor produse, dar care încă nu au fost avizate la asigurător. Acest factor a fost determinat prin metode actuariale în cadrul Raportului ASF, rezultând o valoare de 15,9% (pct.3.5.2. din Raportul ASF, pag. 15 şi 16)  

    3.    Factorul Inflaţia daunelor – reprezintă o încărcare a primei de risc prin care se înglobează o rată anuală de modificare a primelor de risc viitoare, pe baza datelor statistice. Factorul estimat în Raportul ASF pentru inflaţia daunelor este de 8,28% (pct. 3.5.3 din Raportul ASF, pag. 16)

    4.    Marja de siguranţă – este un factor tehnic generat printr-un model actuarial (GLM) şi reprezintă, mai simplu spus, o plasă de siguranţă pentru segmentele unde daunele reale sunt diferite faţă de cele estimate (pct.3.5.4 din Raportul ASF, pag. 16)

    Abia după ce prima de risc (pură) este încărcată cu factorii anterior menţionaţi, aceasta devine prima de risc de referinţă. La rândul ei, aceasta este ajustată cu alţi factori esenţiali, cum ar fi:

    1.    Factorul de bonus-malus, care reprezintă un factor tehnic stabilit conform Normei ASF nr. 20/2017 fiind diferit pentru persoanele fizice şi persoanele juridice, pentru fiecare categorie de vehicul (pct.3.5.5. din Raportul ASF, pag. 16 -19)  

    2.    Cheltuielile asigurătorului (pct.3.5.6. din Raportul ASF, pag. 19) – care sunt limitate la 25% din prima brută de referinţă şi care cuprind:

    o   Cheltuieli de daună – practic cheltuielile care ţin de instrumentarea dosarelor de daună

    o   Comisioanele plătite distribuitorilor şi alte cheltuieli de achiziţie;

    o   Cheltuieli administrative, cum ar fi soft-urile de vânzare şi administrare a poliţelor, mentenanţa acestora, suport funcţie de distribuţie etc.;

    o   Cheltuieli cu reasigurarea (instrument utilizat pentru dispersia riscului).

    3.    Marja de profit – stabilită la 5% din prima brută de referinţă (pct.3.5.7. din Raportul ASF, pag. 19) 

    Ulterior, prima de risc de referinţă este ajustată cu factorii anterior menţionaţi şi devine Prima brută de referinţă şi se ajunge la tarifele de referinţă (pag. 20-27 din Raportul ASF).

    Aşadar, atunci când se face referire la profitabilitatea sectorului RCA, orice persoană de bună-credinţă ar trebui să aibă în vedere calculele realizate de specialişti, precum şi datele statistice oficiale, netrunchiate, care redau imaginea corectă a pieţei de RCA din România atât din perspectiva costurilor, cât şi a profitabilităţii.

    În alta ordine de idei, referindu-ne la profitabilitate, în susţinerea celor prezentate şi făcând apel la datele publice, precizăm că la nivelul anului 2020, valoarea totală a primelor brute subscrise RCA a fost de 3,96 miliarde RON, cu o pierdere aferentă de -13% (în valoare absolută de aprox. 0,5 miliarde RON). Pe de altă parte, cifra de afaceri obţinută de societăţile de transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941) a fost de 50,6 miliarde RON, cu un profit aferent de 6,7% (în valoare absolută de aprox. 3,4 miliarde RON).

    Prin simpla comparaţie a acestor date observăm cum doar profitul înregistrat în anul 2020 (anul declanşării pandemiei de COVID-19) de către societăţile de transport rutier de mărfuri a avut o valoare aproximativ egală cu cea a primelor brute subscrise aferente poliţelor RCA. În concret, pentru fiecare 100 de lei încasaţi în 2020, asigurătorii au plătit în medie 113 lei, în timp ce pentru fiecare 100 lei încasaţi în 2020, transportatorii au înregistrat în medie un profit de 7 lei. Mai mult, după primele 9 luni ale anului 2021, situaţia s-a agravat, ajungându-se ca pentru 100 de lei încasaţi asigurătorii să plătească în medie 131 lei, conform datelor ASF.

    În încheiere, reiterăm faptul că domeniul asigurărilor este unul complex şi deloc uşor de înţeles de către persoane specializate în alte domenii, motiv pentru care recomandăm că folosirea indicatorilor tehnici specifici să fie făcută doar după un studiu atent, mai ales atunci când se fac afirmaţii în spaţiul public. Altfel, riscăm să bagatelizăm ani de studii ai specialiştilor şi întregul sistem educaţional din domeniul financiar.

     

     

     

  • COTAR: Statul le permite asiguratorilor să se declare pe pierdere, banii sunt transferaţi în afară

    Statul le permite asiguratorilor să se declare „pe pierdere”, deşi au rămas cu un surplus de cel puţin 20% din sumele încasate pentru perioada în care a fost instituită starea de urgenţă, iar banii sunt transferaţi în afara ţării, arată Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor COTAR.

    Confederaţia a transmis Guvernului şi Parlamentului un memoriu prin care răspunde la trei întrebări esenţiale pentru 8 milioane de şoferi şi unor instituţii care de 30 de ani nu şi-au îndeplinit atribuţiile.

    Principalul efect al restricţiilor de anul trecut a fost reducerea semnificativă a circulaţiei pe drumurile publice şi a numărului de accidente rutiere. Primele de asigurare RCA sunt achitate anticipat şi integral, asiguratorii nefiind obligaţi de lege să restituie banii, astfel încât au rămas cu un surplus de cel puţin 20% din sumele încasate penntru perioada în care a fost instituită starea de urgenţă. Industria de asigurări a prosperat în pandemie, înregistrând o scădere accentuată a numărului dosarelor de daună.

    Dacă în anul 2019 numărul dosarelor de daună RCA a fost de aproximativ 393.000, în anul 2020 nu a depăşit 300.000 – cu aproape 100.000 mai puţine (echivalentul unui trimestru). Există doi factori principali care determină preţul RCA: frecvenţa daunei (numărul de accidente raportate la numărul de poliţe anualizate) şi severitatea daunei (valoarea medie a despăgubirii). În trimestrul III al anului 2020, dauna medie RCA a fost de 5.532 lei, aşa cum rezultă din ultima raportare a ASF. Care a fost valoarea totală a despăgubirilor ce ar fi trebuit achitate de către asiguratorii RCA, în anul 2020, în urma determinării valorii daunei medii?

    300 000 de dosare de daună deschise în anul 2020 înmulţit cu 5.532 lei dauna medie RCA înseamnă 1.659.600.000 lei care reprezintă despăgubirile ce ar fi trebuit achitate de către piaţa de asigurări RCA, în 2020, pentru poliţele emise în acelaşi an, calculează COTAR.

    În comunicatul ASF din 11 februarie 2021 se menţionează că asiguratorii au încasat în anul 2020, doar din poliţele RCA, suma de 3,97 miliarde de lei, cu 5% mai mult faţă de anul anterior. Un calcul arată că la 3.970.000.000 lei încasaţi din poliţele RCA, asiguratorii ar fi trebuit să achitate daune în valoare de 1.659.600.000 lei. Există o diferenţă de 2.310.400.000 lei între sumele încasate şi despăgubirile plătite, notează confederaţia.

    „Din raportările ASF aflăm că, în realitate, lucrurile sunt cu mult mai grave. Mai puţin de jumătate din dosarele de daună sunt achitate în termenul legal. Procentul de dosare de daune achitate în termen scade de la trimestru la trimestru, în condiţiile în care numărul de dosare de daună a scăzut considerabil anul trecut. Cu toate acestea, preţul RCA continuă să crească artificial”, a declarat Vasile Ştefănescu, Preşedinte COTAR.

    În trimestrul III al anului 2020 (ultima raportare transmisă de ASF) au fost avizate 86.429 dosare de daună, dintre care asiguratorii au achitat 40.584, rămânând alte 44.735 (51,76% din totalul dosarelor avizate) neachitate. Termenul legal de plată este de 10 zile, iar perioada de transmitere a raportărilor către ASF este de 45 de zile, termen suficient ca asiguratorii să achite toate dosarele de daună în termenul legal. Asta înseamnă că asiguratorii au achitat, în mod real, sub 50% din totalul dosarelor de daună în termenul legal. Nu trebuie uitat faptul că aproape 80% din piaţa RCA din România este deţinută de două societăţi, acestea fiind şi cele sancţionate de ASF, în anii precedenţi, pentru neachitarea la timp a daunelor.

    O variantă mai simplă de calcul relevă faptul că cele aproape 100.000 de dosare de daună avizate în 2020, mai puţine faţă de aceeaşi perioadă de raportare a anului 2019, au generat plăţi de daune mai mici cu 553 milioane lei (aproximativ 115 milioane de euro). Pe cale de consecinţă, 80% din această sumă a rămas în buzunarele celor două societăţi de asigurare care deţin această cotă de piaţă. În mod paradoxal, acest lucru nu a dus la îmbunătăţirea conduitei celor două companii în privinţa plăţii daunelor ci, din contră, asiguratorii au inventat noi pretexte pentru a refuza să-şi exercite obligaţiile de plată.

    COTAR susţine că preţul RCA a crescut în ultimele luni, deşi a scăzut semnificativ numărului de accidente, pentru că statul le permite asiguratorilor să facă asta. În plus, din banii strânşi de societăţile de asigurări, din poliţele RCA, o mică parte se alocă pentru plata daunelor, iar restul de bani pleacă din ţară, prin dosarul preţurilor de transfer (contracte de reasigurare fictive, contracte de consultant, contracte de prestări servicii IT, etc);

    Confederaţia mai susţine că firmele de asigurări din România nu sunt „pe pierdere”, aşa cum susţin public, de 30 de ani, dar că statul le permite să figureze, în permanenţă, ca fiind pe pierdere.

    Memoriul a fost transmis către Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţa de capital, respectiv Comisiei economice, industrii şi servicii ale Senatului, precum şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

     

     

     

  • Transportatorii susţin decontarea directă a daunelor RCA: Va responsabiliza consumatorul să aleagă un asigurator RCA de calitate şi va asigura mai multe drepturi în cazul unui accident

    Transportatorii susţin decontarea directă pe piaţa asigurărilor, proiect de lege publicat recent de Ministerul de Finanţe, în condiţiile în care există zeci de mii de dosare de daună neplătite, iar consumatorii şi persoanele prejudiciate trebuie să aibă dreptul să opteze între a se îndrepta împotriva asiguratorului RCA al terţului sau a se adresa propriului asigurator, pentru obţinerea despăgubirilor datorate.

    În acelaşi timp, companiile de transport spun că această măsură ar trebui să majoreze preţul RCA cu maxim 8-10%, faţă de tariful de referinţă.

    Potrivit Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.), introducerea regulii decontării directe va responsabiliza consumatorul de asigurări să aleagă un asigurator RCA de calitate şi va asigura clientului mai multe drepturi în cazul unui accident, acesta putând să se adreseze fie asiguratorului terţului vinovat de producerea accidentului, fie propriului asigurator RCA.

    ”În lipsa unor asemenea măsuri, numărul proceselor în instanţă, precum şi al petiţiilor şi reclamaţiilor depuse la ASF pentru neplata despăgubirilor – ajuns deja la cifre record, de zeci de mii – va continua să crească, iar oligopolul asiguratorilor RCA rău platnici se va accentua, cu efecte potenţial catastrofale pentru întreaga piaţă”, se arată în comunicatul COTAR.

    Transportatorii cer ca decontarea directă să se aplice în orice situaţie, fără nicio excepţie, iar consumatorii şi persoanele prejudiciate să aibă dreptul să opteze între a se îndrepta împotriva asiguratorului RCA al terţului sau a se adresa propriului asigurator, pentru obţinerea despăgubirilor datorate.

    „Suntem conştienţi de faptul că această decontare directă poate conduce la o majorare a preţului RCA, dar această majorare nu are voie să depăşească 8–10% faţă de tariful de referinţă al RCA, calculat semestrial de către un auditor independent. Să nu uităm că frecvenţa daunelor a scăzut cu peste 30% în 2020 faţă de 2019 şi continuă să fie scăzută şi la început de 2021, astfel că o scumpire mai mare de 8–10% nu se justifică”, a declarat Vasile Ştefănescu, Preşedinte COTAR.

    Piaţa de RCA este dominată de două companii, City Insurance şi Euroins, care au împreună 75% din numărul total al dosarelor de daună RCA, respectiv 86.429 dosare de daună, avizate în trimestrul trei al anului 2020, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    La nivelul pieţei, durata medie de plată este de circa 20 de zile/dosar. Cea mai mică durată medie de plată a fost înregistrată la Uniqa Asigurări, de circa 2,75 zile/dosar, în timp ce durata medie cea mai mare a fost înregistrată la Euroins România, de 36 de zile/dosar.