BusinessMagazin

Tag: Costopoulos

  • Ce urmează în fuziunea Eurobank-Alpha: majorare de capital în primăvara lui 2012

    El a precizat, conform presei elene, că Alpha Bank îşi va majora capitalul în primăvara lui 2012, cu “o sumă ce va fi determinată la momentul respectiv” şi la care va participa fondul de investiţii Paramount Services Holding din Qatar, controlat de familia emirului Hamad bin Khalifa al Thani, cel ce deţine în prezent 4% din acţiunile Alpha Bank. Fondul ar urma să devină cel mai mare acţionar al noului grup Alpha-Eurobank, cu 17% din capital.

    La începutul lui noiembrie, Alpha Bank, Eurobank şi Piraeus au emis obligaţiuni garantate de guvernul grec în valoare totală de circa 6,4 miliarde de euro, conform informaţiilor vehiculate de presa internaţională. Titlurile vor fi folosite drept colateral pentru asigurarea de finanţare, iar emiterea lor face parte din pachetul de garanţii în valoare de 30 de miliarde de euro acordat de UE pentru întărirea sectorului bancar european. Statul grec trebuie să joace rolul de garantor al emisiunilor de obligaţiuni ale băncilor, conform acordului european.

    Ioannis Costopoulos a mai spus că problema băncilor greceşti nu ţine de credite acordate greşit, ci de obligaţiunile şi creditarea pentru sectorul public elen. Fuziunea între cele două bănci va însemna “un nou început” şi “va face diferenţa pentru Grecia”, a susţinut Costopoulos, adăugând că speră ca situaţia în sistemul bancar să se schimbe odată cu venirea la putere a noului guvern condus de Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.

    În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost va crea a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.

  • Eurobank + Alpha Bank: Ahile se încalţă

    Alpha Bank “este un partener de bază al economiei europene şi printre principalele instituţii financiare care participă voluntar la oferta de finanţare a Greciei, contribuind în modul cel mai eficient la eforturile ţării de a ieşi din recesiune”, declara săptămâna trecută Yannis Costopoulos, preşedintele Alpha Bank, imediat după fuziunea cu EFG Eurobank, referindu-se la programul de implicare a creditorilor privaţi ai Greciei, locali şi străini, în degrevarea ţării de povara datoriei, prin cumpărări de obligaţiuni şi rostogoliri de titluri ajunse la scadenţă.

    Declaraţia lui Costopoulos, aparent foarte generică, are de-a face cu una dintre raţiunile de bază ale fuziunii Alpha cu Eurobank. Conform unui studiu UBS din luna mai, Eurobank avea o expunere de 7,9 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 4,6 miliarde de euro, fiind în top 10 al celor mai expuse bănci europene în raport cu datoria publică a Greciei, însă în urma ATEBank, Hellenic Postbank, Piraeus şi National Bank of Greece din punctul de vedere al ponderii titlurilor elene în totalul activelor (9%, respectiv 7%). În virtutea programului de implicare a creditorilor privaţi, Eurobank şi Alpha ar urma să-şi asume voluntar o pierdere combinată de 1,2 miliarde de euro din valoarea acestor portofolii de obligaţiuni, ceea ce înseamnă automat necesităţi crescute de capital pentru acoperirea ei.

    Eurobank şi Alpha Bank în cifre. Cine sunt proprietarii lor şi ce afaceri au în România

    Contextul crizei datoriilor suverane din zona euro a făcut ca, aşa cum se exprimă comentatorii de la The Economist, băncile elene să rămână însă captive în raport cu percepţia investitorilor faţă de Grecia: ratingul le-a fost redus de fiecare dată când a fost scăzut ratingul Greciei, dobânzile prohibitive cerute pe pieţe pentru finanţarea Greciei şi care au împins-o să caute bani la UE şi FMI s-au răsfrânt asupra băncilor, care au devenit dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, iar climatul de neîncredere le-a deteriorat lichiditatea.

    Analiştii Citigroup estimează, într-un raport publicat săptămâna trecută, că depozitele a şase bănci importante (cele patru de mai sus plus ATEBank şi Marfin) au scăzut cu 18 miliarde de euro în trimestrul al doilea, din care 13 miliarde au fost înlocuite prin finanţări de la Banca Centrală Europeană şi de la fondul de lichiditate disponibil în caz de urgenţă de la banca centrală elenă. Corolarul acestei situaţii a fost că acţiunile tuturor băncilor au pierdut continuu în valoare la bursă: numai în săptămâna premergătoare fuziunii, Eurobank şi Alpha au scăzut cu peste 20%, ceea ce a coborât capitalizarea lor bursieră combinată la 2 miliarde de euro, faţă de 23 de miliarde în 2007.

    La aceasta se adaugă contextul creat de recesiunea prelungită, care întreţine riscul de majorare a valorii creditelor neperformante, precum şi anunţul recent al ministrului de finanţe, Evanghelos Venizelos, conform căruia orice viitoare suplimentare a capitalului băncilor prin Fondul European de Stabilitate Financiară va fi făcută pe bază de cumpărare de acţiuni, ceea ce ar însemna de facto naţionalizare. Anunţul lui Venizelos a fost interpretat ca o forţare a mâinii băncilor în direcţia unor fuziuni pe care atât statul grec, cât şi Banca Centrală Europeană sau consultanţii străini le proiectează de mult: toamna trecută se vehicula inclusiv ideea preluării de către subsidiarele din România a celor din Bulgaria, Piraeus Bank urma să cumpere ATEBank şi Hellenic Postbank sau să fuzioneze cu Marfin, iar ulterior a apărut proiectul de fuziune între National Bank of Greece şi Alpha Bank, respins de aceasta din urmă în iarnă.

    Tot atunci a apărut pentru prima dată şi ideea fuziunii Alpha-Eurobank, respinsă de aceasta din urmă. De atunci însă, situaţia s-a deteriorat pe frontul crizei datoriilor suverane, iar fie şi la nivel de imagine, băncile greceşti au avut de suferit, dacă ne gândim că alături de ATEBank, care a ratat testul european de soliditate financiară pentru al doilea an consecutiv, acum şi Eurobank a apărut pe lista băncilor picate la test, cu o rată de adecvare a capitalului de rang 1 inferioară plafonului de 5% fixat de autorităţile europene. Reprezentanţii ei au explicat ulterior că dacă se iau în calcul şi provizioanele generice şi rezultatele măsurilor de restructurare iniţiate în ultimele luni (vânzarea filialelor din Polonia şi Turcia), banca ar trece de pragul de 5%, ajungând la o rată de 7,6% în interiorul scenariului advers imaginat de autorii testului.

    În aceste condiţii, nu e de mirare că anunţul fuziunii a fost salutat de toată comunitatea analiştilor şi a bancherilor (“Vedem în acest acord un pas necesar spre eficienţă, dată fiind fragmentarea sectorului bancar elen”, a comunicat Deutsche Bank), care îi atribuie o valoare de precedent capabil să stimuleze şi alte fuziuni în sistemul bancar, atât în Grecia, cât şi în restul zonei euro, în primul rând în Spania. În plus, e vorba de o fuziune amicală şi de a doua şi a treia bancă din Grecia, nu de un peşte mare care l-ar înghiţi pe unul mult mai mic -, iar planul de consolidare a bazei de capital cu 3,9 miliarde de euro prin restructurări, economii interne şi majorări de capital, care ar urma să ducă la o rată de adecvare a capitalului de 14%, a fost apreciat drept realist.

  • Eurobank şi Alpha Bank şi-au anunţat oficial fuziunea. Care sunt termenii acesteia

    Noul grup va deveni cel mai mare din Grecia şi va avea poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. Acţionarii principali, care au aprobat fuziunea, vor fi familia Costopoulos (Alpha), familia Latsis (Eurobank) şi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar (acţionar minoritar al Alpha).

    Operaţiunea de fuziune se va face printr-un schimb de 7 acţiuni Eurobank pentru 5 acţiuni Alpha, conform comunicatului de fuziune. Noul grup va avea active combinate de 146 de miliarde de euro, venituri combinate, înainte de calcularea provizioanelor, de 2,6 miliarde de euro la nivelul anului 2010. În România, activele combinate ale noii instituţii se vor ridica la 30 de miliarde de lei (peste 7 mld. euro), plasând-o pe locul al treilea în topul băncilor în funcţie de active. Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.

    Consiliul de administraţie şi comitetul executiv vor fi prezidate de Yannis Costopoulos, reprezentantul familiei Costopoulos, iar echipa de management va fi condusă de cei doi CEO, Demetrios Mantzounis (Alpha Bank) şi Nicholas Nanopoulos (Eurobank).

    “Noua bancă va contribui la reluarea creşterii economice în Grecia şi la conectivitatea ţării noastre cu pieţele vecine din Europa de Sud-Est”, a declarat Yannis Costopoulos. “Această fuziune este un pas decisiv în consolidarea economiei în sectorul privat, la un moment de răscruce în istoria Greciei, demonstrând susţinerea continuă din partea investitorilor internaţionali de prim-rang. Sunt încântat să salut creşterea participării Paramount la noua bancă”, a adăugat Costopoulos, referindu-se la intenţia acţionarului din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank, de a cumpăra 20% din noua instituţie, investind 500 de milioane de euro.

    Banca rezultată din fuziune va realiza sinergii brute de costuri de circa 650 de milioane de euro în fiecare dintre următorii trei ani şi va proceda la un efort de consolidare a bazei de capital cu circa 3,9 miliarde de euro, incluzând o majorare de capital care se va face cu participarea Paramount. Ca atare, noua bancă va avea o rată de adecvare a capitalului de rang I (Core Tier 1 Ratio, indicator relevant pentru capacitatea băncilor de a rezista la şocuri externe) de 14%, comparativ cu nivelul minim de 5% folosit în testul european de soliditate bancară din vară, pe care Eurobank l-a ratat.

    Fuziunea va trebui să fie aprobată de adunările generale extraordinare ale acţionarilor celor două bănci, din noiembrie, urmând ca fuziunea juridică efectivă să aibă loc până la jumătatea lunii decembrie.

    Consultanţii financiari ai celor două bănci au fost Citibank şi JP Morgan (pentru Alpha), respectiv Barclays Capital, Goldman Sachs International şi Rotschild (Eurobank).

    În aşteptarea anunţului, notează publicaţia elenă Capital, bursa din Atena a crescut puternic, condusă de acţiunile sectorului bancar, în special de Hellenic Postbank, Piraeus Bank şi ATEBank, ale căror titluri au urcat cu peste 25%, având în vedere că înfiinţarea noii instituţii de credit funcţionează ca un precedent pentru alte fuziuni şi achiziţii care ar mai putea avea loc între băncile greceşti.

    Presa elenă a dat ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.

  • Eurobank fuzionează cu Alpha Bank, creând cea mai mare bancă din Grecia

    Alianţa celor două bănci va duce la crearea celei mai mari instituţii bancare din Grecia, cu active de 150 de miliarde de euro, peste 2.000 de sucursale şi depozite de circa 80 de miliarde de euro, afirmă Bloomberg.

    Printre acţionarii importanţi ai noii instituţii va fi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank şi care a anunţat că ar vrea să cumpere 20% din noua instituţie, investind circa 400-500 de milioane de euro.

    Preşedintele noii bănci va fi Yannis Costopoulos, actualul preşedinte al Alpha Bank şi reprezentantul familiei Kostopoulos, care controlează banca. Giorgios Aronis, directorul general al Alpha responsabil de retail, a confirmat pentru presa elenă că fuziunea va fi aprobată luni dimineaţă.

    În România, Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.

    “Va fi o fuziune amicală, cu scopul de a crea un cap de pod bancar în Grecia şi sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari 25 de bănci din zona euro”, a declarat o sursă citată de Dow Jones. După fuziune, instituţia va proceda la o majorare substanţială de capital, a precizat o altă sursă.

    Oficialii europeni, greci şi cei ai FMI presează de mai bine de un an băncile greceşti să găsească formule de fuziuni şi achiziţii care să le consolideze capitalul, iar până acum au fost anunţate pe rând diverse scheme posibile de fuziuni şi alianţe, pe rând date ca sigure şi apoi respinse explicit sau abandonate.

    În condiţiile în care băncile sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, baza de depozite a scăzut din cauza crizei datoriilor greceşti, iar Eurobank şi ATE Bank au ratat testul european de soliditate financiară din vară, alianţele între bănci au revenit însă acum în prim-plan ca soluţie pentru sectorul bancar elen. Eurobank are o expunere de 8,7 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 5,5 miliarde de euro.

    Vezi aici ce măsuri vor lua cele două bănci greceşti care au ratat testul de stres.

    În ultima săptămână, acţiunile Eurobank şi Alpha au scăzut cu 22%, respectiv 26%, astfel încât capitalizarea lor de piaţă combinată a ajuns la 2 miliarde de euro, conform Bloomberg, de la circa 23 de miliarde la finele lui 2007. Cele două bănci datorau Băncii Centrale Europene 103,3 miliarde de euro în iunie, faţă de 97,5 miliarde în luna mai.

    Eurobank urmează să-şi anunţe luni rezultatele financiare, iar Alpha Bank cu câteva zile mai târziu.

    Deutsche Bank a redus deja preţul-ţintă pentru şase bănci greceşti, conform unui raport recent citat de publicaţia elenă Capital – de la 3,7 la 2,4 euro pe acţiune pentru Alpha, de la 4,1 la 2,7 euro pe acţiune pentru Eurobank, de la 1,1 la 0,7 pentru Piraeus, de la 2,8 la 1,4 pentru Bank of Cyprus, de la 0,8 la 0,3 pentru Marfin şi de la 0,4 la 0,3 pentru ATEBank. În toate cazurile însă, a menţinut recomandarea pentru investitori de păstrare a acţiunilor.

    Valul de consolidări ar urma să continue, conform ultimelor informaţii disponibile. Presa elenă dă ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.