BusinessMagazin

Tag: Cosmote

  • Artizanul renaşterii Romtelecom

    „Nu există o reţetă”, rezuma în câteva cuvinte Yorgos Ioannidis sfaturile pe care le oferea tinerilor sau viitorilor şefi de companii, în cadrul unuia dintre primele evenimente Meet the CEO organizate de Business MAGAZIN, în 2010. Grecul a condus Romtelecom (actualul Telekom) în perioada 2007-2011, când compania intra agresiv pe pieţele de internet fix şi televiziune prin cablu şi satelit şi traversa, totodată, unul dintre cele mai dure programe de restructurare din istorie.

    „A fost cea mai bună perioadă din cariera mea. Este o ţară grozavă cu oameni minunaţi. Cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat atunci a fost că am reuşit să oprim sângerarea numărului de clienţi ai Romtelecom. Am început de asemenea să le oferim o varietate de servicii, în plus faţă de serviciile de telefonie fixă. Cel mai rău lucru a fost că am fost obligaţi să reducem dimensiunea companiei cu aproape 40%”, descrie Yorgos Ioannidis perioada petrecută în România.

    Povestea acestei etape – istorice în dezvoltarea telecomului românesc – a fost surprinsă în cadrul evenimentului Meet the CEO din urmă cu câţiva ani. Dacă executivul grec spunea atunci că nu are o reţetă clară pentru revitalizarea companiei, în contextul unui război al preţurilor care continuă şi astăzi, flerul său pentru business a readus compania în ofensivă.
    În prezent, Telekom, companie creată din fuziunea Romtelecom şi Cosmote, este al doilea jucător local de profil, după Orange România, pe o piaţă evaluată la 3,8 miliarde de euro.

    În ceea ce îl priveşte pe Yorgos Ioannidis, el este, din iulie 2018, consultant al CEO-ului şi consiliului de administraţie al Lifecell Ventures. Aceasta este o subsidiară deţinută de compania olandeză Turkcell care distribuie produsele digitale ale acesteia: BiP (o platformă îmbunătăţită de mesagerie), Lifebox(cloud), Fizy (muzică), TV+, Upcall (call management), Degilik (publishing digital), Yaani (un motor de căutare) etc.

    Perioada de CEO al Romtelecom a fost una dintre cele mai turbulente din cariera sa. „În toamna lui 2006 aveam destule pe masă. Eram executiv la OTENET şi director tehnic la OTE, lucram direct cu Panagis Vourloumis. După o vreme, au început să apară tot mai des în discuţiile cu el numele Romtelecom şi întrebări legate de interesul meu de a pleca în alte ţări. Atunci am înţeles că are alte planuri pentru mine”, povestea atunci Ioannidis.
    La începutul anului 2007, a fost numit la conducerea operaţiunilor Romtelecom şi a fost anunţat că are la dispoziţie zece zile pentru a face transferul. În februarie 2007 prelua frâiele companiei, găsind acolo un management destul de împăcat cu pierderea clienţilor, cu argumentul că pleacă dintre cei cu venituri mai reduse, iar cei care rămân sunt de fapt cei relevanţi, cu venituri peste medie. Cinci luni mai târziu, anunţa primele schimbări cu privire la abordarea pieţei şi la pachetele de servicii, introducând minutele de convorbiri gratuite, viteze duble de acces la internet şi un nou plan tarifar.
    Ioannidis a intuit încercările ce au urmat pe piaţa telecom din România într-un 2010 mai afectat de criză decât anul 2009, cu o rată a şomajului în creştere, tăieri salariale şi creşteri de taxe, cu un rezultat inevitabil: scăderea marcată a consumului. Începuse războiul ofertelor în telecom, din ce în ce mai agresive, odată ce balanţa priorităţilor a început să încline în partea menţinerii sau chiar a extinderii bazei de clienţi, în defavoarea profiturilor, care se erodează în tot cazul.
    „Anduranţa faţă de competitori” a determinat ca, sub cârma lui Ioannidis, Romtelecom să facă o mutare strategică semnificativă, aducând tarifele pentru apelurile în reţeaua mobilă Cosmote, operator cu care împărţea acţionarul OTE, la acelaşi nivel cu cele efectuate în propria reţea.
    În cazul Romtelecom, angajarea în războiul preţurilor de pe piaţa telecom a devenit posibilă după ce a făcut eforturi mari de a reduce costurile şi de a se restructura. A fost mâna lui Ioannidis în toate aceste schimbări.
    Grecul originar din Turcia, singurul din familie care a ales să se angajeze în loc să ia calea antreprenoriatului, „având nenorocul să fiu un bun student”, nu era deloc genul de manager care să fie dispus la compromis, mai ales atunci când era în joc soarta companiei, potrivit discursului său din cadrul evenimentului Meet the CEO.
    Nu numai că a reuşit să oprească hemoragia de abonaţi de la Romtelecom de dinainte de 2007, când pierdea cel puţin câteva zeci de mii de clienţi în fiecare lună, dar a cules apoi roadele unui plan mai vechi al acţionarilor operatorului, de a schimba percepţia învechită asupra fostului monopol de stat şi de a moderniza compania după două criterii declarate – flexibilitate şi dinamism.
    Când pe piaţă au început să apară la începutul anilor ‘90 şi alţi furnizori, Romtelecom nu era decât un simplu spectator al mişcărilor competiţiei.
    Pentru Ioannidis, preluarea Romtelecom n-a fost din cale-afară de dificilă. „Erau destule probleme aici”, spunea el atunci, refuzând să facă vreun comentariu referitor la managementul trecut, cu excepţia constatării că predecesorii săi nu au privit cu destul de multă atenţie către competiţie. „Am însă o vorbă: când ai în faţă un munte de probleme, te apuci şi le rezolvi”, a continuat el, amintindu-şi între timp de cazul unui coleg care, pe vremea când era director tehnic în OTENET, i-a răspuns că muntele e prea mare şi că nu-i vede vârful.
    În 2007, când l-a înlocuit pe fostul manager James Hubley, Ioannidis a găsit 12.500 de oameni. O greşeală pe care şi-o asuma e faptul că nu a reuşit să aducă destui oameni noi, aşa încât să poată menţine un echilibru în procesul de schimbare a culturii organizaţionale. A redus însă considerabil personalul, aşa încât compania a ajuns ulterior la 8.600 de angajaţi. Din unele locuri a fost destul de simplu să reducă – echipele de instalare formate din 3-4 oameni nu mai erau justificate, atâta timp cât, cu echipamentele şi procedurile potrivite, un cablu poate fi  tras de o singură persoană.
    Un alt element cheie în reforma Romtelecom a fost dezvoltarea reţelei de magazine. Fostele poşte, cum erau percepute de consumatori, a trebuit transformate în magazine, decizie luată în 2004, când clienţii veneau acolo exclusiv pentru plata facturilor. La Romtelecom, în 2010 s-a făcut pasul înspre etapa următoare, odată cu intrarea în scenă a Deutsche Telekom, proprietarul a 25% din operatorul OTE, care deţinea Cosmote şi pachetul majoritar din Romtelecom.
    Ioannidis previziona integrarea ce a urmat, precum şi faptul că în viitor nu aveau să mai existe furnizori triple-play (fie că furnizorii de telefonie fixă, televiziune şi internet vor avea în ofertă şi servicii mobile, fie că, operatorii mobile vor intra şi pe segmentul telviziunii.
    Tot atunci, Ioannidis anticipa că telefonia fixă nu va mai înregistra probabil schimbări semnificative din punctul de vedere al numărului de abonaţi, rămas relativ constant în ultimii ani. Piaţa de televiziune a intrat deja într-o nouă fază de dezvoltare, odată cu trecerea la transmisia digitală, care va ajunge probabil să înlocuiască treptat pachetele minime ale operatorilor. 

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Miroslav Majoros, CEO Telekom România

    El a preluat funcţia de la Nikolai Beckers, care s-a ocupat de integrarea operaţională a foştilor operatori Cosmote şi Romtelecom şi a administrat trecerea grupului la brandul Telekom.

    În perioada 1994 – 2002, Miroslav Majoroš a lucrat pentru IBM Slovacia, ajungând în poziţia de director general, iar din 2000 până în 2002 a deţinut această poziţie atât pentru IBM Cehia, cât şi pentru IBM Slovacia.

    Majoroš a absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Universităţii Slovace de Tehnologie din Bratislava.

    Grupul Telekom România are afaceri anuale de aproximativ un miliard de euro şi este cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonia fixă, al doilea operator de pe segmentele de servicii de televiziune şi internet fix şi numărul trei de pe piaţa de telefonie mobilă.

  • Anul Telekomului. Cel mai scump rebranding din telecomunicaţii s-a luptat cu Orange, Vodafone şi ofensiva RCS&RDS

    Cei doi operatori acţionează în prezent sub acelaşi brand, Telekom România, iar clienţii pot opta pentru patru servicii de comunicare şi TV, toate pe o singură factură. Potrivit oficialilor Telekom, lansarea ofertelor integrate fix-mobil a reprezentat un efort comun al celor doi operatori şi a fost un proces amplu de integrare operaţională. Costul rebrandingului a fost estimat de Ziarul Financiar la 15 milioane de euro. Inovaţia a presupus investiţii şi expertiză pentru implementarea unor soluţii tehnice care permit o experienţă unitară pentru clienţi. Lansarea portofoliului de soluţii integrate de comunicare pe o singură factură, cu un număr unic de contact, s-a făcut în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră atât pentru România, cât şi pentru Deutsche Telekom.

    De cealaltă parte, Jean-François Fallacher, şeful Orange România, vorbea în Business Magazin, într-un articol de copertă publicat în luna octombrie, despre digitalizarea României şi explozia 4G şi 4G+, unele dintre principalele proiecte ale francezilor pe piaţa locală în 2014. În prezent, tehnologia 4G oferită de Orange este disponibilă în peste 1.300 de localităţi, ceea ce reprezintă circa 48% din populaţia totală a ţării şi 78% din populaţia urbană.

    Orange a lansat tehnologia 4G în aprilie 2014, iar de atunci până în prezent sunt de două ori mai multe telefoane mobile compatibile cu tehnologia 4G în reţea – circa 400.000 de smartphone-uri 4G, iar traficul de internet mobil a crescut de 2,5 ori – peste 250 Mbps/lună. „Cred că tehnologia 4G+ este foarte importantă pentru că arată că serviciile de internet de mare viteză şi convergenţa sunt posibile şi astfel, nu doar prin linii fixe. Primul jucător care a spart bariera celor 200 Mbps pe piaţa din România a fost UPC, care a fost urmat foarte rapid de un alt jucător, iar noi acum oferim viteze de până la 300 Mbps cu o conexiune mobilă.

    Acest lucru înseamnă că în mod clar la Orange, ca şi client, poţi avea acces la servicii de telefonie mobilă şi de internet mobil de mare viteză oriunde te-ai afla. Aceasta este direcţia în care am investit în ultimul an având în minte că vom deveni un furnizor complet de servicii“, spunea Fallacher pentru Business Magazin. Executivul amintea şi de rezultatele Orange TV, platforma de televiziune cu peste 110.000 de abonaţi în prezent, adică aproximativ 5% din numărul total de clienţi ai unei platforme TV prin satelit din România.

    Rivalii de la Vodafone au schimbat directorul general în 2014, filiala locală fiind preluată în primăvară de indianul Ravinder Takkar. Britanicii au marşat puternic pe democratizarea smartphone-ului, implicând-o pe Simona Halep, cea mai în vogă sportivă a anului, în campaniile de marketing.

    Takkar a vorbit la Meet the CEO despre obiectivele sale în ceea ce a numit „ţara cu cele mai mici preţuri din Europa“ sau „cea mai competitivă piaţă de pe continent“. Vodafone a urmărit creşterea vânzărilor de smartphone-uri, mizând pe conceptul Supernet, dar a lansat în premieră în primăvară şi serviciul de transfer de bani M-Pesa. „Am transformat lumea şi modul în care oamenii funcţionează, indiferent că e vorba de oameni de afaceri sau tineri de liceu. Am făcut mai întâi asta cu serviciile de voce, iar acum o vom face cu internetul“, spune Ravinder Takkar.

    Apoi, Vodafone a lansat în toamnă VoLTE, o inovaţie care le permite utilizatorilor care deţin smartphone-uri compatibile să realizeze apeluri de voce prin reţeaua de date 4G, având acces astfel la o calitate îmbunătăţită a serviciilor de voce şi de date, conform reprezentanţilor companiei. Vittorio Colao, directorul executiv al Vodafone, vorbea în octombrie în Ziarul Financiar despre „momentul în care trebuie să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV“, menţionând că piaţa de telecom din România va trece printr-o consolidare, iar Vodafone este gata să discute o fuziune sau o achiziţie.

    În fine, RCS&RDS a continuat avansul în zona serviciilor mobile lansând pe piaţă servicii la preţuri mai mici decât cele ale competitorilor şi deschizând mai multe puncte de lucru în teritoriu. În primăvară, compania semna un contract de roaming naţional cu Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, pentru ca utilizatorii de cartele SIM de telefonie mobilă de la RCS&RDS să îşi poată utiliza telefonul şi în zonele în care reţeaua DigiMobil nu are acoperire. RCS&RDS a atras în reţeaua Digi peste 110.000 de numere în primele zece luni, conform datelor ANCOM, fiind compania care a atras cel mai mare număr de clienţi din alte reţele.

    Serviciile de internet şi televiziune sunt cele care au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de utilizatori / abonamente în primul semestru al acestui an, în timp ce serviciile de telefonie au înregistrat un declin, arată o analiză ZF a datelor statistice publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

  • Campania de trecere la brandul “T”: Agenţia Eventures şi Cosmote îşi dispută o aplicaţie de mobil

    Într-un punct de vedere remis MEDIAFAX, Eventures spune că, în primăvara anului 2013, s-a întâlnit pentru prima oară cu operatorul de telefonie mobilă Cosmote, în vederea încheierii unui parteneriat pentru dezvoltarea unei reţele de socializare, pe care Eventures o gândise şi concepuse cu câteva luni înainte şi pentru care căuta un partener.

    “În acest sens, în data de 30 aprilie 2013, Eventures a transmis companiei Cosmote o prezentare detaliată privind conceptul proiectului şi a purtat o serie de discuţii cu reprezentanţii companiei de telecomunicaţii. Întrucât discuţiile nu au generat un răspuns de angajament din partea Cosmote, Eventures a dezvoltat mai departe ideea cu fonduri şi resurse proprii, sub denumirea de myprojekts şi lansând-o în noiembrie 2013 pe www.myprojekts.com“, se mai spune în punctul de vedere remis de reprezentanţii agenţiei Eventures.

    Aceştia susţin că, în data de 29 august 2014, Cosmote a lansat, “în cadrul campaniei de promovare a rebranding-ului său sub umbrela Telekom, aplicaţia Hai! – o aplicaţie de mobil identică din punct de vedere concept, funcţionalitate şi scop cu ideea prezentată de către Eventures în luna aprilie a anului 2013”.

    Potrivit acestora, “myprojekts se află în acest moment într-o situaţie extrem de delicată: în primul rând din cauza investiţiilor însemnate care s-au făcut până în prezent pentru realizarea platformei, iar în al doilea rând în raport cu viitorii parteneri şi investitori din SUA şi Marea Britanie, cu care reprezentanţii companiei au purtat discuţii pentru dezvoltarea şi lansarea reţelei la nivel internaţional”.

    De asemenea, Eventures precizează că a notificat compania Cosmote printr-o scrisoare oficială, însă nu a primit niciun răspuns din partea reprezentaţilor operatorului.

    Contactaţi de agenţia MEDIAFAX, reprezentanţii companiei Cosmote au spus că, în prezent, fac cercetări în legătură cu acest subiect şi vor reveni cu informaţii în momentul în care vor avea o perspectivă clară asupra situaţiei.

    “La acest moment, vă putem comunica faptul că aplicaţia Hai! a fost achiziţionată de Cosmote de la un furnizor extern. Aplicaţia Hai! face parte din campania de migrare către noul brand al Romtelecom şi Cosmote România, de pe 13 septembrie. În ziua evenimentelor, aplicaţia va permite celor prezenţi să interacţioneze cu ceea ce se întâmplă pe scenă, indiferent că se află în respectivele locaţii sau la distanţă”, au spus reprezentanţii companiei Cosmote.

    Aceştia au mai spus că în toate acţiunile sale compania Cosmote menţine “o conduită etică şi profesională” cu partenerii săi. “La fel am acţionat şi în cazul de faţă, când am răspuns solicitării Eventures de a stabili o întâlnire pentru a clarifica situaţia, însă aceştia nu au aşteptat să discutam direct elementele pretinse în scrisoare, ceea ne determină să punem la îndoială buna lor credinţă”, au mai spus reprezentanţii companiei Cosmote.

    Romtelecom şi Cosmote Romania vor comunica de la mijlocul lunii septembrie sub brandul “T” al grupului german Deutsche Telekom, care deţine 40% din OTE Grup (Grecia), acţionarul majoritar al celor doi operatori telecom locali. Trecerea la noul brand va fi sărbătorită de Romtelecom şi Cosmote România prin mai multe evenimente, care se vor desfăşura pe 13 septembrie, iar aplicaţia Hai! a fost dezvoltată pentru promovarea acestor manifestări de lansare a brandului “T”.

    Agenţia Eventures este deţinută de Amalia Năstase şi Răzvan Vasilescu. În acest an, Eventures a fost afiliată la Havas Sports & Entertainment (HS&E), reţeaua de brand engagement a grupului Havas, unul dintre cele cele mai mari grupuri de comunicare la nivel internaţional.

  • Romtelecom şi Cosmote îşi vor schimba denumirea legală şi vor acţiona sub brandul Telekom Romania

    “Ca urmare a deciziilor adunărilor generale ale acţionarilor ale fiecărei companii, Romtelecom şi Cosmote România anunţă noile denumiri oficiale. Astfel, începând cu jumătatea lunii septembrie, Romtelecom şi Cosmote România vor comunica sub acelaşi brand: Telekom Romania, în timp ce denumirile legale vor fi Telekom Romania Communications SA (în loc de Romtelecom SA), respectiv Telekom Romania Mobile Communications SA (în loc de Cosmote Romanian Mobile Telecommunications SA)”, se arată într-un comunicat comun al celor doi operatori.

    Cei doi operatori români sunt controlaţi de grupul elen OTE. La rândul său, OTE este controlat de grupul german Deutsche Telekom, care deţine 40% din acţiuni.

    Pentru a pune în practică schimbările implicate de noul brand comun, peste 2.000 de persoane lucrează la peste 100 de proiecte complexe de marketing, vânzări, IT, resurse umane sau din domeniul imobiliar.

    Potrivit datelor din comunicat, un număr de 43 de magazine corporate vor fi renovate în întregime în acest an, în linie cu identitatea şi grafica noului brand.

    “Dintre acestea, şapte concept stores vor oferi clienţilor o experienţă interactivă, hi-tech, conform standardelor Deutsche Telekom”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, cei doi operatori vor avea un singur call centre, un singur website şi o singură prezenţă în social media pentru toţi utilizatorii de servicii fixe sau mobile.

    Romtelecom este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE – 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională – 44,99%.

    Anul trecut, compania a raportat venituri totale de 609,5 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de 2012.

    Profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost de 147,7 milioane de euro la nivelul întregului an, în scădere cu 11,1% comparativ cu 2012.

    Cosmote România este al treilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, după Orange România şi Vodafone România.

    În 2013, veniturile au scăzut cu 0,9%, la 458,5 milioane de euro.

    Profitul operaţional pro forma înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost 119 milioane de euro, cu aproape 1% mai redus faţă de 2012.

    Operatorul mobil are ca acţionari pe Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

  • Romtelecom şi Cosmote vor contrui o reţea de acces la Internet de mare viteză în 783 de localităţi

     Informaţia privind atribuirea contractului a fost transmisă de MEDIAFAX la începutul lunii iulie.

    Cele 783 de localităţi sunt situate în 35 de judeţe şi includ 137.000 gospodării şi 400.000 locuitori.

    “Dezvoltarea regiunilor rurale vizate de acest proiect reprezintă calea sigură spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, atât local, cât şi la nivel naţional. Din acest motiv, ministerul a prioritizat proiectul RoNet şi implementarea acestuia cu ajutorul partenerilor europeni prin fonduri nerambursabile de 84 milioane de euro. România este astăzi mult mai aproape de standardele pe care şi le propune Uniunea Europeană prin Agenda Digitală, parte a strategiei Europa 2020”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, într-un comunicat comun al Romtelecom şi Cosmote România remis MEDIAFAX

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Romtelecom şi Cosmote vor construi reţeaua care va acoperi zonele defavorizate pentru 83 milioane de euro

     La licitaţie au mai depus oferte şi asocierile Direct One-Electrogrup şi UPC România-Deloitte Audit-Connection Consulting.

    Prin anunţul de concesiune, publicat pe www.e-licitatie.ro în noiembrie 2013, valoarea contractului a fost estimată la 369,5 milioane de lei, TVA inclusă.

    Potrivit datelor din anunţul de atribuire, Romtelecom va furniza lucrările de proiectare, construcţie şi operare a infrastructurii de comunicaţii de bandă largă în regiunile 1, 2 şi 3 pentru suma de 156,7 milioane de lei, TVA inclusă.

    Totodată, pentru suma de 209,1 milioane de lei, TVA inclusă, Cosmote România şi-a adjudecat lucrările de proiectare, construcţie şi operare a infrastructurii de comunicaţii de bandă largă în regiunile 4, 5, 6 şi 7.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ericsson va asigura întreţinerea şi operarea reţelelor Romtelecom şi Cosmote. Compania preia 730 de angajaţi

     “Unităţile Întreţinere Reţea Pasivă, respectiv Monitorizare şi Operare Reţea Fixă şi Mobilă vor fi transferate la Ericsson România”, a anunţat, printr-un comunicat, Romtelecom.

    Compania suedeză a fost selectată în urma unei licitaţii la care au participat jucători importanţi de pe piaţa de telecomunicaţii locală şi internaţională.

    “Începând cu perioada următoare, un număr de aproximativ 730 angajaţi din echipele Romtelecom şi Cosmote anterior menţionate se vor alătura organizaţiei Ericsson Global Services”, se arată în comunicat.

    Potrivit unor surse din piaţa telecomunicaţiilor citate de MEDIAFAX la începutul lunii iunie, la licitaţie au mai participat subsidiarele locale ale Alcatel Lucent şi Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nikolai Beckers, Romtelecom & Cosmote România

    România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contraproductive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe.

    Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm o parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură. În opinia noastră, aceasta ar trebui să se calculeze la valoarea contabilă netă a construcţiei, nu la cea nominală brută.

    Decizia pentru această taxă a fost luată fără nicio consultare prealabilă a mediului de afaceri; apare un nou semn de întrebare cu privire la predictibilitatea mediului fiscal din România.

    Credem că taxa ar trebui abolită pentru sectorul telecomunicaţiilor cât mai repede posibil. Totuşi, una dintre soluţiile de mijloc promovate de către mediul de afaceri este modificarea bazei de calcul la valoarea amortizată a activelor (valoarea contabilă netă).

    Pentru o creştere economică, este crucial ca România să atragă investiţii, iar aceasta se poate întâmpla doar dacă statul creează mediul propice în acest sens. România excelează în IT&C, atât din punct de vedere al potenţialului şi entuziasmului utilizatorilor, cât şi din punct de vedere al realizărilor de până acum. De aceea, avem nevoie de predictibilitate fiscală, în special în industria în care activăm.
     

  • Taxa pe stâlp ar putea amâna o parte din investiţiile Romtelecom şi Cosmote de 170 mil euro din 2014

     “România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contra-productive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe. Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al celor doi operatori telecom, Nikolai Beckers.

    Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima plată fiind programată pentru 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro