Expaţii români – câteva mii sau poate chiar zeci de mii împrăştiaţi în diverse colţuri de lume – iau pulsul economiei mondiale în mediile de business internaţionale şi descoperă culturi şi ţări noi în carierele lor. Sunt oameni care au făcut înconjurul globului, care au „mâncat business pe pâine” şi tocmai de aceea am vrut să vedem care sunt perspectivele economiei locale prin ochii lor.
Răspunsurile acestor manageri români plecaţi din ţară de unul, trei sau mai bine de zece ani pot părea surprinzătoare, însă ele sunt cu atât mai valoroase cu cât există nu doar o bază mai largă de comparaţie, ci şi un anumit obiectivism ce apare odată cu distanţarea fizică de România.
Este vorba de manageri care coordonează afaceri de zeci, sute de milioane sau chiar miliarde de euro, oameni care au în subordine echipe vaste şi care poartă pe umeri responsabilităţi pe măsură. Este vorba de oameni pentru care România e acasă, e o ţară cu potenţial, e o ţară cu multe talente, o ţară unde e nevoie de ceva mai multă încredere şi o nouă perspectivă. Astfel, cu ajutorul a opt expaţi am reuşit să creionăm un eseu, o caracterizare a României de azi şi, poate, de mâine.
Despre optimism şi a vedea România cu alţi ochi
Marius Dorner locuieşte de mai bine de trei ani în Africa de Sud unde este director global subsidiaries group head în cadrul Citi.
„Africa de Sud este una dintre cele mai frumoase ţări. Mi-am dorit o carieră internaţională, am ridicat mâna, am spus că vreau să mă duc în afara României. Am avut puţină şansă, a apărut o oportunitate şi am fost selectat pentru rolul acesta.”
Pentru executiv, aceasta este prima sa poziţie de expat, anterior lucrând timp de circa 15 ani pentru grupul Citi, însă în România.
Următorul pas va veni curând, Citi fiind o bancă ce are prezenţă fizică în 98 de ţări de pe toate continentele, spune Marius Dorner .
„Îmi doresc să experimentez cât mai mult, am plecat pe un drum internaţional şi cred că a fost cea mai bună mişcare. Experienţa atât personală, cât şi profesională a fost incredibilă.”
Executivul adaugă că el nu crede în clasificarea românilor ca mai buni sau mai răi ca alţii. Nu crede că o naţie sau o rasă contează mai mult ca alta.
„Eu nu cred în clasificarea asta. Cred că suntem ceea ce suntem ca oameni, ca indivizi. Dacă facem lucruri bune suntem mai buni, dacă facem lucruri rele suntem mai răi.” Totuşi, el le doreşte românilor să fie optimişti şi spune că atunci când pleci din ţară toate lucrurile care te apasă zi de zi dispar şi vezi România cu alţi ochi.
„Mi-aş dori ca toţi românii să vadă lucrurile pozitive şi să fie mai optimişti. Sunt încrezător în drumul României.”
Totuşi, Marius Dorner recunoaşte că lumea traversează acum o criză dificilă, mai dificilă decât cea de acum mai bine de un deceniu. „Este mai dificilă pentru că afectează oamenii mai nevoiaşi într-un mod disproporţionat. Asta este problema acestei crize. Dacă te uiţi la Africa de Sud, unde inegalitatea este foarte mare, impactul economic şi social este masiv asupra clasei de jos care este destul de mare.”
Africa de Sud este acum în plină vară, echivalentul Europei în iunie-iulie, astfel că lumea îşi ia vacanţă, călătoreşte, merge la restaurante, iese la terasă.
„Cred că s-a resimţit primul val foarte rău, dar a trecut şi, probabil, ca şi în Europa, lumea vrea să trăiască din nou.”
Despre răbdare şi încredere în forţe proprii
Cornel Cărămizaru este de circa un an director general al filialelor FrieslandCampina din Spania şi Portugalia. Înainte de a pleca în noua poziţie el a condus operaţiunile locale ale aceleiaşi companii. Astfel, de la o piaţă de 19 milioane de locuitori, Cornel Cărămizaru a plecat acum un an pe pieţe cu peste 57 de milioane de oameni cumulat.
„Mi-e dor de familie, de prieteni, de cei care sunt alături de noi în vieţile noastre. Am fost norocoşi totuşi, am reuşit să venim în vară în România şi să stăm câteva săptâmâni împreună şi ne-a prins bine. Încă mai avem energia luată din ţară.” Acum, spune el, pare că revenirea în ţară nu va fi chiar foarte simplă în următoarea perioadă.
Totuşi, se declară norocos pentru că sunt mulţi români executivi în Spania, de fapt sunt mulţi români în general.
„Este un lucru bun. Sunt puţine locuri în care mergi şi unde în stânga sau dreapta să nu auzi un cuvânt în română. Este un lucru bun pentru o primă experienţă de a munci în altă ţară.” El spune că sunt mulţi români cu poziţii importante în Spania, dar adaugă că nu crede că a fi sau a nu fi de o anumită naţionalitate îţi defineşte potenţialul.
„Ca români, trebuie să avem încredere în noi, în ce putem face, în potenţialul nostru, dar şi în capacitatea de a ne valorifica potenţialul. Mai trebuie să avem şi puţină răbdare. Cred că trebuie să ne demonstrăm că putem face lucruri, putem să progresăm şi puţină răbdare ne va ajuta să ajungem acolo.”
Cornel Cărămizaru are o carieră de peste 20 de ani în industria bunurilor de larg consum, ocupând funcţia de manager al FrieslandCampina România pentru timp de patru ani.
El s-a alăturat echipei producătorului de lactate din România în 2011, când a ocupat poziţia de director de vânzări. În 2016, a fost numit managing director, fiind primul român numit la conducerea FrieslandCampina România. Înainte de a se alătura grupului olandez, el a lucrat pentru PepsiCo şi Star Foods încă din 2001. Iniţial el a fost angajat de Star Foods, compania de chipsuri a americanilor de la PepsiCo, iar apoi de îmbuteliatorul de băuturi cu acelaşi nume.
Despre perspective şi partea plină a paharului
Alexandru Bădulescu este global head of account and digital payout în cadrul Western Union de circa un an şi jumătate, însă executivul lucrează pentru companie de mai bine de 20 de ani. Din ţară a plecat prima dată acum mai bine de un deceniu, deşi recunoaşte că nu a fost o mişcare premeditată.
„Nu aveam un plan de plecare, a fost o oportunitate materializată în câteva săptămâni. Am plecat în ’99 în Viena, am revenit în ţară pentru câţiva ani, au apărut alte două plecări care s-au întâmplat mult mai rapid, una la Moscova şi cea de-a doua în Dubai, şi pot spune că pentru ambele am luat decizii cu familia în timpul unui weekend.” Nu a fost un da răspicat, dar în decursul a două zile de reflecţie cu familia sa, a decis. Cel mai important lucru l-a reprezentat deschiderea, mobilitatea, ideea de a pleca.
„Fiecare om e diferit. Pentru a pleca cred că mobilitatea este extraordinar de importantă, trebuie să fii deschis şi în al doilea rând să ai o resetare a perespectivei. Când ajungi într-un loc nou trebuie să priveşti lucrurile prin ochii celor de acolo, să te pui în pantofii lor.”
Ce calităţi sunt necesare pentru a fi expat? Gestionarea riscului e un lucru important, înţelegerea perspectivei locale, a clienţilor, a competitorilor din piaţă. „Ideal ar fi să înveţi şi limba locală. Te ajută să identifici mai bine cum gândesc oamenii, consumatorii, clienţii din ţara respectivă”, spune executivul român din perspectiva carierei sale. El a plecat din România la Viena, unde a fost responsabil de trei ţări. A trecut la un portofoliu de 23 de ţări şi s-a mutat la Moscova, iar apoi a avut în subordine mult mai multe pieţe din Orientul Mijlociu şi Africa.
Cariera şi-a început-o în România, unde a lucat în mediul bancar, iniţial ca asistent al preşedintelui Băncii Româneşti. Din această poziţie a fost implicat în diverse procese, a învăţat despre creditare şi plăţi. A evoluat apoi de-a lungul anilor şi a ocupat varii roluri, în departamente diferite, de la business development, la dezvoltarea unui centru de relaţii pentru clienţi. Tot aici i-a cunoscut pe reprezentanţii companiei pentru care lucrează acum şi pentru care a lucrat în ultimele două decenii. Ultimii patru ani şi i-a petrecut lucrând pentru Western Union în Dubai.
„E mult de când n-am mai ajuns acasă, aproape un an, şi mi-e dor. În ultimii 10 ani am ajuns cam de două ori pe an, de fiecare dată cu o plăcere mare. Vedem ţara ca pe o ţară dezvoltată, se întâmplă lucruri noi de fiecare dată. Punându-le în contrast cu alte părţi, ne dă satisfacţie să venim în ţară, asta pe lângă familie, prieteni şi tradiţie.”
Alexandru Bădulescu defineşte România ca o ţară extraordinară şi crede că mulţi sunt norocoşi că se trag de aici.
„Le-aş ura românilor să fie mai optimişti, să găsească lucrurile bune, oportunităţile, cred că sunt multe în viitor. E important să nu vedem partea goală, ci cea plină a paharului.”
Despre tenacitate şi dorinţa de a reuşi
Andrei Hareţ a plecat din ţară ca expat pentru prima dată acum aproape două decenii şi spune că experienţa l-a ajutat în primul rând la nivel personal, dar şi profesional.
Executivul român ocupă de la începutul lunii trecute poziţia de managing director pentru Olanda şi Franţa în cadrul Asahi Europe & International, un grup japonez activ în producţia de bere. Pe plan local japonezii de la Asahi deţin Ursus, cel mai mare producător de bere din România.
„Prima oară am plecat din ţară în 2001, am plecat în Orientul Mijlociu, în Dubai, ca finance manager cu responsabilitate peste 14 pieţe. Apoi am revenit în România, dar din 2010 am luat iar calea străinătăţii, locuind patru ani şi jumătate în Ungaria şi cinci ani în Olanda, unde locuiesc şi acum.”
Practic, cam jumătate din cariera sa de 23 de ani în mari companii a petrecut-o în străinătate ca expat, după cum recunoaşte chiar el. Ultimul job înaintea celui actual a fost cel de managing director pentru Olanda la Asahi Breweries Europe Group (2015-2020). Anterior fusese managing director în Ungaria la SABMiller (2010-2015). Businessul din Ungaria al SABMiller, ca şi cel din România şi de pe alte pieţe din regiune, este acum controlat de Asahi.
„O experienţă în afara ţării îţi aduce un avantaj ca om în primul rând, trăieşti în altă cultură pe care trebuie să o înţelegi”. Şi cu cât mai multe culturi cunoşti, cu atât mai multe vieţi ai în tine. Hareţ a lucrat pe două continente. „Am menţionat Orientul Mijlociu pentru că pe lângă faptul că trăieşti în altă cultură ai ocazia să interacţionezi cu multe naţionalităţi. Am lucrat în mod direct cu peste 60 de naţionalităţi. Aş spune că am avut câte ceva de învăţat de la fiecare. Şi bănuiesc că şi eu am transmis câte ceva folositor celor cu care am colaborat în mod direct.”
Andrei Hareţ, care şi-a construit cea mai mare parte a carierei în industria berii, dar care are ani de experienţă şi în industria ţigaretelor, spune că românii sunt priviţi cu circumspecţie în anumite medii şi a simţit şi el asta personal.
„Depinde de noi să spargem această barieră şi să fim trataţi de la egal la egal în societăţile unde lucrăm. Cel puţin executivii români pe care i-am observat eu au talent şi putere de muncă, au o anumită tenacitate şi acea dorinţă de a reuşi şi de a demonstra că sunt cel puţin la fel de competitivi cu ceilalţi oriunde ar activa.”
Hareţ mai spune că nu şi-a pus problema să se întoarcă în ţară, deşi e în contact permanent cu România şi vine des în vizită, totuşi mai puţin în ultimele luni marcate de pandemia de Covid-19.
„Întotdeauna am avut încredere în viitorul României şi indiferent în ce situaţie s-a aflat de-a lungul timpului. Am avut şi am încredere.”
Despre curaj şi creativitate în business
Executivul român Răzvan Diraţian a plecat în Asia acum trei ani, ca CEO al Avon Filipine, după ce timp de opt ani a condus businessul companiei în România şi Republica Moldova.
„Am luat venirea în Asia ca pe o experienţă. Nu a fost o ambiţie să ajung într-o altă ţară, nu a fost un plan precis de carieră, dar pentru că Filipine este una dintre cele mai imortante pieţe pentru Avon, am luat-o ca pe o responsabilitate foarte mare. Îmi place ceea ce fac, îmi place foarte mult ţara, îmi plac foarte mult oamenii şi m-am adaptat la această cultură.”
El s-a alăturat echipei Avon în 1999 pe poziţia de sales analyst, iar în 2003 a preluat conducerea departamentului de sales support. La 33 de ani a devenit unul dintre cei mai tineri manageri din peisajul de business autohton, preluând conducerea Avon România, iar din 2009 a început să aibă sub management şi piaţa din Moldova.
„Am fost deschis la adaptare, nu a fost uşor. Când am ajuns în Filipine, absolut totul s-a schimbat. Mă aşteptam cumva, dar absolut totul este diferit, de la cultură, mediu, business, oameni, totul. Cel mai important lucru atunci când am ajuns aici a fost că am învăţat să ascult şi poate că în primele trei luni sau mai mult am ascultat încontinuu şi am încercat să învăţ nu doar business, ci obiceiuri, care sunt pârghiile, cum se lucrează.”
Ultima dată a fost în România anul trecut de sărbători, şi Răzvan Diraţian recunoaşte că nu ştie când va mai veni şi acesta e poate singurul lucru care este extrem de neplăcut în acest moment.
Despre români el spune că a văzut în mediul de business că sunt bine pregătiţi, au foarte mult curaj şi creativitate în afaceri. Mai mult, el crede că România este în continuare pe un drum bun şi speră ca traiectoria aceasta să se menţină, în special după ce trece pandemia.
„Toţi sperăm să treacă. Cred că este o lecţie şi asta şi trebuie să o privim atare. Eu am senzaţia mereu când vin în ţară că România este pe un drum extraordinar de bun şi viaţa este foarte relativă. Când vii din Filipine, România pare extrem de avansată şi cu foarte multe lucruri puse la punct şi am învăţat cumva să trăiesc cu lucrurile astea şi indiferent cât de departe ajungi, există un pas mai departe pe care vrei să îl urmezi.”
Despre România ca o societate dezvoltată
Adrian Vasiliu şi-a construit cariera în corporaţii, lucrând în ultimii 25 de ani pentru multinaţionale precum Johnson&Johnson, P&G, Diageo, Nestlé sau GlaxoSmithKline. O parte din timp l-a petrecut în România, însă o bună perioadă din cei 25 de ani el a lucrat peste hotare.
Prima relocare în afara graniţelor ţării avea loc în 2005, însă de atunci cariera l-a mai adus înapoi de câteva ori. Acum locuieşte în Dubai.
Din poziţia sa actuală, de general manager, responsabil pentru divizia de dispozitive medicale pentru îngrijirea şi corectarea vederii a gigantului american Johnson & Johnson, el se ocupă de peste 100 de ţări. Executivul român are în portofoliu statele din Africa şi Orientul Mijlociu.
„Africa este în continuare un teritoriu virgin pentru multe companii. El coordonez funcţia din Dubai. Puterea de cumpărare diferă mult în aceste ţări, suprafaţa geografică acoperită este foarte mare, dar posibilităţile de a face business sunt limitate la câteva economii puternice”, explică el.
Adrian Vasiliu spune că s-ar întoarce cu plăcere să lucreze în România pentru că şi aici sunt oportunităţi de dezvoltare în carieră. De altfel, el s-a mai întors de-a lungul anilor.
În ultimii 15 ani a revenit de două ori să lucreze în România, cu Diageo şi GSK. Timp de un an, între 2014 şi 2015, el a condus din poziţia de general manager distribuitorul de medicamente al GSK din România, vândut ulterior.
„Consider că atunci când pleci din ţară cu gândul de a te întoarce, nu e un plan bine stabilit neapărat. Viaţa te duce oriunde. M-aş bucura foate mult să ajung să mă pot întoarce, dar cu siguranţă că de la un anumit nivel este mai greu să accesezi în România anumite poziţii.”
Adrian Vasiliu şi-a construit cariera în multinaţionale şi consideră că în general corporaţiile sunt bazate pe meritocraţie şi factorul naţional contează mai puţin. Din acest motiv sunt mulţi români în lumea întreagă şi nu e o supriză.
„Sunt români competenţi care pot aduce valoare companiilor la care lucrează. Sunt în străinătate de 15 ani şi simt şi eu că România e o societate dezvoltată. Am lucrat şi în ţări mai puţin dezvoltate, şi în ţări foarte dezvoltate, consider că viaţa te duce acolo unde reuşeşti tu să o conduci şi unde ai şi puţină şansă.”
Despre românii repatriaţi ce devin un accelerator pentru ţară
Mihai Bordeanu ocupă de circa un an poziţia de vice-preşedinte Dacia în cadrul Groupe Renault, fiind astfel responsabil de marca românească pe toate cele peste 40 de pieţe pe care aceasta este comercializată.
El lucrează pentru grup de zece ani, perioadă în care a actrivat în mai multe ţări. Prima sa experienţă ca expat a fost în Marea Britanie unde a fost director de marketing tot pentru Renault.
„După aceea am trecut într-o zonă numită Eurasia, ce cuprinde un grup de ţări ce se întinde din Siberia până în Turcia, cuprinzând tot spaţiul exsovietic. Iar acum mă ocup de marca Dacia de la Paris.”
Prin funcţia sa actuală de vicepreşedinte, Mihai Bordeanu este responsabil de strategia Dacia pe termen mediu şi lung, de marketing, publicitate, lansare de noi modele şi alte activităţi. Vânzările propriu-zise sunt organizate în cadrul regiunilor Renault.
Mihai Bordeanu a mai lucrat anterior, înainte de Groupe Renault, în industria auto din România pentru Toyota şi Lexus. Între 2002 şi 2006 însă, el a fost angajatul gigantului francez din industria lactatelor Danone. Cea mai mare parte a carierei şi-a petrecut-o pe plan local şi nu exclude o revenire.
„România poate fi parte din viitorul meu oricând, ca şi companie aş conduce Dacia, evident.”
Momentan, atât România, cât şi întreaga lume sunt lovite din plin de criza generată de pandemia de Covid-19.
„Anul 2020 este unul foarte complicat, dar eu sunt optimist şi cred că va fi bine pentru România. Văd atâţia români în Franţa şi am văzut şi în Anglia, oameni care fac foarte bine ce fac, sunt profesionişti. O parte dintre ei se vor întoarce şi o parte vor sta aici. Dar cei care se vor întoarce şi vor funcţiona ca un accelerator pentru ţară.”
Despre a găsi inspiraţia pe plan local
Laurenţiu Dimitriu s-a mutat în Croaţia acum doi ani, de unde coordonează businessul Nestle din zona Adriatică ce include trei ţări – Croaţia, Slovenia şi Bosnia şi Herţegovina – aceasta fiind prima sa poziţie, de expat. Relaţia sa cu Nestlé însă este una de lungă durată, executivul lucrând pentru companie de mai bine de 20 de ani, cea mai mare parte în România.
„Ca manager trebuie să ai rezultate, să dovedeşti că ai capacitate de leadership, să poţi relaţiona bine cu oamenii, să le dai o direcţie, să le dai energie şi să îi atragi pe cei buni în echipă. Şi cu rezultatele pe masă, apoi îţi exprimi disponibilatea să pleci în altă ţară”, spune executivul român despre cum poţi ajunge expat.
Înainte de a pleca, el a ocupat timp de şase ani funcţia de head of sales (director de vânzări) al Nestle România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de dulciuri, cafea şi mâncare pentru animale de companie.
„Contează experienţa internaţională pentru că vine cu foarte multe învăţăminte pentru tine. Şi tu dai foarte mult, dar şi primeşti foarte mult, şi cu cât ai mai multe ţări în portofoliu, cu atât experienţele te fac un manager mai bun.”
Despre România Laurenţiu Dimitriu spune că merge cu o viteză mult mai mare decât alte ţări. Mai mult, România este un mediu investiţional mai bun, are capacitate mare de dezvoltare iar asta se vede prin investiţiile mari precum Renault la Dacia sau Ford. „Există motive pentru care vii să investeşti. Eu văd foarte bine România pe viitor, trebuie să accelereze dezvoltarea pentru că avem capacitate. Întotdeauna ne uităm la oamenii din Vest. Nu e nevoie, avem capacitate, avem cunoştinţele necesare.”
A petrecut următorii patru ani alături de o echipă pe care o descrie drept „extraordinară”, consolidând procesul de schimbare început anterior şi crescând brandul local Napolact pe care olandezii îl au în portofoliu. „O perioadă fantastică!”, aşa sumarizează el cei patru ani.