BusinessMagazin

Tag: copos

  • Ana Tower, clădirea de birouri a lui George Copos, a ajuns la “cota zero” fiind închiriată în proporţie de 30%

    Ana Tower Offices, dezvoltatorul proiectului imobiliar Ana Tower, un turn de birouri situat în zona de nord a Capitalei, spune că lucrările de construcţie realizate de compania austriacă Strabag au ajuns într-un timp record la “cota zero”, iar proiectul va fi finalizat la termen, în noiembrie 2019.

    Clădirea este închiriată în proporţie de peste 30 % unei corporaţii multinaţionale de renume internaţional şi există deja solicitări ferme pentru restul spaţiului închiriabil.

    Investiţia estimată la aproximativ 39 mil. euro, fără TVA,  va avea o suprafaţă totală închiriabilă de peste 41.000 mp, cu o medie de 1.378 metri pătraţi per etaj şi 358 de locuri de parcare dispuse pe trei etaje în subteran. La parter vor exista spaţii comerciale, precum şi o zonă destinată restaurantelor.

    Prin încadrarea în termenele de execuţie şi în clauzele contractuale, constructorul Strabag demonstrează că, fidel rigurozităţii sale tipic austriece, rămâne unul dintre cei mai puternici actori de pe piaţa imobiliară din România.

    „Eu, George Copos, în calitate de dezvoltator imobiliar, îmi respect promisiunile: „Sunt român şi investesc în România!”. Aşteptăm în continuare ca şi autorităţile publice să îşi respecte promisiunile şi să finalizeze mult – promisa Magistrală 6 de Metrou, care să lege Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni de Gara de Nord şi să deservească noul pol de business al Capitalei”, spune George Copos, acţionarul societăţii Ana Tower Offices.
     

     

  • Universitatea Bucureşti: Lucrarea lui George Copos, analizată de experţi pentru a vedea dacă este plagiat

    Solicitarea vine după ce Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti a realizat examinarea preliminară a sesizării de plagiat formulate de Cătălin Parfene, membru al comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti, autorul lucrării de disertaţie “Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)”, susţinută în 2005, la Facultatea de Istorie.

    Acesta a făcut o sesizare de plagiat privind volumul “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV şi XVI”, apărut sub semnătura lui George Copos, la editura Niculescu, în 2014.

    Totodată, comisia a analizat conduita academică a profesorului emerit Stelian Brezeanu, coordonator ştiinţific al lucrării de disertaţie a lui Parfene şi prefaţator al volumului semnat de George Copos, se arată într-un comunicat al acesteia.

    Comisia a constatat că examinarea suspiciunii de plagiat cere o expertiză de conţinut şi nu numai de formă, ca în cazul plagiatului comun, de tipul copy-paste. Potrivit acesteia, numărul mare de similitudini, de mai multe tipuri, a justificat această decizie.

    Astfel, Comisia de etică va solicita înfiinţarea unei comisii de experţi care va examina cele două lucrări din perspectiva suspiciunii de plagiat. Rezultatul expertizei şi eventualele sale consecinţe vor fi făcute publice, a precizat sursa citată.

    “În ce priveşte conduita academică a domnului profesor emerit Stelian Brezeanu, Comisia a constatat că modul în care acesta a intervenit public privindu-l atât pe fostul său masterand, domnul Cătălin Parfene, dar şi pe autorul George Copos, este cel puţin discutabil. În această privinţă, Comisia va face recomandări Facultăţii de Istorie şi Universităţii din Bucureşti. Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti consideră că valorile comunităţii academice trebuie în continuare apărate în contextul în care atât plagiatul, dar şi alte forme de atac la integritatea academică rămân subiecte sensibile în lumea academică, dar şi în percepţia publică”, se mai spune în comunicat.

    George Copos a fost eliberat condiţionat pe 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare, decizia, luată de Tribunalul Bucureşti, fiind definitivă. Între motivele care au stat la baza deciziei instanţei s-a numărat şi faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărţi.

    La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărţile scrise de Copos – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”.

    Omul de afaceri George Copos susţine că proporţia pasajelor din cartea sa susceptibile ca fiind plagiat este de 2 la sută, “limită acceptabilă”, aceasta fiind concluzia unui raport al plagiarism-detector.com, un software de detectare a plagiatelor.

    Profesorul universitar doctor Stelian Brezeanu, care a scris “Cuvântul Înainte” pentru cartea “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, şi-a exprimat într-un comunicat punctul de vedere în legătură cu acest subiect.

    Brezeanu precizează că a scris doar “Cuvântul Înainte” pentru cartea lui Gheorghe Copos, aşa cum a scris pentru alte zeci de cărţi la publicarea lor, teze de doctorat mai ales, la solicitările foştilor săi studenţi, pe care i-a condus la doctorat.

    “De ce am făcut-o şi în acest caz, mai ales că nu-l cunosc personal pe autor şi nu am vorbit niciodată cu el, văzându-l numai la emisiunile TV? Am acceptat, la rugămintea unei cunoştinţe apropiate şi nu înainte de a citi cartea, asigurându-mă că nu este un «plagiat». În ceea ce mă priveşte, am întins întotdeauna o mână celui căzut, pentru a-l ridica, desigur cu respectul legii şi al normelor moralei creştine”, a adăugat Stelian Brezeanu

    “Nu stărui asupra cărţii, m-am pronunţat în «Cuvântul Înainte»: o lucrare personală ce respectă normele ştiinţifice, fără a-i pretinde mai mult decât este ea, o lucrare rezonabilă, pe care n-o putem compara cu o teză de doctorat sau chiar cu o lucrare de master. În principiu, nu sunt de acord cu practica acestor lucrări, dar nu eu am inventat sistemul”, a mai spus profesorul universitar.

  • George Copos, eliberat condiţionat după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani

  • MOTIVAREA respingerii eliberării condiţionate: Copos a scris cinci lucrări ştiinţifice, dar nu a dovedit că a depus eforturi de îndreptare

    Judecătoria Sectorului 5 a respins, în 25 februarie, propunerea de eliberare condiţionată a lui George Copos, trimisă instanţei după ce Comisia de la Penitenciarul Rahova a stabilit că acesta întruneşte condiţiile pentru a fi pus în libertate, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani.

    “Atât apărătorii condamnatului cât şi condamnatul au susţinut că dorinţa care l-a animat pe acesta din urmă de a scrie lucrările ştiinţifice a fost de a câştiga zile de muncă, care să fie considerate ca executate şi astfel să fie mai repede liberat condiţionat. Aceasta constituie o dorinţă firească, însă, în raport de scopul pedepsei, dovedeşte că petentul-condamnat nu a intenţionat să-şi formeze, în esenţă, o conduită corectă faţă de ordinea de drept şi să depună eforturi reale pentru reinserţie socială”, arată magistratul de la Judecătoria Sectorului 5 în motivarea deciziei.

    Faptul că pedeapsa nu şi-a atins scopul este evidenţiat chiar de către Copos, susţine judecătorul. Astfel, în declaraţiile făcute în faţa instanţei, la judecarea cererii de liberare condiţionată, George Copos a spus că “înţelepciunea la antreprenorii români este infracţiune”.

    “Condamnatul a susţinut că, de-a lungul anilor, a achitat toate obligaţiile fiscale pe care le-au avut societăţile pe care le administrează, însă a fost condamnat tocmai pentru faptul că s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale şi a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 39.461.121.820 ROL (3.946.112 lei noi, n.r.), prin ascunderea sursei impozabile”, a scris judecătorul în motivare.

    Potrivit judecătorului, faptul că a respectat Regulamentul de ordine interioară al penitenciarului nu înseamnă că George Copos a depus eforturi temeinice de îndreptare, ci arată că a adoptat un comportament normal şi obligatoriu, în caz contrar el riscând să fie sancţionat disciplinar.

    Instanţa a mai arătat că, la data la care s-a stabilit că George Copos întruneşte condiţiile pentru a fi eliberat condiţionat, acesta executase 322 de zile de închisoare. Din pedeapsă i-au mai fost scăzute zilele primite pentru că a scris lucrări ştiinţifice în timp ce era încarcerat. Potrivit legii privind executarea pedepselor, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă la elaborarea de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate.

    “Ţinând cont că a executat efectiv doar 322 de zile închisoare, că se afla în executarea pedepsei rezultante de patru ani închisoare în care au fost contopite trei pedepse pentru săvârşirea unor fapte penale cu consecinţe grave asupra bugetului statului, consecinţe care se răsfrâng şi asupra calităţii vieţii fiecărui cetăţean, instanţa apreciază că reeducarea condamnatului prin însuşirea unui comportament care să implice respect faţa de ordinea de drept nu a fost realizată la acest moment procesual”, a scris judecătorul în motivare.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 5 a fost contestată de George Copos la Tribunalul Bucureşti, care va judeca în 7 aprilie cererea de eliberare condiţionată, urmând să dea o decizie definitivă.

    George Copos are de executat patru ani de închisoare, după ce Tribunalul Bucureşti a decis să nu fie aplicat un spor de pedeapsă, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele “Loteria I” şi cel privind transferurile de jucători.

    În 25 august 2014, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul “Loteria I”. În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.

    În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri “profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu şi-a plătit obligaţiile fiscale, el ascunzând faptul că deţine 38 de spaţii comerciale, prin aşa-zisa vânzare a acestora către Compania Naţională Loteria Română.

    În cel de-al doilea dintre dosarele în care a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie 2014, George Copos a fost găsit vinovat de implicarea în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate. Alături de ceilalţi oameni de fotbal implicaţi în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Copos mai are un dosar, cunoscut ca “Loteria II”, în care este judecat pentru manipularea pieţei de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri şi folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. Cauza se află în judecare la Tribunalul Bucureşti, următorul termen fiind stabilit în 10 aprilie.

  • George Copos rămâne în penitenciar. Judecătoria Sector 5 i-a respins cerea de eliberare condiţionată

    La sfârşitul lunii ianuarie, Comisia de la Penitenciarul Rahova a aprobat liberarea condiţionată a lui Gheorghe Copos. Raportul în cazul lui Copos a fost trimis magistraţilor Judecătoriei Sectorului 5, care respins, miercuri, solicitarea omului de afaceri.

    Hotărârea este contestabilă, sentinţa definitivă în acest caz urmând să fie dată de Tribunalul Bucureşti.

    Gheorghe Copos întrunea condiţiile de liberare condiţionată, astfel că la nivelul Penitenciarului Rahova a fost formată o comisie care a analizat posibilitatea ca fostul acţionar majoritar al Rapidului să iasă din închisoare. Un judecător de supraveghere a pedepselor privative de libertate a stabilit, în urma analizării documentelor, că Gheorghe Copos poate fi liberat condiţionat.

    Copos are de executat patru ani de închisoare, după ce Tribunalul Bucureşti a decis să nu fie aplicat un spor de pedeapsă, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele Loteria I şi cel privind transferurile de jucători.

    În 25 august 2014, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I. În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.

    În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri “profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu şi-a plătit obligaţiile fiscale, el ascunzând faptul că deţine 38 de spaţii comerciale, prin aşa-zisa vânzare a acestora către Compania Naţională Loteria Română.

    În cel de-al doilea dintre dosarele în care Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie, el s-a dovedit a fi vinovat că s-a implicat în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate. Alături de ceilalţi oameni de fotbal implicaţi în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Copos mai are un dosar – Loteria II – în care este judecat pentru manipularea pieţei de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri şi folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. Cauza este la judecată în fond la Tribunalul Bucureşti.

  • Penitenciarul Rahova aprobă eliberarea lui Copos. Cererea va fi judecată de instanţă în 11 februarie

    Gheorghe Copos întrunea condiţiile de liberare condiţionată, astfel că la nivelul Penitenciarului Rahova a fost întrunită o comisie care a analizat posibilitatea ca fostul acţionar majoritar al Rapidului să iasă din închisoare. Un judecător de supraveghere a pedepselor privative de libertate a stabilit, în urma analizării documentelor, că Gheorghe Copos poate fi liberat condiţionat.

    Raportul comisiei a fost trimis Judecătoriei Sectorului 5, instanţă care va decide dacă Gheorghe Copos poate sau nu să fie eliberat. Indiferent de decizia magistraţilor de la Judecătoria Sectorului 5, hotărârea va putea fi contestată, sentinţa definitivă în acest caz urmând să fie dată de Tribunalul Bucureşti.

    Gheorghe Copos are de executat patru ani de închisoare, după ce Tribunalul Bucureşti a decis să nu fie aplicat un spor de pedeapsă, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele Loteria I şi cel privind transferurile de jucători.

    În 25 august 2014, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I. În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.

    În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri “profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu şi-a plătit obligaţiile fiscale, el ascunzând faptul că deţine 38 de spaţii comerciale, prin aşa-zisa vânzare a acestora către Compania Naţională Loteria Română.

    În cel de-al doilea dintre dosarele în care Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie, el s-a dovedit a fi vinovat că s-a implicat în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate. Alături de ceilalţi oameni de fotbal implicaţi în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Copos mai are un dosar – Loteria II – în care este judecat pentru manipularea pieţei de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri şi folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. Cauza este la judecată în fond la Tribunalul Bucureşti.

  • George Copos, CONDAMNAT DEFINITIV la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I

    Instanţa a respins apelurile făcute de toţi inculpaţii din dosarul Loteria I, precum şi toate cererile de schimbare a încadrărilor jurice ale faptelor acestora, făcute pe parcursul judecării cauzei.

    Tribunalul Bucureşti a menţinut decizia de condamnare dată de Judecătoria Sectorului 2 în 29 ianuarie, astfel că George Copos rămâne cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a constatat că George Copos a fost arestat într-o altă cauză.

    De asemenea, Tribunalul Bucureşti a menţinut pedepsele de câte patru ani de închisoare pentru Gilio Giuzepe Roza, Stelian Ioan Raţiu şi Nicolae Cristea, fost director general al Loteriei Române, iar Gabriel Rogoveanu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare.

    Instanţa le-a interzis celor cinci dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de cinci, respectiv patru ani după executarea pedepsei.

    Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.

    George Copos este încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde execută pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători. 

    Ceilalţi inculpaţi condamnaţi la pedepse cu închisoare urmează să fie încarceraţi.

    George Copos şi ceilalţi patru inculpaţi au fost trimişi în judecată în iunie 2006.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

    Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv SC Romtur GM Impex SRL, Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa-zis “pachet” de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română, susţin anchetatorii.

    Acelaşi mecanism ar fi fost folosit, potrivit DNA, şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.

    În rechizitoriu se mai arăta că Nicolae Cristea – fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română – ar fi plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.

    În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de patru ori mai mare decât cel al pieţei, au mai arătat procurorii. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.

    Procurorii au menţionat că relaţia de “afaceri privilegiate” dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.

  • Condamnări cu executare în Dosarul Transferurilor: Copos, 3 ani; Borcea, 6 ani

    Managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

    Fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat definitiv la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

    Fostul impresar Ioan Becali a fost condamnat definitiv la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

    Impresarul Victor Becali a fost condamnat definitiv la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

    Fostul preşedintele al clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a fost condamnat definitiv la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

    Fostul fotbalist Gheorghe Popescu, candidat la şefia Federaţiei Române de Fotbal, a fost condamnat definitiv la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

    Fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova, Gigi Neţoiu, a fost condamnat definitiv la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    În rechizitoriul DNA au fost prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

    Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.

  • George Copos, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I

    Decizia instanţei Judecătoriei Sectorului 2 nu este definitivă, putând fi contestată la Tribunalul Bucureşti.

    În dosarul Loteria I, omul de afaceri George Copos, patron al echipei de fotbal Rapid Bucureşti şi acţionar la firme din grupul Ana, a fost trimis în judecată în iunie 2006, la puţin timp după ce şi-a dat demisia din funcţia de vicepremier. El a fost acuzat de DNA de o fraudă de peste un milion de euro.

    Cititi mai multe despre omulde afaceri George Copos si in articolul Adevărul despre George Copos

    Alături de el sunt judecaţi, pentru evaziune fiscală, Gilio Giuzepe Roza, acţionar la Ana Electronic, Ana Group, Ana Pan, administrator unic, director la societatea Rom Tour G.M. Impex şi membru fondator al Fundaţiei “ProRapid”, precum şi Stelian Ioan Raţiu (administrator la firma Transilvania International).

    Totodată, au fost trimişi în judecată Nicolae Cristea, fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română, membru fondator al Fundaţiei ProRapid, şi Gabriel Rogoveanu, agent imobiliar la firma Euroest Invest, pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou model de business la hotelurile lui Copos din Poiană

    Carmina Gal, directorul general al hotelurilor Sportul, Poiana şi Bradul din staţiunea Poiana Braşov, spune că businessul hotelier a intrat “într-o nouă eră”, ceea ce se traduce prin dublarea tarifelor la cazare, focusarea pe clienţi români cu bani, care ar putea înlocui vacanţele din Austria cu cele din Poiană şi renunţarea la turiştii englezi ce veneau la schi.

    Noul model de business a fost adoptat după investiţia de 28 de milioane de euro făcută de autorităţi în dezvoltarea domeniului schiabil din Poiană şi cea de circa 11 milioane de euro realizată de proprietarul George Copos în hotelul Sportul.

    “Ne-am schimbat segmentul de clienţi, cei mai mulţi care se cazează în hotelurile noastre sunt români cu venituri peste medie, iar tariful la cazare s-a dublat. (…) Nu mai avem turişti englezi”, a spus Carmina Gal.

    Cele trei hoteluri sunt situate în staţiunea Poiana Braşov şi au avut în ianuarie un grad de ocupare de 85%, potrivit directorului general. De Revelion, aproape 450 de pachete de cinci nopţi au fost vândute în cele trei hoteluri deţinute de Copos, deşi preţul pe familie a fost de 2.000 de euro.

    Pentru anul trecut, se estima la cele trei hoteluri de la munte o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro. Rezultatele oficiale nu au fost însă făcute publice.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro