Acordul a fost semnat de către vicepreşedintele american Mike Pence şi premierul polonez Mateusz Morawiecki, Pence înlocuindu-l în deplasarea din Polonia pe preşedintele Doanld Trump, care şi-a anulat vizita în ultima clipă din cauza uraganului Dorian.
Semnarea acordului s-a realizat în contextul luptei globale dintre SUA şi Huawei, cel mai mare producător de echipamente IT din lume, în ceea ce priveşte securitatea reţelelor de internet.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Încetinirea creşterii comerţului în mai multe părţi din lume pe fondul barierelor comericale şi al declinului investiţiilor reprezintă elemente îngrijorătoare, crede Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de CNBC.
„Am fost şi continui să fiu extrem de îngijorat cu privire la ce se întâmplă în zona de comerţ. Lăsaţi-mă doar să vă dau două cifre. În urmă cu doi ani, în 2017, creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 2%, iar în unele regiuni precum Europa se apropie chiar de 0%”, a declarat ea pentru CNBC.
Boone subliniază importanţa comerţului şi a schimbului de bunuri atât pe partea de competiţie, cât şi în ceea ce priveşte inovaţia şi piaţa muncii. „Mai mult de o treime din locurile de muncă din fiecare ţară sunt de fapt generate de firme care exportă”, notează ea.
„Cealaltă cifră pe care vreau să o subliniez este pe partea de investiţii. Din nou, în 2017 investiţiile creşteau la un ritm de 3,5% pe an, iar astăzi cresc cu un ritm de sub 1,7% pe an, iar cu investiţiile se duc şi locurile de muncă. Astfel, creşterea se erodează încet şi ajunge într-un teritoriu negativ”, spune Boone.
Ea susţine că economiile globale nu işi permit acest lucru într-un moment în care „trebuie să creştem încă standardele de viaţă a multor oameni”.
Organizaţia cu sediul în Paris are 36 de state membre, iar scopul ei este de a promova politici de prosperitate, egalitate, oportunitate şi bunăstare generală.
În luna mai, OCDE a avertizat că dacă disputa comercială se intensifică între SUA şi China, PIB-ul global ar putea scădea cu 0,7% până în 2021-2022.
OCDE prezice că economia globală va creşte cu 3,2% în 2019 şi 3,4% în 2020.
• Christina Verchere este directorul general executiv şi preşedintele directoratului OMV Petrom de la 1 mai 2018.
• Ea a lucrat mai mult de 20 de ani într-una dintre cele mai mari companii de petrol şi gaze, unde a deţinut numeroase poziţii de conducere în Marea Britanie, SUA, Canada şi Indonezia. Anterior sosirii în România, între 2014 şi 2018, a ocupat funcţia de preşedinte regional al British Petroleum pentru Asia-Pacific, cu sediul în Jakarta, Indonezia.
• Consideră că în România există oportunităţi de creştere şi dezvoltare, aspect valabil şi pentru sectorul energetic: „În contextul descoperirilor de gaze din Marea Neagră, România are oportunitatea să-şi asigure necesarul de energie, să crească veniturile la bugetul de stat şi să creeze locuri de muncă şi dezvoltare economică. Iar investitorii au nevoie de condiţii competitive, predictibilitate şi stabilitate. Întotdeauna există o cale de a merge înainte şi poate fi găsită dacă există dialog constructiv”.
• Îi sfătuieşte pe cei aflaţi la începutul carierei să se orienteze înspre un domeniu care îi pasionează şi a observat prin prisma propriei experienţe că ceea ce faci zi de zi îşi va pune amprenta asupra ta ca persoană.
Cifră de afaceri (2018): 22,5 mld. lei
Profit (2018): 4,1 mld. lei
Număr de angajaţi: 13.790
Tratatul va fi semnat în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Aachen, cel mai vestic oraş german.
Acesta va avea la bază Tratatul de la Elysee, semnat în 1963, care a avut “o contribuţie semnificativă la reconcilierea istorică între Germania şi Franţa”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La fel ca în poveşti, avem două drumuri înainte
Unul este „balcanizarea”: fragmentarea şi izolarea unei industrii. Balcanizarea este răspunsul natural la frică şi neîncredere; când ne e frică, mergem acasă şi încuiem uşile, dar pentru securitatea cibernetică balcanizarea înseamnă o scădere a proiectelor internaţionale şi a cooperării. Acest lucru ar putea să lase fiecare ţară în situaţia de a se lupta pe cont propriu cu ameninţări cibernetice globale. Pentru utilizatorii individuali ar putea însemna costuri mai mari, pe măsură ce companiile încearcă să îşi recupereze banii pierduţi din cauza infracţiunilor cibernetice, precum şi o protecţie redusă, deoarece competiţia – şi motorul inovaţiei – sunt restricţionate.
În cealaltă direcţie se află colaborarea şi schimbul de informaţii; cooperarea dintre poliţie şi companiile de securitate cibernetică, precum şi investigaţiile comune; o comunitate unită împotriva ameninţărilor cibernetice, care nu cunosc frontiere. Acest peisaj deschis adăposteşte o industrie de securitate competitivă, care duce la tehnologii mai bune şi la o protecţie mai eficientă pentru toată lumea.
Nu suntem singurii care cer revenirea la colaborare. La conferinţa RSA, IBM a spus: „Pentru rezolvarea provocărilor din securitatea cibernetică este nevoie de acţiuni curajoase, care nu pot fi făcute de o singură companie”, în timp ce RSA a afirmat: „Avem nevoie de colaborare – între echipele interne, dar şi cu oameni din exterior”, iar declaraţia de misiune pentru noul acord Cybersecurity Tech spune: „Vom lucra împreună şi vom stabili parteneriate formale şi informale pentru a îmbunătăţi cooperarea tehnică, dezvăluirea coordonată a vulnerabilităţilor şi schimbul de informaţii despre ameninţări”.
Suntem de aceeaşi părere. Credem că ameninţările care evoluează continuu fac din fragmentarea securităţii cibernetice o idee care nu doar că nu e deloc bună, ci poate fi fatală.
Peisajul în permanentă schimbare
al ameninţărilor cibernetice
Ameninţările online cresc în complexitate şi gravitate. Noi urmărim, în prezent, peste 100 de grupuri mari, majoritatea dintre ele fiind grupuri de spionaj cu arsenale vaste de instrumente şi tehnici create pentru a aduna informaţii. Colegii noştri din alte companii de securitate cibernetică fac acelaşi lucru. Cercetăm şi combatem zeci de atacuri direcţionate provenite de la vorbitori de diverse limbi: engleză, rusă, coreeană, chineză, spaniolă, italiană, arabă şi altele.
Aceste ameninţări nu vizează doar organizaţii guvernamentale şi infrastructură, ci şi furnizorii şi clienţii lor, alte organizaţii şi chiar persoane fizice. Unele dintre victime sunt vizate direct, altele sunt în categoria „victime colaterale.”
Fireşte, statele vor să-şi protejeze cetăţenii, companiile, infrastructura din ce în ce mai conectată şi industriile de aceste ameninţări. Şi cel mai simplu mod este să închizi uşa. Cel mai simplu, dar şi cel mai ineficient.
Impactul închiderii uşilor
Tendinţa „uşilor închise” este foarte reală: industria noastră ar putea să fie divizată în unităţi separate de bariere geopolitice şi de reglementare. Numărul legilor naţionale este în creştere, creând bariere suplimentare pentru companii ca a noastră, ceea ce face tot mai dificilă sau chiar imposibilă protecţia cetăţenilor şi a companiilor. În ultimii ani, au fost introduse cerinţe stricte: în Uniunea Europeană, Marea Britanie, SUA, Rusia, Germania, Singapore şi China, printre altele. Reglementările stricte pot duce la protecţionism, făcând mai dificilă operarea companiilor în alte ţări.
În plus, duce şi la…
Armarea spaţiului cibernetic
Peste 30 de ţări au anunţat că au divizii cibernetice militare, iar cifrele reale sunt probabil mai mari. Spaţiul cibernetic este militarizat cu o viteză uimitoare.
În afară de dezavantajele obişnuite ale militarizării, cum ar fi taxe mai mari şi incertitudine sporită, mai este ceva: mai devreme sau mai târziu, armele cibernetice ajung pe mâini greşite. Este greu să furi şi să lansezi o rachetă, dar în cazul armelor cibernetice se aplică exact contrariul. Uitaţi-vă la EternalBlue. Se presupune că a fost creat de un stat pentru a profita de o vulnerabilitate de soft care nu era publicată. EternalBlue a fost dezvăluit în mediul online în aprilie 2017. Instrumentul a fost aproape imediat folosit de alţi atacatori. A fost integrat în cunoscutul ransomware WannaCry o lună mai târziu şi a devenit cel mai folosit exploit din 2017. Şi nu este singurul exemplu de acest gen.
Ce urmează? Companiile de securitate cibernetică
trebuie şi vor să colaboreze
Evident, aşa cum nu sunt graniţe online, nu este deloc surprinzător nici că ameninţările cibernetice nu au graniţe. Fragmentarea afectează capacitatea comună de a riposta la aceste ameninţări.
Nu putem da ceasul înapoi, dar sunt destul de optimist. Da, lumea online are părţi întunecate, dar noi şi alţii ca noi avem puterea de a aprinde luminile: să devenim mai transparenţi şi să le dăm oamenilor dovada că pot avea încrederea în industria noastră.
Este o călătorie pe care credem că orice companie
de securitate cibernetică va trebui să o facă. Noi am început deja şi vom continua să milităm pentru cooperare şi uşi deschise. Putem salva lumea cibernetică prin schimbări graduale.
Rusia a livrat anul acesta mai multe arme uşoare către forţele de securitate din Republica Centrafricană şi a trimis 175 de militari şi instructori civili pentru a ajuta la antrenamente.
Luna trecută, trei jurnalişti au fost ucişi în Republica Centrafricană în timp ce investigau acivităţile mercenarilor ruşi în regiune.
“Cu privire la prezenţa în sediul PÎCCJ a domnului colonel Ionuţ Cătălin Sindile, împuternicit inspector general al Jandarmeriei Române, arătăm că vizita a avut ca scop stabilirea modalităţilor de cooperare pentru identificarea persoanelor care se pot face responsabile de comiterea violenţelor, în contextul evenimentelor petrecute în 10 si 11 august”, a anunţat Parchetul General.
Ministrul Afacerilor Interne a anunţat, duminică, că, în urma violenţelor de la mitingul din 10 august, au fost deschise 21 de dosare penale, dintre care trei cu autor necunoscut. Carmen Dan a anunţat că sunt cercetate 20 persoane, dintre care trei au fos arestate şi două sunt sub control judiciar.
“Luni vom merge la Parchet cu alte informaţii şi date obţinute în aceste zile. Este vorba de aproximativ doi terabiţi de filmări”, a completat Dan.
„Ambasadele europene au depus mult efort pentru a facilita semnarea acordului”, a precizat Mohammad Ebrahimi, directorul general executiv al companiei iranianene Sepahan.
Potrivit tot lui Mohammad Ebrahimi, în derularea proiectelor vor fi implicaţi şi parteneri austrieci şi elveţieni.
Acesta este un caz izolat, întrucât – pe fondul sancţiunilor americane – tendinţa generală a companiilor europene este de a-şi sista operaţiunile din Iran. Compania daneză producătoare de catalizatori Haldor Topsoe, de exemplu, îşi opreşte operaţiunile din Iran, lucru ce va avea impact asupra a 200 de locuri de muncă. Şi producătorul elveţian de trenuri Stadler Rail, îşi va opri proiectul de construire a unei linii ferate subterane în Teheran.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
“Aproape 25 de milioane de atacuri cibernetice şi alte acte infracţionale asupra infrastructurii informatice din Rusia, legate într-un mod sau altul de Campionatul Mondial FIFA, au fost neutralizate în timpul turneului”, a declarat Putin în cadrul unei întâlniri cu reprezentaţii Centrului de Cooperare Internaţională, un organism înfiinţat pentru asigurarea securităţii Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro