BusinessMagazin

Tag: convorbiri

  • Procurorii au cerut Vodafone convorbirile din perioada în care s-au întâmplat crimele din Caracal

    Surse apropiate anchetei au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii au solicitat marţi de la compania Vodafone toate convorbirile telefonice din perioada în care s-au întâmplat evenimentele de la Caracal.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) au cerut, miercuri, de la DIICOT Craiova dosarele crimelor din Caracal în copie certificată.

    Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) anchetează modul în care procurorii de la Parchetul din Caracal şi cei de la DIICOT Craiova au intervenit şi s-au ocupat de crimele din Caracal, de anchetă fiind vizaţi procurorii Liviu Vasilescu de la DIICOT Craiova şi Cristian Popescu de la Parchetul din Caracal, potrivit sursei citate.

    Pe 30 iulie, procurorii Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) anunţau au început urmărirea penală in rem, faptele cercetate fiind abuz în serviciu în cazul de la Caracal, privind modul cum oamenii legii au instrumentat dosarul. Anchetatorii au efectuat audieri şi au ridicat documente de la poliţie, parchet şi instanţă. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Misterul convorbirilor Alexandrei pe telefonul unui poliţist.”Era dialogul ideal, nu cel de la 112″

    În spaţiul public au apărut detalii legate de două convorbiri pe care Alexandra le-a avut cu doi poliţişti, după apelurile la 112. Tonul este cu totul diferit faţă de cel din înregistrările de la 112, iar menţiunea legată de acestea figurează doar în raportul MAI apărut parţial pe surse.

    “Din documentul pe care l-am văzut în spaţiul public şi care ar aparţine MAI, nu recunsoc elemente în conversaţia pe care am ascultat-o ieri. Nu coincid cu elemente care au apărut în dialogul dintre Alexandra, operatorul de la 112 şi poliţist”, a declarat deputatul Adriana Săftoiu, unul dintre aleşii cacre a participat la Comisia de Apărare în care au fost redate cele trei apeluri telefonice ale Alexandrei la 112.

    Mai mult, aceasta spune că ar fi fost potrivit ca discuţia să fie aşa cum este prezentată în raportul MAI, apărut în spaţiul public. “Sunt uşor surprinsă de ce apare în acest presupus raport, pentru că este un dialog ideal ceea ce nu am auzit eu ieri în comisie. Doar dacă nu cumva se ascund elemente că au mai existat convorbiri cu Alexandra, altele decât cele înregistrate la 112. Sper ca ministerul de Interne, după ce prezintă raportul în CSAT, să lămurească situatia”, a mai spus Adriana Săftoiu.

    ‘Am trecut prin multe prin viaţă, dar să aud ultimele cuvinte ale unui copil care a păţit ce a păţit şi să ştiu că după aceea a fost ucisă este foarte greu. Am văzut că au apărut stenograme cu discuţii de acolo. Nu pot să le confirm, nici să le infirm, dar nu au venit din zona Parlamentului, pentru că au mai fost şi alte convorbiri despre care noi nu am ştiut, cele ale poliţiştilor de pe telefoane personal direct cu ea. Am văzut aseară la televizor peste tot. Despre acestea trebuia să ne povestească MAI, dacă venea ieri (la audieri în Comisie – n.r.)”, a declarat Bogdan Ionel Rodeanu, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare.

     Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Donald Trump i-a propus lui Vladimir Putin o întrevedere la Washington

    “În timpul unei conversaţii telefonice între cei doi preşedinţi, Trump a sugerat organizarea unei întâlniri la Washington. Dacă totul va decurge bine, sper că partea americană nu va renunţa la propunerea privind organizarea summitului”, a spus Uşakov, fără a menţiona o posibilă dată a summitului.

    Recent, Statele Unite au anunţat decizia de expulzare a 60 de diplomaţi ruşi, ca reacţie la atacul neurotoxic asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia în oraşul britanic Salisbury. În afară de expulzarea diplomaţilor, Casa Albă a dispus şi închiderea Consulatului rus din oraşul american Seattle.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Creangă scriitor după ce a fost răspopit şi nevasta l-a părăsit pentru un călugăr

    Pe 1 martie 1837 se năştea la Humuleşti Ion Creangă, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români.

     Deşi în ”Fragment de biografie” Ion Creangă însuşi spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data naşterii sale este incertă, deoarece, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839. Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile şi Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria şi Ileana în 1919.

    Tinereţea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale ”Amintiri din copilărie”. În 1847, începe şcoala de pe lângă biserica din satul natal. Fiu de ţăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredinţează bunicului matern (“tatal mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriţei, la Broşteni, unde continuă şcoala. În 1853 este înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu).

    După dorinţa mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Şcoala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieţii. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, este silit să plece la Iaşi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola.

    Cititi mai multe pe www.desopera.ro
     

  • Poveştile imigranţilor sub forma unor convorbiri telefonice

    Aşa au ajuns trei cabine telefonice să facă parte dintr-o instalaţie de artă din Duffy Square, capătul de nord al Times Square din New York, realizată de artistul american de origine afgană Aman Mojadidi. Lucrarea sa, intitulată ”Once Upon A Place“ (”A fost odată un loc“), prezintă poveşti ale imigranţilor sub forma unor convorbiri telefonice înregistrate pe care trecătorii curioşi le pot asculta.

    Artistul şi-a dorit iniţial să amplaseze cabinele în diverse locuri din metropola americană, dar s-a hotărât în cele din urmă la Times Square datorită faptului că această piaţă este un spaţiu internaţional, fiind foarte cunoscută oamenilor din multe ţări.

  • Deţinuţii ar putea „cumpăra” zile libere. Ce au hotărât deputaţii din Comisia juridică

    La propunerea deputaţilor UDMR Marton Arpad şi Ambrus Izabella, la articolul 96, literele a), c) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    – în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră patru zile executate pentru trei zile de muncă (faţă de cinci la patru, cât se prevede acum) şi care echivalează cu un plus de 2,5 zile pe lună;

    – în cazul în care se pestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă;

    – în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră două zile executate pentru o noapte de muncă (faţă de trei la două, cât se prevede acum), şi care echivalează cu un plus de 15 zile pe lună.

    Tot la propunerea celor doi, un alt amendament adoptat prevede că dacă persoana condamnată renunţă la 40% din bani în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată şi zilele executate pentru pentru zilele de muncă prestate se calculează potrivit art. 96 alin. 1 lit. b), care stipulează că în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă (faţă de patru la trei, cât se prevede acum), ceea ce echivalează cu un plus de cinci zile pe lună.

    Totodată, un alt amendament adoptat cu unanimitate de voturi la Legea privind executarea pedepselor prin care au stabilit ca deţinuţii să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare fără a mai fi supravegheaţi vizual, ca până acum.

    În textul actual al legii, art. 65 privind Dreptul la convorbiri telefonice are următorul conţinut: „Persoanele condamnate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial şi se efectuează sub supraveghere vizuală”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Putin are răspuns la orice

    Traducere de Florin Caşotă

    – Domnule Preşedinte, acum 25 de ani am sărbătorit sfârşitul Războiului Rece. Tocmai a trecut un an cu mai multe crize şi mai multe conflicte armate ca oricând. Ce s-a întâmplat între Rusia şi Occident?

    Vladimir Putin: O întrebare grea. Am făcut totul greşit.

    – Totul?

    – Încă de la început, nu am reuşit să depăşim diviziunea Europei. În urmă cu 25 de ani Zidul Berlinului a căzut, dar zidurile invizibile au fost mutate în Europa de Est. Acest lucru a dus la neînţelegeri reciproce şi atribuiri de vinovăţie. Aceste ziduri sunt cauza tuturor crizelor de atunci până acum.

    – Ce vreţi să spuneţi? Când au escaladat lucrurile?

    – În 2007 mulţi oameni m-au criticat pentru discursul meu de la conferinţa despre securitate din München. Dar ce am spus acolo? Doar am semnalat faptul că fostul secretar general al NATO Manfred Wörner a garantat faptul că NATO nu se va extinde în est după căderea Zidului Berlinului. Foarte mulţi politicieni germani au avertizat lumea în legătură cu acest lucru, un exemplu este Egon Bahr. (Vladimir Putin primeşte de la purtătorul de cuvânt un dosar subţire. Conţine transcrierile mai multe convorbiri). ”N-au fost publicate niciodată„, spune Putin.

    – Despre ce fel de convorbiri este vorba?

    – De-a lungul anului 1990, pe vremea acea, cancelarul Germaniei Helmut Kohl şi ministrul de externe Hans-Dietrich Genscher au avut mai multe conversaţii cu preşedintele Gorbaciov şi cu alţi oficiali ruşi.

    (Putin citeşte cu voce tare, în rusă, din document. Degetul arătător urmăreşte fiecare propoziţie.)

    – De exemplu, asta a spus Egon Bahr pe 26 iunie 1990: ”Dacă nu facem acum paşi clari pentru a preveni diviziunea Europei acest lucru va duce la izolarea Rusiei„. Bahr, un om înţelept, a avut o sugestie concretă cu privire la modul în care ar putea fi evitat acest pericol: Statele Unite şi Uniunea Sovietică, dar şi alte state interesate ar trebui să redefinească o zonă în Europa Centrală care să nu fie accesibilă de către NATO cu structurile militare. Bahr chiar a spus că: în cazul în care Rusia ar fi de acord cu extinderea Nato, el nu va mai veni la Moscova. (Putin râde în bărbie)

    – S-a mai întors în Rusia?

    – Sincer, nu ştiu, spune Putin încă râzând.

    – Acum serios, statele centrale europene au dorit să devină membre ale NATO din proprie voinţă. Se aşteptau la securitate odată cu acest pas.

    – Am auzit asta de o mie de ori. Bineînţeles, fiecare stat are dreptul să-şi organizeze securitatea în ce fel doreşte. Dar statele care erau deja în NATO ar fi putut să-şi urmărească propriile interese şi să se abţină în legătură cu expansiunea NATO în estul Europei.

    – Ar fi trebuit NATO să refuze?

    – De ce nu? întreabă Putin în germană ignorându-şi translatorul.

    – Deoarece face parte din reguli ca NATO să accepte orice ţară liberă în cazul în care aceasta doreşte şi dacă îndeplineşte anumite condiţii

     – Şi cine a făcut aceste reguli? Politicienii, nu?, vorbeşte Putin, tot în germană, apoi trece înapoi la rusă. Nicăieri nu este scris că NATO trebuie să accepte anumite ţări.

    – De ce crezi că s-a întâmplat astfel?

    – NATO şi SUA îşi doreau o victorie completă asupra Uniunii Sovietice. Au vrut să stea singuri pe tronul din Europa. Acum ei stau pe tron şi noi discutăm despre toate aceste crize, care nu s-ar fi întâmplat altfel. Se poate observa aceeaşi tendinţă spre un triumf absolut şi în planurile de apărare antirachetă americane.

    – Însă scutul american antirachetă nu este unul defensiv?

    – În 2009, preşedintele american Obama a spus că scuturile antirachetă servesc ca apărare împotriva rachetelor nucleare iraniene. Însă acum există un tratat prin care este interzisă dezvoltarea de rachete nucleare de către Teheran. Cu toate acestea Statele Unite încă lucrează la scuturile antirachetă. Un tratat cu Spania a fost semnat, se pregăteşte un sistem în România, acelaşi lucru se va întâmpla în Polonia în 2018, o unitate radar va fi instalată în Turcia. Care este scopul acestor acţiuni?

    – Aţi explicat în detaliu greşelile pe care le-a făcut Occidentul în relaţia cu Rusia. Rusia nu a făcut nicio greşeală?

    – Da, am făcut greşeli. Dacă am fi prezentat interesul naţional într-un mod mai clar încă de la început, lumea s-ar fi aflat în echilibru acum. După destrămarea Uniunii Sovietice, am avut şi noi probleme, pentru care noi suntem responsabili: prăbuşirea economică, prăbuşirea sistemului social, separatismul şi, desigur, atacurile teroriste care au zguduit ţara noastră. În acest sens, nu trebuie să căutăm vinovaţi în străinătate.

    – În ultimul interviu acordat Bild, în urmă cu 10 ani, aţi declarat că Germania şi Rusia nu au fost niciodată mai apropiate. Cum este această relaţie în prezent?

    – A rămas simpatia reciprocă a popoarelor noastre şi va rămâne fundamentul relaţiilor noastre.

    – Nimic nu s-a schimbat?

    – Chiar şi cu ajutorul propagandei anti-Rusia din mass-media, Germania nu a reuşit să distrugă această simpatie.

    – Vă referiţi la Bild?

    – Nu mă refer la voi personal. Dar, bineînţeles, media din Germania este influenţată din greu de către ţara de dincolo de Oceanul Atlantic.

    – Nu ştiam asta. În ce stare se află relaţia dintre Germania şi Rusia?

    – Aveam o situaţie foarte bună în 2005. Schimbul comercial avea un volum de 80 de miliarde de dolari pe an. Mii de slujbe au fost create în Germania datorită investiţiilor ruseşti. În acelaşi timp, mai multe companii germane au investit în Rusia. În plus, existau foarte multe contacte culturale şi sociale între cele două ţări. Acum? Volumul schimburilor comerciale este la jumătate, aproximativ 40 mld. euro.

  • Drept la replică al lui Viorel Badea, senator PNL, ca urmare a unei ştiri publicate ieri de Business Magazin

    “În atenţia redacţiei Business Magazin

    Ieri, 7 ianuarie a.c., a apărut în publicaţia Business Magazin ştirea: ”Un senator PNL a cerut 3.000 de euro ca să-şi plătească factura la telefon”, preluată de pe site-ul publicaţiei Adevărul, ştire conform căreia aş fi cerut, de la Senatul României, decontarea sumei de 3000 Euro, reprezentând depăşiri convorbiri telefonice.

    În primul rând, doresc să vă transmit că aceasta este o informaţie eronată. NU am solicitat NICIODATĂ, nici public, nici în reuniunile Biroului Permanent al Senatului acoperirea acestei datorii din bugetul instituţiei, şi chiar mai mult decât atât, lunar îmi este oprită din indemnizaţie suma de 1.677 lei pentru acoperirea acestui debit, debit creat în timpul exercitării madatului de parlamentar, în interes de serviciu.

    Singurul lucru pe care l-am solicitat Biroului Permanent al Senatului, împreună cu domnul senator Anghel Adrian, a fost alocarea unui număr de 400 de minute/lună pentru convorbiri internaţionale şi roaming (a se vedea documentul ataşat). Menţionez, de asemenea, că în momentul de faţă abonamentele de telefonie mobila ale parlamentarilor cuprind 700 de minute naţionale, dar niciun minut internaţional şi roaming. Din stenograma publicată pe site-ul Senatului, rezultă că preşedintele Senatului, domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, nu întelege întocmai obiectul solicitării noastre şi abordează, în intervenţia sa, un aspect nerelevat de semnatarii documentului ataşat.

    În al doilea rând, datoria despre care s-a vorbit este înregistrată în bună măsură încă din mandatul anterior şi, cu toate că mi se reţin lunar bani pentru acoperirea acesteia, cheltuielile telefonice lunare depăşesc această sumă, iar datoria se acumulează în continuare. Din această cauză şi privind natura activităţii specifice exercitării legale a mandatului de parlamentar de diaspora, am considerat necesară introducerea în abonamentele telefonice ale celor doi senatori aleşi în Circumscripţia electorală nr.43, a 400 de minute/lună pentru convorbiri internaţionale şi roaming, minutele naţionale fiind inutile desfăşurării activităţii de parlamentar de diaspora.”

    Dreptul la replică în format PDF aici.

  • Vodafone Romania lansează portofoliul Red Express pentru companiile mici

    Portofoliul simplificat de soluţii de comunicare Red Express are preţuri ce pornesc de la 10 euro, fara TVA, pentru abonamentul Red Express 10, ce include convorbiri naţionale nelimitate şi 1,5 GB trafic de date.

    Toate abonamentele din portofoliul Red Express includ soluţia SecurityPro 2.0, ce oferă securitate şi protecţie antivirus şi antimalware la nivel de reţea. Mai mult, începând cu abonamentul Red Express 35, companiile primesc în pachet şi serviciul de asigurare a smartphone-ului.

    Printre smartphone-urile de ultima generatie disponibile la preturi promotionale se numara si Samsung Galaxy A5, cu o capacitate de 16GB si compatibilitate 4G, ce poate fi achizitionat pentru 0 Euro, impreuna cu abonamentul Red Express 20, in valoare de 20 Euro/luna, fara TVA.

    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, care ofera o gama de servicii ce include voce, mesaje, date si comunicatii fixe. Vodafone are divizii in 26 de tari, 55 de retele partenere in intreaga lume si operatiuni de broadband fix in 17 tari. La 30 iunie 2015, Vodafone avea 449 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile si 12 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • Pendiuc vorbea la telefon cu suspecţi din dosar prefăcându-se că discută cu alte persoane – surse

    Potrivit surselor citate, care citează din referatul cu propunerea de arestare a edilului, “faţă de obligaţiile stabilite de instanţa de judecată, în contextul analizării comunicărilor efectuate prin intermediul telefonului mobil de inculpatul Tudor Pendiuc, primar al Municipiului Piteşti, am constatat că acesta a purtat mai multe convorbiri telefonice cu consiliera sa, suspectă în acelaşi dosar, dar nu direct, ci prin persoane apropiate acesteia”.

    “( Pendiuc – n.r.) iniţia dialoguri prin care crea aparenţa că discută cu titularul postului telefonic, însă, în realitate, discuta cu suspecta, dar pe telefonul altei persoane şi se adresa ca şi cum nu ar fi fost suspecta, ci ca şi cum ar vorbi cu acea persoană”, se mai arată în documentul citat de surse judiciare.

    În perioada 20 noiembrie – 1 decembrie, edilul a apelat de cinci ori postul telefonic al consilierei sale, Carmen Elena Lis. În 20 niembrie, edilul a purtat o discuţie telefonică cu aceasta.

    “Subliniem modul insidios în care acţionează inculpatul Tudor Pendiuc, deşi discută cu suspecta Carmen Elena Lis, acesta i se adresează «cu alt nume» pentru a crea aparenţa că discută cu altcineva. Rezultă în mod evident că inculpatul are reprezentarea încălcării obligaţiei stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, prin încheierea pronunţată în dosarul 38747/3/2014 din data de 19.11.2014, respectiv de a nu comunica cu ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunii, folosind o metodă ce denotă reaua credinţă a acestuia având drept scop îngreunarea bunei desfăşurari a procesului penal”, se arată în documentul anchetatorilor.

    Potrivit anchetatorilor, “reaua credinţă a inculpatului constă în aceea că, în primul rând, sună la posturi telefonice utilizate de persoane apropiate suspectei Carmen Elena Lis, iniţiază convorbirea cu respectivele persoane, după care continuă discuţia cu suspecta anterior amintită, însă i se adresează cu apelativul persoanei utilizatoare a postului telefonic”.

    Achetatorii mai atrag atenţia că discuţiile lui Pendiuc au avut loc cu secretarea sa neîntâmplător şi au avut ca scop informarea directă sau indirectă a acesteia din urmă asupra modului în care evoluează urmărirea penală, “aceste comunicări dintre inculpat şi suspectă având loc în perioada în care Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat acte urmărire penală în cauză (percheziţii informatice, solicitare înscrisuri de la Primăria Municipiului Piteşti, audieri de martori, suspecţi)”.

    Carmen Lis are calitatea de consilier al primarului şi era la curent cu solicitările pe care Direcţia Naţională Anticorupţie le-a adresat Primăriei Municipiului Piteşti, transmiterea de informaţii fiind în ambele sensuri, mai notează anchetatorii.

    DNA a cerut, marţi, arestarea preventivă a primarului municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, pentru că, în timp ce era în arest la domiciliu, a încălcat interdicţiile şi a luat legătura cu o persoană cercetată în dosarul său de corupţie.

    DNA a cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă şi pentru omul de afaceri Constantin Scarlat, reprezentant al SC CNCD SA, pentru că “a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar”.

    Tribunalul Bucureşti va judeca joi cererea de arestare preventivă a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat.

    În acest dosar, în 7 noiembrie, Tribunal Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat. În urma contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 19 noiembrie, ca Pendiuc şi Scarlat să stea în arest la domiciliu. În timpul arestului la domiciliu, aceştia trebuiau să nu părăsească locuinţele fără permisiunea anchetatorilor, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi din dosar şi cu martori, precum şi să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi.

    Pendiuc este cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

    Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

    Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

    De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.