Tag: conversie

  • Noua paradigmă: Încă o fabrică va fi DEMOLATĂ pentru a construi un magazin

    Dedeman, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de bricolaj, dar şi unul dintre cei mai mari la nivel regional, cumpără un teren de aproape 2,5 hectare de la Cemacon, cu circa 2 milioane de euro, potrivit unui raport de pe bursă al producătorului de cărămizi.

    Cemacon Real Estate a aprobat vânzarea către Dedeman a două terenuri, unul de 22.600 mp şi un al doilea de 3.104 mp, potrivit raportului. Terenurile sunt am­pla­sate pe Str. Fabricii, nr. 1 în Zalău, judeţul Sălaj. Pe terenul mai mic se va păstra o ser­vi­tute pentru accesul către terenurile păstrate de Cema­con. Magazinul Dedeman va fi amplasat vizavi de Sala Sporturilor din Zalău.

    Cemacon este unul dintre cei mai mari producători de cărămidă pe piaţa locală, având 18% din piaţa de profil. Anul trecut comapania a avut venituri totale de 106,4 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de anul precedent şi un profit net extraordinar de 9 mil. lei, după o pierdere de 1,5 mil. lei în 2014.

    Vânzarea terenului de către Cemacon se va face după îndeplinirea condiţiilor agre­ate de către părţi şi obţi­nerea acor­du­lui creditoarei ipo­te­care, Banca Co­mer­­cială Română (BCR), la un preţ de 62,5 euro me­trul pătrat plus TVA, echiva­len­tul a aproape 1,6 mil. euro fără TVA pentru în­trea­ga suprafaţă.

    Suprafaţa de teren ce face obiectul contractului cu Dedeman va fi vândută liberă de construcţii, demolarea fiind realizată până la cota zero, fără fundaţii, pe cheltuiala Cemacon Real Estate, posturile trafo urmând a fi desfiinţate ori mutate.

    Zalău este cel de-al treilea oraş din Transilvania unde Dedeman a anunţat încă de anul trecut construirea unui magazin, iar aprobarea de la primărie a fost obţinută din 2015. Anul acesta retailerul a deschis unul la Satu Mare, inaugurat la finalul lunii iulie, iar la Oradea va fi deschis în următoarele săptămâni. De asemenea, Dedeman vizează extinderea la nivel regional, iar planurile includ cel puţin un magazin în Chişinău.

    Dedeman, la fel ca reţelele de magazine alimentare Kaufland sau Lidl, cumpără terenurile unor foste sau actuale fabrici pentru că acestea sunt bine poziţionate în interiorul oraşelor. Astfel, retailerii sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari pentru aceste achiziţii în comparaţie cu un teren la periferie.

    Printre fabricile înlocuite de magazine Dede­man se numără Industria Iutei din Bucu­reşti, fabrica de mobilă Elbac din Ba­cău, fabrica de piele sintetică şi încăl­ţă­minte Dermatina din Timişoara.

    Dedeman a ajuns la sfârşitul lunii iulie la 43 de magazine pe piaţa locală prin deschiderea magazinului din Satu Mare, contra unei investiţii de 11 mil. euro.

    Dedeman Bacău a fost anul trecut pentru al doilea an consecutiv cea mai mare com­panie antreprenorială din România, dar s-a oprit puţin sub pragul de vânzări de un miliard de euro.

    Retailerul de bricolaj, controlat de Dragoş şi Adrian Pavăl, şi-a bugetat pentru acest an afaceri de 4,53 mili­arde de lei, adică 1,01 miliarde de euro, deve­nind astfel prima companie controlată de un român care trece pragul psihologic de un miliard de euro, potrivit datelor furnizate de firmă.

    Anul trecut Dedeman şi-a majorat businessul cu 28%, la 4,36 miliarde de lei (980 milioane de euro), apropiindu-se astfel de pragul de un miliard, fără să-l depăşească. În ultimul deceniu compania şi-a majorat afacerile de circa 11 ori, fiind în prezent cea mai mare reţea de bricolaj din România, dar şi printre cele mai mari din regiune. Businessul a fost susţinut în 2015 de investiţii de 270 de milioane de lei, în creştere de la 267 de milioane de lei în 2014. Numărul angajaţilor Dedeman va urca în acest an la 8.916 salariaţi, faţă de 8.259 de angajaţi în 2015 şi mai puţin de 7.500 în 2014.

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Guvernul a avizat anularea datoriilor bugetare ale CFR SA la buget, de peste 900 milioane euro, prin conversia în acţiuni

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă s-a aflat şi săptămâna trecută pe agenda Cabinetului, dar decizia a fost amânată atunci după o consultare între premier şi ministrul Transporturilor. Conform ordonanţei, datoriile înregistrate de CFR SA la finele anului trecut către bugetul consolidat şi fondul de risc, de 3,99 miliarde lei (aproximativ 917 milioane euro), vor fi anulate prin conversia în acţiuni. Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul nu renunta la ideea de a recupera datoriile Rompetrol

    “Statul roman va contesta in instanta toate actiunile
    efectuate de Rompetrol care sunt in afara actelor normative in
    vigoare in Romania si vom recupera in instanta aceste sume de
    bani”, a spus premierul Emil Boc, intrebat de jurnalisti cu ce va
    inlocui banii pe care statul trebuia sa ii primeasca de la
    Rompetrol.

    KazMunaiGaz a decis, joi, sa
    converteasca in actiuni obligatiunile emise de Rompetrol in 2003 si
    pe care nu le-a rascumparat de la stat. Asadar, statul a reintrat
    in actionariatul Rompetrol Rafinare
    , cu o participatie de
    44,69% din capital, ca urmare a conversiei in actiuni a unor
    obligatiuni pe care compania, controlata de KazMunaiGaz, nu le-a
    rascumparat pana joi, termenul limita. Daca statul ar vinde la
    bursa actiunile primite la Rompetrol Rafinare, ar incasa 1,18
    miliarde de lei.

    Detalii pe www.mediafax.ro.