BusinessMagazin

Tag: convergenta

  • Orange îşi începe cu adevărat atacul. Compania intră din acest moment cu întreaga putere în luptă. Cum arată noua ofertă

    Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a extins, după 3 luni de teste, de la 3 la peste 90 de oraşe din România aria în care oferă pachete de servicii fix-mobil, compania intrând practic din acest moment cu întreaga putere în luptă pentru a-şi convinge proprii clienţi dar şi pe cei ai rivalilor să cumpere de la companie şi servicii fixe la pachet cu cele mobile. Serviciile fixe – respectiv internet fix, telefonie fixă şi TV prin cablu, sunt livrate prin intermediul unui contract care îi oferă acces Orange la reţeaua de fibră optică a rivalilor de la Telekom România.

    “Convergenţa este în centrul strategiei noastră. Lansăm acum servicii la care am lucrat în ultimul an de zile”, a spus Liudmila Climoc, CEO al Orange România, în cadrul conferinţei de presă care a marcat lansarea.

    Vedeţi AICI noua ofertă Orange, cu care începe cu adevărat atacul!

  • Zona euro? Mai discutăm peste doi ani

    România îndeplineşte trei criterii de convergenţă nominală din cinci (ponderea în PIB a datoriei publice şi a deficitului bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung) şi nu îndeplineşte pe celelalte două (inflaţia medie în ultimele 12 luni a fost de 2,1%, peste referinţa corespunzătoare a zonei euro de 1,7%, iar în privinţa stabilităţii cursului, leul s-a depreciat cu 1,9% faţă de euro în ultimii doi ani). CE va emite următoarea evaluare în 2016.

    Lucian Anghel, preşedintele BVB, aprecia recent că anunţul oficial privind fixarea datei de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru aderarea la zona euro, inclus de Guvern în Programul de convergenţă înaintat CE pentru perioada 2014-2017, este cel mai important anunţ economic de anul acesta şi că aderarea la euro ar trebui să devină proiect naţional. Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Convergenţă cu UE sau politica “prin noi înşine”?

    Precizarea lui Ponta este o reacţie la declaraţia europarlamentarului liberal Adina Vălean potrivit căreia “România se simte foarte bine în afara zonei euro” şi că PNL nu este interesat de convergenţa economică şi fiscală cu ţările din zona euro, iar liderul partidului, Crin Antonescu, a spus că în campania pentru prezidenţiale va promova ideea renegocierii tratatului fiscal european, la care România a aderat şi care impune ţărilor un deficit structural de cel mult 1% din PIB.

    Dintr-o analiză recentă a BNR reiese cât de necesară este menţinerea unui orizont de convergenţă cu zona euro, date fiind decalajele structurale notabile la nivelul economiei reale care separă România nu numai de UE15, dar şi de celelalte 9 state din Est membre UE.

  • Sa amanam aderarea la zona euro? Depinde cine ne-o spune

    Pentru comparatie, sa ne aducem aminte ca banca BNP
    Paribas, intr-o analiza recenta, exilase momentul posibilei aderari
    a Romaniei la zona euro abia pentru 2024.

    Scepticismul lui Roubini se referea insa in subtext nu atat la
    Romania, cat la zona euro in sine ca proiect; dupa ce de la
    inceputul crizei a prezis – eronat, de altfel – de mai multe ori ca
    destramarea zonei euro e doar o chestiune de timp, nici acum nu e
    100% convins ca proiectul european nu poate esua, asa incat e
    normal sa apara drept absurde niste sacrificii facute anume pentru
    a obtine o aderare rapida. Roubini n-a spus insa ca ar fi absurda
    in sine si pregatirea pentru aderare, care trece prin exact acelasi
    gen de reforme a caror lipsa il facea in 2010 sa declare, tot la
    Bucuresti, ca Romania risca sa intre in incapacitate de plata. Acum
    nu numai ca n-a mai spus asta, ci a laudat progresele fiscale ale
    tarii, ceea ce e intr-adevar stirea importanta din discursul
    lui.

    In preajma primelor discutii despre pastrarea sau amanarea
    tintei de aderare la zona euro, de la sfarsitul lui aprilie,
    parerile economistilor romani despre momentul cel mai realist al
    aderarii nu difereau cu mult de opinia lui Roubini, iar de atunci
    nu s-a schimbat nimic fundamental in datele problemei. “Cred ca
    adoptarea euro va trebui regandita din perspectiva realismului
    tintei oficiale – 2015. Nu cred ca la orizontul 2015 vom putea fi
    pregatiti sa adoptam euro, nici macar din perspectiva criteriilor
    de convergenta nominala. Amanarea cu 2-3 ani a adoptarii euro pare
    un scenariu plauzibil”, declara Ionut Dumitru, economistul-sef al
    Raiffeisen Bank Romania.

    “Nu neaparat anul este important pentru indeplinirea acestui
    obiectiv, ci realizarea convergentei nominale si reale. Nu suntem
    in cursa contracronometru. Esential este asumarea responsabilitatii
    pentru atingerea acestui obiectiv, stabilirea calendarului si
    implementarea masurilor necesare convergentei nominale si mai ales
    a celei reale”, raspundea la randul sau Georgiana Constantinescu,
    analist la Credit Europe Bank. “Este foarte important ca economia
    Romaniei, romanii, societatea sa fie pe deplin pregatita pentru
    acest pas (economic, politic, psihologic), mai ales in contexul
    actual al problemelor cu care se confrunta zona euro.”

  • Romania nu-si mai propune sa adopte euro in 2015

    In document nu mai este mentinut, cum era in anii anteriori,
    angajamentul asumat distinct de adoptare a monedei euro la 1
    ianuarie 2015. Proiectul noului program de convergenta estimeaza
    doar ca intrarea in ERM-II se va produce “in perspectiva anilor
    2013-2014”. Inainte de a intra in zona euro, o tara trebuie sa
    respecte criteriile economice incluse in Tratatul de la Maastricht,
    respectiv sa se afle timp de doi ani in ERM-2, in cadrul caruia
    moneda nationala sa fluctueze intr-un intervalul de plus-minus 15%
    fata de euro.

    Mai multi oficiali, printre care presedintele Traian Basescu si
    guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, au vorbit
    in ultima vreme de o amanare a intrarii Romaniei la zona euro fata
    de calendarul actual de aderare, care stabileste adoptarea euro in
    2015.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Trichet: Toti cei responsabili de politica economica trebuie sa sustina reformele de convergenta cu zona euro

    Toti cei responsabili de politica economica a Romaniei, “fara
    exceptie”, trebuie sa fie angajati in promovarea unei politici
    fiscale sanatoase si a unor reforme structurale coerente, care sa
    sustina procesul de convergenta cu zona euro, pentru ca “nu exista
    un inlocuitor pentru politicile economice sanatoase si orientate
    spre stabilitate”, a afirmat Trichet, prezent la concertul special de la
    Ateneul Roman, organizat cu ocazia sarbatoririi a 130 de ani de la
    infiintarea Bancii Nationale a Romaniei.

    Seful BCE a calificat drept “plin de provocari” procesul de
    ajustari fiscale, financiare si structurale necesare Romaniei si a
    incurajat Guvernul sa ia “deciziile indraznete de care e nevoie”
    pentru a face posibila o crestere economica sustenabila pe termen
    mediu si lung.

    Jean-Claude Trichet a felicitat BNR pentru felul cum a gestionat
    politica monetara “in imprejurari atat de dificile” si pentru
    contributia sa la stabilitatea financiara a tarii, prin politicile
    sale “sanatoase” de supraveghere a sistemului financiar. “Exista
    motive intemeiate pentru faptul ca BNR a devenit una dintre cele
    mai respectate institutii publice in aceasta tara”, a continuat
    el.

    “Profit de aceasta ocazie pentru a sublinia cat de importanta
    este independenta bancii centrale, afirmata de legislatia Uniunii
    Europene”, a adaugat presedintele autoritatii monetare
    europene.

    In privinta procesului de convergenta cu zona euro, guvernatorul
    BNR a mentionat recent pentru prima oara posibilitatea ca tinta
    privind adoptarea euro in 2015 sa fie rediscutata “daca nu mai e
    credibila si daca evolutiile duc spre altceva”, desi a precizat ca
    banca centrala continua “sa se bata” pentru ea. Criteriile de
    convergenta nominala prevad ca inflatia sa nu urce cu peste 1,5%
    peste media din cele mai performante trei state ale eurozonei,
    deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si datoria
    publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga stabilitatea
    cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa varieze cu mai
    putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de euro.

    Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut – la nivelul lunii
    iunie era de 34% din PIB. BNR a modificat prognoza de inflatie
    pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce pentru anul in curs,
    estimarea privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la
    7,8%. In privinta deficitului bugetar, programul cu FMI si Comisia
    Europeana prevede incadrarea pana la sfarsitul anului in plafonul
    de 6,8% din PIB.

  • Comisia Europeana: Romania nu indeplineste nici un criteriu de aderare la zona euro

    Comisia apreciaza ca Romania nu indeplineste criteriul de
    stabilitate a preturilor    . Dupa un maxim de 9,1% in iulie 2008,
    inflatia medie s-a mentinut in ultimele 12 luni (martie 2009-martie
    2010) la 5%, peste valoarea de referinta a zonei euro de 1%. Mai
    departe, inflatia este asteptata sa scada in 2010 si 2011, ca efect
    al activitatii economice slabe si al disparitiei efectelor produse
    de majorarile de accize, mentinandu-se insa peste valoarea de
    referinta a zonei euro. In 2010, inflatia va atinge 4,3%, iar in
    2011 va fi de 3%, considera autorii raportului.

    In privinta factorilor care ar influenta inflatia, riscurile tin
    mai mult de preturile externe la energie si de viitoare majorari
    ale preturilor administrate la gaze si alte utilitati. “Nu sunt de
    asteptat schimbari majore in privinta impozitelor indirecte in
    urmatorii cativa ani, desi nu pot fi excluse anumite majorari in
    contextul eforturilor de consolidare fiscala”, noteaza
    raportul.

    Preturile de consum au reprezentat in 2008 circa 58% din nivelul
    mediu al zonei euro, asa incat exista potential de convergenta
    (crestere) pe termen lung, mai ales in sectorul serviciilor, avand
    in vedere ca si nivelul real al veniturilor, situat la 44% din
    media zonei euro in 2008, are tendinta de a urca treptat spre cel
    din tarile zonei euro. Pentru a asigura competitivitate si o
    performanta solida in materie de inflatie, Comisia apreciaza ca
    este esential ca Romania sa mentina cresterea salariilor in linie
    cu productivitatea, sa practice o politica fiscala prudenta si sa
    stimuleze concurenta, in special in sectorul comertului si al
    serviciilor.

    Romania nu indeplineste nici criteriul situatiei
    bugetare    , fiind atentionata vara trecuta pentru deficit
    excesiv. In februarie, Bruxellesul a recomandat Romaniei sa-si
    reduca deficitul excesiv pana in 2012, prin intarirea politicii
    fiscale si reforma sistemului de pensii, dupa ce in toti anii
    anteriori a depasit 3% din PIB, ajungand la 5,4% in 2008 si 8,3% in
    2009. Estimarea Comisiei este ca anul acesta deficitul bugetar va
    fi de 8% din PIB si de 7,4% in 2011.

    Autorii precizeaza ca estimarea de deficit este mai mare decat
    cea din programul de convergenta cu zona euro, prezentat de Romania
    in martie, in special din cauza cresterii economice mai slabe, a
    efectelor deficitului bugetar din 2009 si a “faptului ca Guvernul
    se asteapta sa incaseze doar jumatate din datoria de rambursat de
    la Rompetrol, care ar fi reprezentat 0,5% din PIB pentru acest an”.
    Datoria publica este asteptata sa creasca de la 30,5% in 2010 la
    35,8% in 2011.

    Nici criteriul de variatie a cursului valutar si cel al
    convergentei dobanzilor pe termen lung nu sunt indeplinite,
    apreciaza Comisia. In ultimii doi ani, leul s-a depreciat fata de
    euro cu 12,9%, iar rata dobanzii pe termen lung in perioada martie
    2009-martie 2010 a fost de 9,4%, peste valoarea de referinta de 6%
    considerata de Comisie. Autorii noteaza insa ca in 2009, “leul s-a
    stabilizat, reflectand temperarea aversiunii globale la risc si o
    imbunatatire a balantei de cont curent”. In plus, nivelul rezervei
    valutare a ramas “robust” in 2009, respectiv circa 120% din datoria
    externa pe termen scurt pana la sfarsitul anului.

    Raportul recunoaste integrarea crescanda a economiei
    romanesti cu cea a UE, la nivelul comertului, al investitiilor
    straine si al integrarii financaire, “in special prin intermediul
    controlului strain asupra sistemului bancar”. Trei sferturi din
    comertul exterior se deruleaza cu celelalte state din UE, in
    special cu Germania, Italia si Franta; in privinta calitatii
    exporturilor insa, daca volumul marfurilor cu valoare adaugata
    slaba (textile) s-a injumatatiti intre 2000 si 2008, locul acestora
    a fost luat insa doar in mica masura de exporturi tehnologice cu
    valoare adaugata mare, “ceea ce sugereaza ca restructurarea
    economica in Romania este inca intr-o faza incipienta”.

    In privinta cresterii economice, raportul considera posibila o
    crestere de 0,8% in 2010 si 3,5% in 2011, “reflectand in principal
    o redresare a unor componente ale cererii interne, cu exceptia insa
    a cheltuielilor publice”. Dupa o cadere a productivitatii cu 6,2%
    in 2009, Comisia estimeaza ca pentru 2010 este posibila o redresare
    limitata, la 2,5%, pe care o vor face posibila restructurarile si
    concedierile.

    Este de asteptat si reducerea costului unitar al muncii cu 0,2%,
    dupa majorari de peste 15% in 2007-2008, din cauza impactului
    prelungit al recesiunii. Cresterea salariului nominal este
    asteptata sa scada, de la mai mult de 20% in 2007-2008 si apoi 3%
    in 2009, incetinirea cresterii urmand sa continue in acest an.

    Raportul Comisiei ia in calcul noua tari – Bulgaria, Cehia,
    Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia,
    concluzia fiind ca, pe baza criteriilor de convergenta considerate,
    Estonia este singura tara care indeplineste conditiile de aderare
    la zona euro. Ministrii de finante ai UE vor lua o decizie asupra
    candidaturii Estoniei la aderare la summitul din luna iulie.

    In aprilie, guvernatorul BNR a declarat ca obiectivul Romaniei
    ramane aderarea la zona euro in 2014-2015, precizand insa ca gradul
    de pregatire a tarii pentru adoptarea monedei unice este mai putin
    importanta decat o eventuala amanare cu un an sau doi a momentului.
    In urma cu cateva zile, agentia de rating Fitch a publicat un
    raport in care apreciaza ca Romania ar putea adera la zona euro in
    2015, laolalta cu Bulgaria, Polonia, Ungaria si Letonia, in timp ce
    Estonia va fi integrata inca din 2011.

  • BCR: Romania poate adopta euro in 2014

    "Desi Romania a inregistrat progrese solide in ultimii ani in ceea ce priveste convergenta, mai are inca un drum lung de parcurs", a declarat, intr-un comunicat, Dumitru Dulgheru, macro-analist in cadrul BCR.

    Amanunte pe www.mediafax.ro