Dezbaterea marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei (UNCAC), cunoscută şi drept Convenţia de la Merida, semnată şi ratificată de România, alături de alte 182 de state.
La reuniune participă preşedintele Adunării Generale a Naţiunilor Unite Miroslav Lajčák şi secretarul general al Naţiunilor Unite António Guterres.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.
CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.
Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.
Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.
Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“La ce s-o fi gândit dl. Trump?” se întrebau, retoric, jurnaliştii de la New York Times.
Şi nu sunt singurii: presa din Statele Unite începe să nu mai fie indiferentă la o situaţie din ce în ce mai periculoasă. E o situaţie care seamănă cu ce s-a întâmplat în România acum 16 ani, când mai toate instituţiile care aveau sau nu dreptul de a emite o opinie pertinentă au ales răul cel mai mic şi s-au aliniat, cuminte, în spatele lui Ion Iliescu. Presa din Statele Unite, aşadar, începe să lovească tot mai tare într-un candidat care pare că nu crede în nimeni sau nimic şi care beneficiază de o susţinere tot mai mare din partea celor care nu înţeleg cum funcţionează o o societate democratică.
Nu cred că Trump poate câştiga alegerile din toamnă, indiferent cât de puternică ar fi mişcarea anti-sistem care a marcat spectrul politic american în ultimele 12 luni; dar posibilitatea există, iar gândul de a-l avea pe Donald Trump la conducerea unei (încă) superputeri este de-a dreptul terifiant.
“Suntem obligaţi să alegem singurul candidat sănătos la cap”, spunea Michael Bloomberg, fostul primar miliardar al oraşului New York, referindu-se la Hillary Clinton în încheierea discursului său ţinut azi-dimineaţă la convenţia democrată.
Americanii ar face bine să-i asculte sfatul : sănătos la cap sau nu, Trump reprezintă un pericol pentru securitatea lumii întregi. Nu spun că ar începe războaie în Orient Mijlociu sau că ar trimite submarine în Coreea de Nord, dar ar putea distruge ceea ce generaţii înaintea sa au muncit să construiască: alianţe.
Cât despre Hillary Clinton, mă îndoiesc serios că ea este “cel mai bun candidat”, aşa cum o tot numesc liderii democraţi. Dar reprezintă cu siguranţă răul cel mai mic.
“Hei Rusia, dacă mă asculţi, sper că vei reuşi să găseşti cele 30.000 de email-uri pierdute de pe serverul lui Clinton. Îţi vom fi cu toţii foarte recunoscători!” Cuvintele de mai sus îi aparţin lui Donald Trump şi au fost rostite recent, la câteva zile după încheierea convenţiei republicane din Cleveland, Ohio, în cadrul căreia a fost desemnat drept candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
“La ce s-o fi gândit dl. Trump?” se întrebau, retoric, jurnaliştii de la New York Times.
Şi nu sunt singurii: presa din Statele Unite începe să nu mai fie indiferentă la o situaţie din ce în ce mai periculoasă. E o situaţie care seamănă cu ce s-a întâmplat în România acum 16 ani, când mai toate instituţiile care aveau sau nu dreptul de a emite o opinie pertinentă au ales răul cel mai mic şi s-au aliniat, cuminte, în spatele lui Ion Iliescu. Presa din Statele Unite, aşadar, începe să lovească tot mai tare într-un candidat care pare că nu crede în nimeni sau nimic şi care beneficiază de o susţinere tot mai mare din partea celor care nu înţeleg cum funcţionează o o societate democratică.
Nu cred că Trump poate câştiga alegerile din toamnă, indiferent cât de puternică ar fi mişcarea anti-sistem care a marcat spectrul politic american în ultimele 12 luni; dar posibilitatea există, iar gândul de a-l avea pe Donald Trump la conducerea unei (încă) superputeri este de-a dreptul terifiant.
“Suntem obligaţi să alegem singurul candidat sănătos la cap”, spunea Michael Bloomberg, fostul primar miliardar al oraşului New York, referindu-se la Hillary Clinton în încheierea discursului său ţinut azi-dimineaţă la convenţia democrată.
Americanii ar face bine să-i asculte sfatul : sănătos la cap sau nu, Trump reprezintă un pericol pentru securitatea lumii întregi. Nu spun că ar începe războaie în Orient Mijlociu sau că ar trimite submarine în Coreea de Nord, dar ar putea distruge ceea ce generaţii înaintea sa au muncit să construiască: alianţe.
Cât despre Hillary Clinton, mă îndoiesc serios că ea este “cel mai bun candidat”, aşa cum o tot numesc liderii democraţi. Dar reprezintă cu siguranţă răul cel mai mic.
Turcia a dispus joi suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, în cadrul măsurilor care decurg din proclamarea stării de urgenţă, informează ziarul Hurriyet.
“Turcia va suspenda temporar implementarea obligaţiilor care decurg din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, în conformitate cu decretarea stării de urgenţă; drepturile şi libertăţile fundamentale nu vor fi afectate în această perioadă. Şi Franţa a decretat starea de urgenţă; şi Franţa a suspendat Articolul 15 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat vicepremierul turc Numan Kurtulmuş.
“Decretarea stării de urgenţă nu intră în contradicţie cu prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, a subliniat oficialul turc.
“Starea de urgenţă va oferi Guvernului oportunităţi de a contracara tentativa de lovitură de stat şi de a curăţa în totalitate aparatul instituţional de membrii mişcării lui Fehtullah Gulen. Vreau să garantez că drepturile şi libertăţile fundamentale şi viaţa de zi cu zi nu vor fi afectate de aceste măsuri. Cetăţenii noştri trebuie să fie liniştiţi în această privinţă”, a explicat Kurtulmuş.
Duminică, 27 martie, va fi cea mai scurtă zi din an pentru români pentru că se va schimba ora. Ceasurile se dau înainte, ora 3.00 devenind ora 4.00. Odată cu modificarea orei, diferenţa faţă de timpul universal (GMT) va fi de 3 ore.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Cosplayerii din România şi din străinătate se pot înscrie începând de astăzi, 28 august, şi până pe 2 octombrie în concursul din cadrul PGL Cosplay Open. Înscrierile în concurs se fac doar prin intermediul formularului de înregistrare de pe pagina oficială a convenţiei.
Pe parcursul concursului, membrii juriului vor acorda participanţilor puncte în funcţie de calitatea costumelor. În urma preselecţiilor, 10 cosplayeri se vor califica în marea finală, unde îşi vor pune în scenă reprezentaţiile.
Suma de 8000 de dolari va premia cele mai creative şi bine realizate costume prezente la convenţia internaţională PGL Cosplay Open astfel:
Locul I – 5.000$ Locul II – 2.000$ Locul III – 1.000$
Juriul PGL Cosplay Open care va decide câştigătorii va fi format din vedete internaţionale, numele lor urmând a fi dezvăluite în apropierea evenimentului.
PGL Cosplay Open va împărţi Sala Polivalentă cu DreamHack Cluj-Napoca 2015, iar convenţia va avea o zonă specială, Cosplay Area, în care vor fi pregătite o sumedenie de surprize dedicate cosplayerilor. Vor avea ocazia să se relaxeze în zona de lounge, să participe la jocuri şi activităţi, ba chiar pot să deprindă un meşteşug sau două, participând la workshop-uri şi panel-uri de profil.
PGL Cosplay Open va avea loc la Cluj-Napoca, în incinta Sălii Polivalente, în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie 2015.