BusinessMagazin

Tag: CONTROL JUDICIAR

  • Soţul Dianei Şoşoacă, acuzat că a agesat un poliţist, pus sub control judiciar

    Scandalul a avut loc vineri, când Dumitru-Silvestru Şoşoacă ar fi reclamat că la sediul cabinetului de avocatură al Dianei Şoşoacă s-a prezentat o echipă a unei televiziuni străine, iar pe fondul întrebărilor adresate, cu privire la realizarea interviului, s-a declanşat un conflict.

    La faţa locului s-au deplasat, de urgenţă, poliţişti din cadrul Secţiei 4.

    Doar că şi între soţul avocatei şi echipajul de poliţie a izbucnit un conflict, iar Dumitru-Silvestru Şoşoacă ar fi agresat unul dintre poliţişti.

    În cauză au fost întocmite două dosare penale, unul pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj, iar cel de al doilea urmează a fi înaintat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea stabilirii situaţiei de fapt.

    Dumitru-Silvestru Şoşoacă a fost audiat, luni, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

    „S-a solicitat (vineri, la ora 16.00 – n.r.) intervenţia unui echipaj de poliţie la un imobil de pe raza Sectorului 1 Bucureşti. În momentul în care organele de poliţie au ajuns la imobil, inculpatul a agresat unul dintre agenţii de poliţie, respectiv l-a împins, izbindu-l de perete, i-a pus o mână în gât, după care l-a tras de uniforma de poliţie, cauzându-i suferinţe fizice”, arată procurorii.

    Pe numele inculpatului s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile.

  • Fostul director al Apa Nova Bucureşti Bruno Roche, pus sub control judiciar de DNA Ploieşti

    Bruno Roche, membru în Consiliul de Administraţie al Apa Nova Bucureşti şi fost director general al companiei, a dat declaraţii în limba franceză, timp de patru ore, la DNA Ploieşti.

    El are calitatea de suspect în dosarul de corupţie în care este implicată Apa Nova, procurorii acuzându-l de cumpărare de influenţă.

    La ieşirea de la DNA Ploieşti, Roche a refuzat să facă orice declaraţie.

    Surse judiciare au afirmat că procurorii l-au pus sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara şi de a lua legătura cu alte persoane din dosarul în care mai sunt suspecţi un alt fost director al Apa Nova, Laurent Lalague, precum şi fostul consilier personal al lui Sorin Oprescu Costin Berevoianu, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi omul de afaceri Ovidiu Semenescu.

    Foştii directori ai Apa Nova Bruno Roche şi Laurent Lalague au fost citaţi să se prezinte, miercuri, la DNA Ploieşti, pentru a fi audiaţi în calitate de suspecţi, fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă.

    Conform unor surse judiciare, Laurent Lalague a motivat că este plecat din ţară şi şi-a trimis la DNA avocaţii, cărora procurorii le-au adus la cunoştinţă acuzaţiile şi faptul că doresc să îi ia declaraţii clientului lor.

    Numele celor doi apar în documentele întocmite de DNA în dosarul Apa Nova, procurorii susţinând că Roche era titularul unor conturi din care făcea plăţi speciale pentru contractele cu firmele altor suspecţi din acest dosar.

    Costin Berevoianu, fostul consilier al primarului suspendat Sorin Oprescu, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi omul de afaceri Ovidiu Semenescu au fost reţinuţi, în 24 septembrie, de DNA Ploieşti în dosarul de corupţie în care este vizată compania Apa Nova, iar ulterior instanţa a decis să fie cercetaţi sub control judiciar.

    În 24 septembrie, procurorii DNA Ploieşti au ridicat documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii. De asemenea, anchetatorii au făcut percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate. O zi mai târziu, procurorii DNA Ploieşti au ridicat documente şi de la sediul Apa Nova Ploieşti, care are contract cu autorităţile din municipiu.

    Procurorii arată că, în perioada 2008-2015, Semenescu, Moisescu şi Berevoianu şi-au traficat influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice din România (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale municipiului Bucureşti, Primăria şi Consiliul Local ale Sectorului 1 Bucureşti) în beneficiul agenţilor economici care fac parte dintr-un grup de firme străin, obţinând în schimb de la reprezentanţii acestora sume importante de bani.

  • Doi angajaţi ai Oficiului pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, cercetaţi pentru corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de DNA Iaşi, procurorii anticorupţie au dispus cercetarea sub control judiciar a doi consilieri din cadrul OJFIR Iaşi, Gică Dumitru şi Adriana Anca Acojocăriţei, cei doi fiind acuzaţi că au luat mită pentru a favoriza obţinerea în mod ilegal a unei finanţări europene de 10.000 de euro.

    În acelaşi dosar sunt cercetate, tot sub control judiciar, alte trei persoane – Nicu Irinel Ciauşu, Vasile Mercaş şi Gheorghiţa Mercaş, pentru dare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

    Potrivit comunicatului, începând cu anul 2011, Nicu Irinel Ciauşu a depus la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi mai multe documente în care a menţionat în mod nereal că este beneficiarul proiectului întocmit în numele Întreprinderii individuale “Ciauşu Nicu Irinel”, pe baza cărora a obţinut, în cadrul Măsurii 112 – Instalarea tânărului fermier, o finanţare în valoare de 10.000 de euro.

    Procurorii susţin că, în realitate, beneficiarii acestui proiect erau Vasile Mercaş şi Gheorghiţa Mercaş.

    “La data de 23 ianuarie 2015, inculpaţii Dumitru Gică şi Acojocăriţei Adriana-Anca, în calitate de consilieri în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, cu ocazia unui control efectuat la ferma respectivă situată în localitatea Moşna, judeţul Iaşi, au pretins şi primit suma de 400 de lei fiecare, de la inculpaţii Mercaş Vasile şi Mercaş Gheorghiţa, pentru ca aceştia să nu constate eventuale nereguli”, se arată în comunicat.

    Cu ocazia efectuării controlului, cei doi consilieri au ridicat mai multe documente, printre care şi Registrul Jurnal de Încasări şi Plăţi şi Registrul Inventar.

    În 26 ianuarie 2015, Gică Dumitru i-a cerut inculpatei Gheorghiţa Mercaş să depună documentele menţionate la Administraţia Finanţelor Publice a comunei Răducăneni şi să le înregistreze cu o zi înainte sau cel mai târziu în ziua în care a fost efectuat controlul la ferma respectivă, lucru pe care aceasta din urmă l-a şi făcut. Ulterior, documentele au fost depuse la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi.

    Procurorii DNA Iaşi au decis ca ambii funcţionari ai OJFIR Iaşi să nu-şi exercite atribuţiile la instituţia unde sunt angajaţi pe o perioadă de 60 de zile, cât se află sub control judiciar.

    Joi, procurorii DNA au făcut percheziţii la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie comise în acest an.

    Anchetatorii au făcut şase percheziţii în judeţul Iaşi, dintre care patru la sediul unei instituţii publice, preciza DNA, iar surse judiciare spuneau că instituţia publică vizată este Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, anchetatorii ridicând documente din patru birouri.

    De asemenea, s-au făcut percheziţii şi la locuinţele a două persoane vizate în acest dosar.

  • DNA: Dan Şova, pus sub control judiciar, pentru fals în înscrisuri, evaziune şi spălare de bani

    Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 5 iunie, faţă de Dan Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, în prezent senator, în dosarul privind acte asimilate corupţiei săvârşite la companiile energetice Turceni şi Rovinari, în legătură cu încheierea unor contracte de asistenţă juridică.

    Faptele pentru care Dan Şova a fost pus sub control judiciar sunt fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    În perioada în care se află sub control judiciar, Dan Şova are interdicţie să părăsească ţara fără încuviinţarea procurorilor şi să se apropie sau că comunice, direct sau indirect, cu mai multe persoane menţionate de anchetatori în ordonanţa de dispunere a măsurii preventive.

    De asemenea, Dan Şova este obligat să se prezinte la poliţie în zilele care vor fi stabilite prin programul de supraveghere, dar şi la procurori şi în faţa instanţei, ori de câte ori este chemat, precum şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.

    Dan Şova a fost vineri la DNA, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă calităţile procesuale şi acuzaţiile.

    În aceeaşi cauză, Dan Şova este urmărit penal şi pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, fapte care i-au fost aduse la cunoştinţă în martie. În cazul acestor fapte, procurorii anticorupţie au solicitat Senatului încuviinţarea reţinererii şi arestării preventive a lui Dan Şova, însă cererea a fost respinsă de plenul Senatului, comunicarea oficială fiind primită de DNA în 4 iunie.

  • Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, cercetat sub control judiciar

    Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Surdu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale, pe care o conducea printr-un intermediar, obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro.

    Procurorii DNA au făcut, miercuri, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă şi la locuinţele unor persoane suspectate de fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013-2014.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că şeful RA-APPS, Georgian Gabriel Surdu, este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcţie, să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări în judeţul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.

    Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu şi l-ar fi sprijinit să obţină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.

    În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horaţiu Daniel Vidan Popa primarului localităţii Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare şi execuţie privind “Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.

    Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.

    Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.

    Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

  • Fostul preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu, pus sub control judiciar – decizie definitivă

    Potrivit deciziei magistraţilor Curţii de Apel Cluj, publicată pe site-ul instanţei, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj Horea Uioreanu şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, judecaţi pentru fapte de corupţie, rămân sub control judiciar, aşa cum a dispus, luni, Tribunalul Cluj, ei trebuind să respecte mai multe reguli impuse de instanţă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, Horea Uioreanu şi Vasile Pogăcean nu au voie să părăsească judeţul Cluj, în timp ce Ioan Bene are interdicţia de a părăsi ţara. Totodată, instanţa îi obligă pe cei trei ca pe durata controlului judiciar să nu ia legătura între ei şi să nu discute cu martorii din dosar.

    “Clientul meu nu are voie să părăsească judeţul şi nu are voie să ia legătura cu martorii din dosar sau cu ceilalţi coinculpaţi. Decizia nu mai are cale de atac”, a declarant corespondentului MEDIAFAX avocata lui Horea Uioreanu, Smaranda Bara.

    Magistraţii Tribunalului Cluj au decis, luni, înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul fostului preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu şi al oamenilor de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, decizia nefiind însă definitivă.

    Horea Uioreanu se afla în arest la domiciliu din 12 noiembrie 2014, când Curtea de Apel Cluj a dispus, printr-o sentinţă definitivă, înlocuirea arestului preventiv, care a durat mai bine de şase luni, cu arestul la domiciliu.

    În 23 iunie 2014, Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

    În acelaşi dosar, Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, a fost trimis în judecată, în arest preventiv, pentru dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi spălare de bani.

    Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată în arest preventiv, pentru 10 acte materiale de dare de mită.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran, pentru dare de mită, tot în stare de libertate fiind trimis în judecată şi omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

    Horea Uioreanu, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean au fost arestaţi preventiv în 29 mai 2014, iar ulterior Tribunalul Cluj le-a prelungit arestul preventiv. În luna august, Tribunalul Cluj a respins cererea lui Horea Uioreanu, care invoca motive medicale, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, însă în noiembrie Curtea de Apel Cluj a dispus ca acesta să fie plasat în arest la domiciliu.

    Procesul de corupţie în care unul dintre inculpaţi este fostul şef al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu a început, în 2 martie, la Tribunalul Cluj, după nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată.

  • Argeş: Directorul din cadrul CEZ reţinut pentru abuz în serviciu va fi cercetat sub control judiciar

    Şeful centrului operaţional care se ocupă cu extinderea reţelelor CEZ în judeţul Argeş, Ştefan Frântu, va fi cercetat în continuare sub control judiciar în dosarul în care poliţiştii antifraudă îl acuză de abuz în serviciu şi conflict de interese, au declarat, corespondentului MEDIAFAX, surse judiciare.

    Conform surselor citate, anchetatorii din acest dosar au renunţat la a cere arestarea preventivă a lui Frântu, după ce acesta a fost audiat din nou, în cursul zilei de marţi.

    Ştefan Frântu este cercetat pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, fiind suspectat că a sprijinit o societate comercială să obţină contracte pentru lucrări de instalaţii electrice în judeţul Argeş, iar firma respectivă, care îi aparţine în fapt, nu ar fi plătit impozitul pe profit.

    Prejudiciul adus bugetului de stat a fost estimat de anchetatorii acestui caz la două milioane de euro.

    Frântu, şeful centrului operaţional care se ocupă cu extinderea reţelelor CEZ, a fost reţinut, luni, după ce poliţiştii de la Serviciul pentru Investigarea Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Judeţene Argeş au făcut o percheziţie la domiciliul său şi alte opt descinderi, între care una la firma controlată de Frântu şi alta la sediul CEZ din municipiul Piteşti.

    CEZ România confirma că persoana vizată în aceste verificări este Ştefan Frântu, angajat al departamentului COER.

    “În acest moment, nu deţinem alte informaţii referitoare la obiectul cercetărilor. Grupul CEZ în România se dezice vehement de orice act de corupţie sau practică nelegală a angajaţilor săi şi pune la dispoziţia instituţiilor abilitate toate informaţiile necesare pentru clarificarea situaţiei”, declarau reprezentanţii CEZ România.

    Grupul CEZ este prezent pe piaţa românească din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA, care, după procesul de transformare, asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe, respectiv Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de opt companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power.

  • Deputatul Sebastian Ghiţă rămâne sub control judiciar, a decis instanţa supremă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins plângerea deputatului Sebastian Ghiţă împotriva ordonanţei procurorilor DNA privind controlul judiciar, parlamentarul, pus sub acuzare în dosarul omului de afaceri Iulian Herţanu, rămânând sub incidenţa măsurii preventive, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX reprezentanţii biroului de presă al instanţei supreme.

    Sebastian Ghiţă, pus sub control judiciar în 17 februarie sub acuzaţia de sprijinirea unui grup infracţional în dosarul cumnatului premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, a contestat această măsură în 19 februarie.

    În acelaşi dosar au fost puşi sub control judiciar deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, tot pentru sprijinirea unui grup infracţional. Şi aceştia au contestat măsura DNA, iar instanţa supremă le-a respins ca inadmisibile plângerile. Tot sub control judiciar a fost pus şi directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, măsura fiind dispusă luni de procurorii anticorupţie.

    Conform anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    În acest dosar, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, este arestat preventiv alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă.

    Conform procurorilor, în perioada 2011 – 2015, preşedinte Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai S.C. Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    Deputatul de Prahova Sebastian Ghiţă şi fiul lui Mircea Cosma, deputatul PSD Vlad Cosma, sunt acuzaţi că ar fi intervenit pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale la nivelul unor funcţionari ai S.C. Hidro Prahova SA şi ar fi exercitat intervenţii asupra directorului general al acestei firme, pentru ca, prin prisma atribuţiilor de serviciu pe care aceştia le aveau, să determine atribuirea nelegală a contractului de la Comarnic către asocierea S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL. De asemenea, cei doi deputaţi sunt acuzaţi că au făcut intervenţii şi pe parcursul derulării contractului, pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală a plăţilor.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

  • Udrea: Le-am cerut avocaţilor să retragă contestaţia la măsura controlului judiciar împotriva mea

    “Am cerut avocaţilor care au făcut contestaţie la măsura care s-a dispus împotriva mea joi, am cerut să retragă această contestaţie. Cred că doamna procuror Moraru este o persoană de bună-credinţă şi înţeleg că lucrează sub presiunea inclusiv a presei, ca urmare nu voi contesta măsura pe care a luat-o împotriva mea de a începe urmărirea penală şi de a mă obliga să nu părăses Bucureştiul timp de două luni”, a afirmat Udrea, în conferinţa de presă susţinută la Parlament.

    Ea a adăugat că se simtre mai în siguranţă supravegheată de poliţie, arătând că, dacă nu va merge într-o marţi sau vineri la Secţia 2 de Poliţie, este sigură că ”cineva o va căuta”.

    ”Închei spunând că leg clar ceea ce mi se întâmplă în acest moment de lucrurile pe care le ştiu despre cum funcţionează sistemul. Nu sunt parte a sistemului, l-am cunoscut din interior, sistemul nu se va schimba până nu va face implozie. Cineva trebuie să spună din interior ce se întâmplă şi îmi asum să fiu eu cea care detonează acest sistem şi rog toţi oamenii curajoşi din această ţară care nu vor să se întoarcă la vremurile în care stăteam ascunşi de frica securităţii să aibă curaj, chiar dacă par singură, sunt milioane de oameni care gândesc ca mine. Chiar dacă nu sunt un om perfect şi am greşelile mele, ceea ce spun este adevărat, indiferent ce aş fi greşit eu, nu se justifică să trecem cu vederea încercarea de a ocupa puterea în România, folosind informaţiile pe care în calitate de şef de SRI domnul Coldea le are. Nu acuz cu nimic SRI. Este un serviciu de informaţii pe care în continuare îl apreciez, pentru care am în continuare numai cuvinte de laudă, însă un om nu înseamnă instituţie, domnul Coldea este doar un om, nu este SRI”, a mai spus Elena Udrea.

    Ea a mai susţinut că va continua să spună ceea ce ştie atât timp cât va mai putea.

    Joi, Elena Udrea s-a aflat la DNA, unde i s-a comunicat că este urmărită penal pentru spălare de bani şi fals în declaraţiile de avere, fiind acuzată că a dobândit şi folosit bunuri despre care ştia că provin din infracţiuni. Ea a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, respectiv până la 29 martie.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost pus sub control judiciar

    În dosarul preşedintelui CJ Timiş au avut loc audieri maraton la DNA, începând de miercuri după-amiază, la capătul cărora procurorii au decis ca Titu Bojin să fie cercetat sub control judiciar.

    De asemenea, au fost emise ordonanţe de reţinere pe numele a patru persoane cercetate în acest dosar, între care consilierul judeţean PSD Marcel Mihoc.

    Miercuri dimineaţă, procurorii DNA au descins la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, după care acesta a fost dus la sediul CJ, unde au fost făcute percheziţii în prezenţa sa. În jurul orei 11.00, Bojin a fost scos din sediul CJ şi dus la audieri la Bucureşti.

    De asemenea, au fost ridicaţi, în baza unor mandate de aducere, şi duşi la audieri la DNA Timişoara, în calitate de suspecţi, 17 primari din Timiş – primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Totodată, au fost duşi la audieri consilierul judeţean Marcel Mihoc, Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara, au precizat sursele citate.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    În acest sens, în 25 iunie 2014 s-a convocat şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, pe ordinea de zi fiind discutat şi “proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş pe anul 2014”.

    Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    În acest dosar, miercuri dimineaţă au fost făcute percheziţii în Bucureşti şi în 11 judeţe, la sediile a 17 primării şi la alte instituţii cu care Consiliul Judeţean Timiş ar fi încheiat contracte.

    De asemenea, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Galaţi, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi, în dosarul de corupţie în care sunt vizate mai multe persoane cu funcţii de conducere din instituţii din Timiş, care ar fi încheiat contracte de achiziţii publice, prin atribuire directă, cu SC Ecomet West, în urma intervenţiei preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, şi a lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în toate cazurile, contractele au fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă.

    După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.