Tag: contributia la sanătate

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Plătim degeaba 10% din salarii contribuţia la sănătate. România rămâne pe ultimul loc în UE în toate clasamentele

    Modul in care sunt gestionati banii din sanatate este o bataie de joc nu numai la adresa pacientilor care au nevoie de servicii medicale ci si la adresa contribuabililor care platesc 10% contributii la asigurarile de sanatate.

    Numirile conducerilor pe criterii politice, presupusa lipsa cronica a banilor, grevele angajatilor care au ramas pe scheme de salarizare de acum 10 ani, un sistem informatic care a costat miliarde si care mai mult nu merge si festivalul de scutiri la plata contributiilor sunt tot atatea aberatii care arata ca cineva fie este complet incompetent in a elabora politici publice pentru finantarea sanatatii romanilor fie doreste sa controleze pusculita doldora de bani.

    CNAS strange anual peste 55 de miliarde de lei – cu peste 40% mai mult decat acum 5 ani, in 2019, inainte de pandemie. In general sanatatea, finantata de la bugetul de stat si din contributia de sanatate primeste, cel putin pe hartie, aproape 80 miliarde de lei anual, cu peste 75% mai multi bani decat in 2019. Romanii, prin taxe, impozite si contributii, alimenteaza bani cu nemiluita in sistemul de sanatate si totusi se pare ca acesta este din nou in colaps.

    Haideti sa vedeti cateva proiectii pentru 2024. In cazul medicamentelor de exemplu, raman cel putin 3 luni neplatite din anul 2023, autoritatile incearca din septembrie sa le impinga spre a fi platite platite in 2024 – si iata ca au reusit, anul este practic incheiat. Astfel incat plata datoriilor acumulate din 2023 – estimativ – 3-4 miliarde de lei, trebuie bugetate in 2024. La asta trebuie adaugat cel putin un alt miliard de lei pentru ca cresterea punctului de pensie va creste si plafonul de gratuitate pentru pensionari. De parca nu ar fi destul, de la 1 ianuarie intra in compensare si un cos de molecule noi, care insumeaza – estimativ – 2-3 miliarde de lei in plus care trebuie puse in bugetul sanatatii din 2024. Dintr-un foc se fac 6-8 miliarde de lei suplimentar doar pentru decontarea medicamentelor in 2024 in conditiile in care, de fapt, nu au mai existat in 2023 bani pentru medicamente inca din august. In acest moment medicamentele utilizate de catre romani sunt creditate in totalitate de catre producatori, care au extins termenele de plata pana la 240 de zile.

    Si asta este doar cazul medicamentelor. Alti prestatori de servicii si bunuri medicale trebuie sa recupereze bani, medicii de familie tipa ca nu sunt platiti, spitalele tipa ca nu mai au bani pentru servicii, sindicatele din sanatate tipa din cauza salariilor, de fapt ultimele 2 luni au fost numai cu proteste din cauza lipsei banilor.

    Cineva isi bate joc de noi toti, pentru ca desi platim contributii la sanatate de 10% din salariul brut cand suntem bolnavi trebuie sa cheltuim bani din buzunar in dreapta si stanga, toti am trecut prin aceasta experienta cand am fost bolnavi. Premierul Marcel Ciolacu si Ministrul Alexandru Rafila trebuie sa trimita pe cineva la CNAS sa faca un control serios acolo, mai in profunzime, pentru ca sa intelegem si noi despre ce vorbim: chiar nu sunt bani destui? Sau cineva manipuleaza cu buna stiinta aproape 60 miliarde de lei ca sa ajunga doar cu dedicatie, “unde trebuie”?

    Pana ce sistemului public de asigurari de sanatate nu i se va adauga un sistem privat de asigurari de sanatate, care sa-i faca cu adevarat competitie, probabil ca putem plati contributii obligatorii din salariul nostru si de 50% la sanatate, vor disparea precum cei 10% din prezent.

    Si pana atunci sa nu ne miram ca Romania ramane pe ultimul loc in clasamentele de sanatate si ca am reusit sa pierdem in ultimii 3 ani un milion de suflete si ca romanii declara ca pleace din tara in primul rand din cauza sistemului de sanatate.

     


     

     

  • Este oficial: PSD începe cu impozitul progresiv. Categoria de persoane cărora le explodează taxele

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. 

    Peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţia la sănătate (CASS) de 10% din această lună. În această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“ În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“ Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă 130/ 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal.

    Din totalul celor 330.000 de pensionari care ar urma să plătească contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

    Aceşti pensionari vor plăti şi impozit pe venit, dar baza de impo­zitare se calculează după o anumită formulă.

    Statul ar încasa circa 50 de milioane de lei pe an din impozitarea suplimentară a celor peste 300.000 de pensionari cu pensii mai mari de 4.000 de lei, potrivit unui calcul reali­zat de consultantul fiscal Emilian Duca.

    „În momentul de faţă, putem spune că sistemul de impozitare a pensiilor arată ca un sistem de impozitare progresivă. Până la valoarea de 2.000 de lei impozitarea este zero, de la 2.000 la 4.000 de lei se aplică 10% impozit pe venit pe diferenţă, iar de la 4.000 de lei în sus se aplică impozit pe venit de 10% plus contribuţia la sănătate de 10%”, spune consultantul fiscal Emilian Duca de la Tax& Business Solutions.

    Potrivit unui exemplu de calcul publicat de Casa Naţională de Pensii Publice, un pensionar din România care are o pensie lunară de 8.000 de lei va rămâne, în urma plăţii contribuţiei la sănătate (CASS) şi a impozitului pe venit (plătit pe diferenţa de sumă dintre venitul de 8.000 de lei, venitul neimpozabil de 2.000 de lei şi 400 de lei, cât e valoarea CASS) cu o pensie de 7.040 de lei pe lună.

    „Impozitul progresiv este de regulă criticat pentru că este mai greu de administrat, de la un plafon la altul se schimbă nivelul de impozitare, iar la orice eroare de calcul paguba poate fi foarte mare. Dincolo de administrarea mai dificilă a acestui sistem de impozitare, esenţa impozitului progresiv este aceea că cine are venituri mai mari plăteşte taxe mai mari”, a mai spus Emilian Duca.

    Taxarea pensiilor în România nu este o noutate, având în vedere că acestea sunt purtătoare de impozit pe venit încă din 2016. În prezent, peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc impozit pe venit de 10% pe diferenţa dintre venitul pe care îl obţin şi nivelul de 2.000 de lei.

     

     

    Care sunt statisticile pensionarilor României:

    5 milioane de pensionari, dintre care:

    4,88 milioane sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat; dintre aceştia, circa 1,2 milioane au pensii de peste 2.000 de lei pe lună (iar aprox. 130.000 au pensii de peste 4.000 de lei pe lună)

    cca. 200.000 sunt pensionari speciali

    (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.)

    110 miliarde de lei pe an – bugetul de pensii, din care:

    cca. 100 miliarde de lei – bugetul de pensii de asigurări sociale

    cca. 10 miliarde de lei – bugetul de pensii „speciale”

    Valoarea pensiei medii din sistemul de asigurări sociale de stat: 1.600 de lei/ lună

    Valoarea pensiei medii din rândul pensionarilor „speciali”: cca. 4.200 de lei/ lună

    Surse: ZF, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor

     

    Un pensionar cu 8.000 de lei pe lună va pierde 1.000 de lei din pensie

    Exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, impozitului şi venitului net din pensii:

    Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

    ► Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate: (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

    Calcul impozit:

    Venitul impozabil lunar din pensii

    (8000 lei – 2000 lei – 400 lei)  = 5600 lei

    5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

    ► Venitul net din pensii â 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7.040 lei

    Sursa: Casa Naţională de Pensii Publice

  • Este oficial: PSD începe cu impozitul progresiv. Categoria de persoane cărora le explodează taxele

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. 

    Peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţia la sănătate (CASS) de 10% din această lună. În această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“ În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“ Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă 130/ 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal.

    Din totalul celor 330.000 de pensionari care ar urma să plătească contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

    Aceşti pensionari vor plăti şi impozit pe venit, dar baza de impo­zitare se calculează după o anumită formulă.

    Statul ar încasa circa 50 de milioane de lei pe an din impozitarea suplimentară a celor peste 300.000 de pensionari cu pensii mai mari de 4.000 de lei, potrivit unui calcul reali­zat de consultantul fiscal Emilian Duca.

    „În momentul de faţă, putem spune că sistemul de impozitare a pensiilor arată ca un sistem de impozitare progresivă. Până la valoarea de 2.000 de lei impozitarea este zero, de la 2.000 la 4.000 de lei se aplică 10% impozit pe venit pe diferenţă, iar de la 4.000 de lei în sus se aplică impozit pe venit de 10% plus contribuţia la sănătate de 10%”, spune consultantul fiscal Emilian Duca de la Tax& Business Solutions.

    Potrivit unui exemplu de calcul publicat de Casa Naţională de Pensii Publice, un pensionar din România care are o pensie lunară de 8.000 de lei va rămâne, în urma plăţii contribuţiei la sănătate (CASS) şi a impozitului pe venit (plătit pe diferenţa de sumă dintre venitul de 8.000 de lei, venitul neimpozabil de 2.000 de lei şi 400 de lei, cât e valoarea CASS) cu o pensie de 7.040 de lei pe lună.

    „Impozitul progresiv este de regulă criticat pentru că este mai greu de administrat, de la un plafon la altul se schimbă nivelul de impozitare, iar la orice eroare de calcul paguba poate fi foarte mare. Dincolo de administrarea mai dificilă a acestui sistem de impozitare, esenţa impozitului progresiv este aceea că cine are venituri mai mari plăteşte taxe mai mari”, a mai spus Emilian Duca.

    Taxarea pensiilor în România nu este o noutate, având în vedere că acestea sunt purtătoare de impozit pe venit încă din 2016. În prezent, peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc impozit pe venit de 10% pe diferenţa dintre venitul pe care îl obţin şi nivelul de 2.000 de lei.

     

     

    Care sunt statisticile pensionarilor României:

    5 milioane de pensionari, dintre care:

    4,88 milioane sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat; dintre aceştia, circa 1,2 milioane au pensii de peste 2.000 de lei pe lună (iar aprox. 130.000 au pensii de peste 4.000 de lei pe lună)

    cca. 200.000 sunt pensionari speciali

    (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.)

    110 miliarde de lei pe an – bugetul de pensii, din care:

    cca. 100 miliarde de lei – bugetul de pensii de asigurări sociale

    cca. 10 miliarde de lei – bugetul de pensii „speciale”

    Valoarea pensiei medii din sistemul de asigurări sociale de stat: 1.600 de lei/ lună

    Valoarea pensiei medii din rândul pensionarilor „speciali”: cca. 4.200 de lei/ lună

    Surse: ZF, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor

     

    Un pensionar cu 8.000 de lei pe lună va pierde 1.000 de lei din pensie

    Exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, impozitului şi venitului net din pensii:

    Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

    ► Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate: (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

    Calcul impozit:

    Venitul impozabil lunar din pensii

    (8000 lei – 2000 lei – 400 lei)  = 5600 lei

    5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

    ► Venitul net din pensii â 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7.040 lei

    Sursa: Casa Naţională de Pensii Publice