BusinessMagazin

Tag: contrafacere

  • Vânzători de anabolizante contrafăcute, prinşi de Poliţie (GALERIE FOTO)

    Poliţişti din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R. au desfăşurat 26 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi judeţelor Argeş, Călăraşi, Iaşi, Sălaj, Bihor şi Timiş, la domiciliile membrilor a 3 grupări infracţionale, precum şi în locuri de producţie şi depozitare a unor substanţelor interzise.

    Mai multe persoane erau bănuite de implicarea în producţia, depozitarea şi comercializarea ilegală în România şi în alte state comunitare de produse medicamentoase interzise.

    În urma percheziţiilor, poliţiştii au descoperit o instalaţie clandestină utilizată la producerea şi ambalarea substanţelor medicamentoase şi au ridicat peste 150.000 de comprimate, fiole, flacoane şi alte recipiente conţinând substanţe anabolizante, hormoni de creştere şi alte asemenea produse conţinând diverse substanţe active.

    De asemenea, au mai fost găsite şi ridicate diverse materii prime şi materiale folosite la producerea şi ambalarea produselor, aproximativ 350.000 de euro, susceptibili a proveni din activitatea infracţională a bănuiţilor, precum şi 5 arme de foc cu care ar fi fost deţinute ilegal.

    În urma audierilor şi a probatoriului administrat în cauză, 12 persoane au fost reţinute, 9 dintre acestea urmând a fi prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă, faţă de 3 persoane fiind dispusă măsura controlului judiciar de către procuror.

    Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin. (1) Codul Penal, falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 357 alin. (2) Codul Penal, evaziune fiscală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi comercializarea de produse alterate în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 358 alin. (3) Codul Penal.

    Aceste medicamente erau comercializate atât în România, prin intermediul internetului, cât şi în alte state comunitare, în special în Spania şi Ungaria, prin intermediu unor persoane interpuse.

    Prejudiciul cauzat bugetului de stat estimat până în prezent depăşeşte 1.000.000 de lei.

    Activităţile, desfăşurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.
     

  • Semnarea ACTA de către statele UE, prim pas pentru intrarea în vigoare a controversatului document

    UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret – fără comunicat de presă, fără vreun alt anunţ public. Guvernul japonez, însă, a anunţat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părţile la Tratat, cu excepţia UE, a Elveţiei şi Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi SUA. UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.

    Cele cinci state membre UE care nu au semnat încă Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute sunt Germania, Estonia, Cipru, Olanda şi Slovacia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cine a semnat ACTA din partea României. Guvernul neagă că acordul va încălca intimitatea pe internet

    “Consultările publice vor avea loc în România înainte de ratificarea Acordului de către Parlament, deşi ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, arătând că procedura de ratificare implică asigurarea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică.

    “Semnarea de către România a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, în data de 26 ianuarie 2012, la Tokyo, nu echivalează cu intrarea imediată a acestuia în vigoare. Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape procedurale”, a explicat Muntean.

    Dacă, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor în Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru, deşi nu se modifică legislaţia naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ioana Muntean a subliniat că Ministerul Economiei a fost iniţiatorul semnării acestui acord, pentru că scopul principal al acestuia este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. “Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ea a susţinut că aplicarea ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării internetului.

    România a semnat la 26 ianuarie ACTA, document care a stârnit controverse aprinse, din cauza prevederilor care autorizează furnizorii de servicii online să divulge autorităţilor informaţii privind abonaţii ale căror conturi se presupune că au fost folosite pentru încălcarea drepturilor de autor sau pentru contrafacerea mărcilor de comerţ.

    TEXTUL INTEGRAL AL ACTA

    Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute a fost negociat de Comisia Europeană, iar decizia privind semnarea a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. Pentru România , Acordul va intra în vigoare după ce vor fi parcurse mai multe etape: avizul conform al Parlamentului European, în această vară; adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, independent de ratificarea în parlamentele naţionale; ratificarea de către Parlamentul României.

    Legislaţia românească în vigoare, în materie de proprietare intelectuală este alcătuită din:
    – Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe modificată şi completată
    – Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
    – Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2010 – pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România.