BusinessMagazin

Tag: contracte de munca

  • Începe să iasă la iveală câţi români câştigă peste 100.000 de lei brut lunar: Inspecţia Muncii are în evidenţă 87 de contracte de muncă active cu salarii între 100.000 de lei şi 200.000 de lei brut lunar, adică între 12.500 şi 25.000 de euro net pe lună

    Salariile brute lunare de peste 100.000 de lei sunt obţinute de angajaţi cu funcţii de directori generali, directori adjuncţi, directori tehnici, consultanţi în management şi manageri financiari, potrivit informaţiilor transmise de Inspecţia Muncii.

    Inspecţia Muncii are în evidenţă 87 de contracte de muncă active cu normă întreagă care înregis­trează salarii brute lunare între 100.000 de lei (peste 21.000 de euro) şi 200.000 de lei (42.000 de euro), potrivit infor­maţiilor furnizate de reprezentanţii instituţiei la solicitarea ZF. Un nivel salarial brut de 100.000 de lei se traduce într-un salariu net de 58.500 de lei (peste 12.000 de euro), iar un salariu brut de 200.000 de lei înseamnă un salariu net de 117.000 de lei (25.000 de euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă. PNL anunţă că a depus proiectul de lege la Parlament

    „Ne ţinem din cuvânt: am început acţiunea pentru schimbarea în bine! Am depus, împreună cu colegi parlamentari PNL, propunerea legislativă care vizează eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parţial precum şi eliminarea supraaccizei la carburanţi. Ne vom lupta în comisii şi în plen pentru reuşita acestui proiect reparatoriu şi benefic pentru locurile de muncă, nivelul de trai şi economie”, a scris Robert Sighiartău, pe Facebook.

    Acesta i-a îndemnat pe parlamentarii din Opoziţie, UDMR şi minorităţile naţionale să voteze proiectele de lege iniţiate de PNL.

    „Îi chemăm alături de noi pe toţi parlamentarii Opoziţiei, pe cei de la UDMR şi din grupul minorităţilor naţionale. Îi chemăm să voteze propunerea noastră legislativă chiar şi pe cei din PSD şi ALDE care realizează, în al treisprezecelea ceas, cât de mult rău au făcut aceste măsuri luate de guvernele PSD-ALDE inclusiv alegătorilor care i-au trimis în Parlament. Semnalul schimbării în bine a fost dat. Hai că se poate!”, a conchis Sighiartău.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce jumătate dintre tinerii din SUA vor să trăiască într-un stat comunist în loc de o ţară capitalistă şi democrată

    În centrul universitar din Bologna nu sunt neobişnuite manifestările sau conferinţele cu tentă comunistă. Revoluţionarismul socialist romanticizat îi înflăcărează pe tinerii care vin de peste tot din Europa la studii într-unul dintre cele mai prospere oraşe italiene. La 100 de ani de la izbucnirea revoluţiei bolşevice, socialismul şi comunismul capătă noi dimensiuni în lumea capitalistă, în Europa, în SUA şi la celălalt capăt al Pământului.

    În vremurile care i-au permis lui Trump să ajungă preşedinte, jumătate din millennialii americani ar vrea să trăiască sub un regim socialist sau comunist. Aşa, cred ei, ar avea un spaţiu de trai mai sigur. Socialismul şi comunismul şi-au pierdut în general din stigmatul pus în timpul războiului rece, când comunismul era considerat un pericol pentru valorile capitalist-democrate. Unu din doi reprezentanţi ai generaţiei millennials din America ar prefera să trăiască într-un stat socialist sau comunist în loc de o ţară capitalistă şi democrată cum sunt SUA, arată un studiu efectuat de firma de cercetare a pieţei YouGov şi fundaţia Victims of Communism Memorial Foundation din Washington. La studiu au participat 2.000 de persoane.

    Cum văd aceşti oameni capitalismul şi comunismul este important pentru că millennialii reprezintă acum cea mai numeroasă generaţie din America, după cum a explicat pentru Fox News Marion Smith, directorul executiv al fundaţiei. ”Chiar şi comunismul este o alternativă viabilă pentru ei.“ Sondajul a găsit că 45% dintre respondenţi ar prefera să trăiască într-o ţară socialistă. Spre comparaţie, 42% au spus că preferă capitalismul. Circa 7% ar prefera un stat comunist. Ponderea millennialilor care vor socialism în locul capitalismului este cu 10% mai mare decât cea a populaţiei generale cu aceeaşi înclinaţie. Mai mult de jumătate din baby boomeri preferă capitalismul.

    Generaţia millennials este reprezentată de persoanele născute în perioada 1980-2000. Baby boomerii sunt născuţi între 1946 şi 1964. Mai grav, sondajul a descoperit că unul din cinci americani îl consideră pe fostul dictator sovietic Iosif Stalin un erou, în pofida atrocităţilor comise în rândul ucrainenilor şi al popoarelor est-europene în general. De asemenea, mai mult de un sfert din millenniali cred că eroi sunt şi Vladimir Lenin, liderul sângeroasei revoluţii bolşevice, şi Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord. Totodată, analiza arată că peste 40% dintre americani ar accepta cenzura şi că şapte din zece americani nu ştiu care este diferenţa între comunism şi socialism.

    ”Această tendinţă îngrijorătoare subliniază răspândirea analfabetismului istoric al americanilor în ceea ce priveşte socialismul şi eşecul sistemului de educaţie în a-i învăţa pe elevi şi studenţi despre genocidurile, distrugerile şi mizeria cauzate de comunism în urma revoluţiei bolşevice de acum 100 de ani“, a explicat Marion Smith.

    Ajutate de mijloace variind de la jocurile electronice, care au marcat generaţia millennials (jocuri de război precum Call of Duty au făcut istorie), la crizele economice şi inegalitatea pe care acestea au exacerbat-o la politică, socialismul şi simpatia pentru URSS au început să iasă din temniţele istoriei şi să perturbe realitatea. Războiul Rece s-a terminat cu victoria capitalismului şi a democraţiei liberale asupra comunismului acum un sfert de secol, când URSS s-a prăbuşit în plin efort de reformare. A trecut un secol de la pornirea revoluţiei bolşevice şi politicieni cu tendinţe socialiste fac furori pe scenele politice din miezul Occidentului.

    Anul acesta, Jeremy Corbyn, un politician care s-a descris singur ca fiind un socialist modern, a adus Partidul Laburist din Marea Britanie aproape de victorie în alegerile generale pe o platformă de promovare a studiului gratuit la facultate şi de naţionalizare a căilor ferate, scrie ABC News din Australia. Laburiştii au înregistrat cel mai mare aport de noi fani de după 1945. Iar în SUA, leagănul capitalismului, Bernie Sanders, un socialist de 76 de ani născut în Brooklyn şi care şi-a făcut luna de miere în URSS, i-a oferit lui Hillary Clinton o opoziţie şocant de puternică în alegerile pentru candidatul la preşedinţie din Partidul Democrat.

    Alegătorii tineri le-au oferit acestor politicieni energia de a urca în primele rânduri ale scenei politice. Sanders l-a bătut pe Barack Obama în 2008 în ceea ce priveşte voturile primite de la tineri în multe state, în timp ce laburiştii au câştigat 60% dintre voturile alegătorilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Prezenţa la vot a tinerilor a fost mare. Niciunul dintre candidaţi nu a ieşit victorios, însă amândoi şi-au cultivat imaginea şi mesajele pe platforme de social media ca Twitter.

    Socialismul şi-a pierdut din stigmatul pus pe el în Războiul Rece. Bolşevicii au venit la putere în Rusia în urmă cu 100 de ani, la opt luni de la înlăturarea sângeroasă a regimului ţarist, în vremuri de haos, foamete, când infrastructura se prăbuşea văzând cu ochii. Lenin, liderul revoluţionar, şi-a construit politicile pe teoriile comuniste ale lui Karl Marx pentru a oferi o alternativă la democraţia liberală sprijinită de clasa de mijloc rusească. A dat pământ ţăranilor şi a naţionalizat bănci şi companii. Şi-a ucis opoziţia, indiferent că era vorba de politicieni sau de populaţii întregi.

    Pentru Osmond Chiu, 31 de ani, unionist şi membru al Partidului Laburist din Asutralia, posibilitatea unei alternative la ştiinţele economice acceptate este moştenirea anului 1917. ”Idea unei elite revoluţionare ierarhice care preia puterea în stat prin violenţă nu este ceva cu multă relevanţă pentru oamenii din statele vestice“, apreciază el.

    ”Însă ideile pe care Marx le-a exprimat în scris au astăzi multă rezonanţă: idei despre automatizare, despre o armată de rezervişti pentru câmpul muncii, despre inegalitatea masivă, despre capitalism ca sistem predispus la crize. Explicaţiile economice tradiţionale nu funcţionează ori oamenii nu le găsesc convingătoare.“

    Chiu a explicat că sentimentul că actualele sisteme aduc prosperitate majorităţii oamenilor a fost spulberat de crizele financiare globale. De atunci, spune laburistul, a crescut interesul pentru socialism în rândul tinerilor. Ideile socialiste au fost promovate prin social media şi prin internet. Stigmatul pus pe termenul ”socialist“ în Războiul Rece dispare. ”Schimbările apar pentru că oamenii care fac schimb de idei socialiste sau social-democrate se pot angaja liber în discuţii. Apoi, mai sunt publicaţiile fără caracter dogmatic.“

    Eleanor Robertson, 27 de ani, scriitor, editor şi ”comunistă deschisă“, face distincţie între politicile generaţiei ei şi cele ale ”bătrânilor de extremă stânga“.

    ”Tinerii tind să fie mai deschişi şi să accepte chestii precum feminismul, antirasismul, activismul pentru minorităţi sexuale, ceea ce cred că este de bine. Este ceva normal acum.“

    Robertson a ajuns la socialism prin feminism, pentru că era tot mai dezamăgită de ceea ce a considerat că este obsesia feminismului mainstream pentru numărul femeilor în boardurile companiilor sau în parlament. A căutat şi şi-a promovat teoriile politice online, dar la început i-a fost greu să găsească tineri cu aspiraţii ca ale ei cu care să-şi dezbată ideile.

    ”În urmă cu cinci ani, nu găseam pe nimeni cu care să vorbesc. Singurii cu care puteam face ceva erau rumegătorii de cărţi. Acum vorbesc mult cu oameni pe Twitter. Urmăresc multe persoane cu idei similare.“ Ea apreciază că istoria şi teoria socialistă, inclusiv explicarea revoluţiei bolşevice şi a URSS, sunt teme de dezbatere încă vii în spectrul de stânga al politicii.
    ”Oamenii încă vorbesc despre aceste lucruri şi încearcă să înţeleagă ce au însemnat în contextul lor şi ce ar însemna astăzi.“
    Alţi millenniali se tem că generaţia lor este înşelată, considerând că ascensiunea unor politicieni precum Corbyn şi Sanders este produsul îmbrăţişării populismului, populism prin care a ajuns la conducerea Americii şi Donald Trump.

    Satyajeet Marar, de 25 de ani, membru al Partidului Liberal, nu crede că socialismul are multe de oferit tinerilor.

    ”Oamenii sunt decepţionaţi şi oamenii sunt cinici. Caută lideri care par să creadă cu adevărat într-o idee măreaţă sau mesaj măreţ“, spune el. ”Din nefericire, ne-a fost vândută povestea că marea criză financiară s-a produs doar din cauza capitalismului şi a lăcomiei, ceea ce a condus la rezultate oribile, cum ar fi salvarea băncilor. De fapt, a fost mult mai complicat“, explică liberalul. ”Ideile de egalitate şi de echitate, de a-i lovi pe acei ticăloşi – astfel de idei sunt inerent atrăgătoare, dar este ca vânzarea de ulei de şarpe. Este o idee destul de nerealistă.“

    Marar spune că millennialii socialişti sunt naivi în ceea ce priveşte viaţa pe care ar avea-o sub socialism. Crimele în masă şi represiunea politică din timpul regimurilor comuniste sovietice şi chineze s-au întâmplat în mare măsură înainte de a se naşte,
    spune el, astfel că ei nu se apropie de ideile de stânga cu grija cu care ar trebui.

    ”Ai avut regimuri comuniste sovietice în a doua jumătate a secolului al XX-lea care în cele din urmă au ajuns să se prăbuşească şi să producă încălcări oribile ale drepturilor omului“, spune Marar.

    ”Aceste tipuri de politică socialistă şi social-democrată sunt mai populare în ţările care au beneficiat de prosperitatea adusă de capitalism, în care oamenii nu au avut posibilitatea de a vedea îndeaproape ce este socialismul sau cum funcţionează acesta în practică.“

    Osmond Chiu atrage atenţia că înclinaţia spre socialism apare la oameni care nu fac parte din clasa muncitoare, ci din clasa de mijloc – oameni cu profesii liberale, funcţionari publici, persoane cu profesii de creaţie şi din mediul universitar. Aceştia sunt adesea în situaţia de a nu avea contracte de muncă cu normă întreagă.

    ”Au contracte cu perioadă determinată, nu au condiţii bune, nu-şi permit o locuinţă, au datorii mari. Sunt, dintr-un punct de vedere, o nouă formă a clasei muncitoare. Sunt un precariat.“

  • Revoluţia fiscală a luat-o razna: Guvernul PSD obligă sute de mii de companii să negocieze contracte colective de muncă

    Guvernul a lăsat din nou fără re­plică mediul de afaceri după ce a adoptat neanun­ţat o ordo­nan­ţă de urgenţă care obligă toa­te companiile să nego­cie­ze/re­ne­go­cieze la nivel colectiv con­trac­tele de mun­că în vederea punerii în apli­care a ordo­nan­ţei ca­re trece sarcina fiscală de la angajator la angajat.

    Noua ordonanţă vine la doar câteva zile după ce premierul Mihai Tudose promisese mediului de afaceri că nu va mai provoca modificări în Codul fiscal. Ordonanţa în cau­ză nu modifică Codul fiscal, dar are efecte la fel de substanţiale pentru că trebuie ne­go­cia­te/re­ne­gociate într-o lună de zile (20 no­iem­brie – 20 de­cembrie), contractele de muncă la nivel colectiv chiar şi acolo unde ele există astăzi. Aşadar şi companiile care au sub 21 de angajaţi trebuie să facă astfel de negocieri – nu este foarte clar cum vor proceda – chiar dacă ele nu aveau până acum obligaţia aceasta.

    Concret, negocierea/renegocierea con­trac­telor colective ar trebui să fie un răspuns la decizia guvernului de mutare a obligaţiilor so­cia­le de la angajator la angajat. Dacă anga­ja­torul nu majorează însă salariul brut al anga­jatului în urma negocierii/rene­go­cie­rii contrac­telor nu se întâmplă nimic, iar sin­di­catele sus­ţin că, prin aceasta, guvernul se spa­lă pe mâini şi aruncă întreaga vină pe umerii an­gajaţilor când este limpede că guvernul poartă respon­sa­bilitatea întregului haos iscat.

    „Se aruncă răspunderea măririi brutului la angajat pe umerii acestuia, prin negocieri care sunt obligatorii, dar care nu se finalizează obligatoriu prin semnarea acordului. Dacă nu se finalizează, Guvernul scapă de răspunderea unei eventuale diminuări a salariului, chiar dacă <revoluţia fiscală> îi aparţine integral“, spune Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţi angajaţi minori lucrează la McDonald’s

    Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi moda angajării timpurii importată după modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani, scrie revista Business Magazin. 

    Una dintre companiile cu cei mai mulţi angajaţi cu vârsta sub 18 ani este McDonald’s, lanţul de restaurante care are 5.000 de angajaţi în România, dintre care aproximativ 730 sunt minori.

    „Ei (angajaţii sub 18 ani – n.red.) fac parte din echipele din întreaga ţară. Noi suntem prezenţi în 21 de oraşe din ţară şi în fiecare restaurant lucrează cel puţin un angajat elev. (…) Aceştia reprezintă o parte importantă din familia noastră, fiind unii dintre cei mai implicaţi şi pasionaţi angajaţi”, a spus Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants, compania care operează lanţul de restaurante McDonald’s în România.

  • O soluţie la criza de personal: companiile au aproape 40.000 de angajaţi minori

    Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi moda angajării timpurii importată după modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani, scrie revista Business Magazin. 

    Una dintre companiile cu cei mai mulţi angajaţi cu vârsta sub 18 ani este McDonald’s, lanţul de restaurante care are 5.000 de angajaţi în România, dintre care aproximativ 730 sunt minori.

    „Ei (angajaţii sub 18 ani – n.red.) fac parte din echipele din întreaga ţară. Noi suntem prezenţi în 21 de oraşe din ţară şi în fiecare restaurant lucrează cel puţin un angajat elev. (…) Aceştia reprezintă o parte importantă din familia noastră, fiind unii dintre cei mai implicaţi şi pasionaţi angajaţi”, a spus Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants, compania care operează lanţul de restaurante McDonald’s în România.

    Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.

    O altă organizaţie care angajează minori este BCR, cea mai mare bancă după active, care recrutează în fiecare an, pe perioada verii, 60 de tineri cu vârsta între 16 şi 18 ani care au parte de prima lor experienţă profesională, alături de ceilalţi angajaţi ai băncii, în sucursalele şi sediul central al BCR. Programul lor de muncă este part-time, ei lucrează doar 4 ore pe zi timp de o lună şi jumătate şi îşi pot alege dacă lucrează dimineaţa sau după-amiaza. Elevii învaţă prin această experienţă noţiuni de educaţie financiar-bancară, câştigă primii lor bani de buzunar şi învaţă cum să îi administreze responsabil. 

    „Elevii sunt implicaţi în toate activităţile care au loc în sucursale sau în departamentele unde îşi desfăşoară activitatea, evident celor care se potrivesc vârstei şi experienţei lor”, a spus Nicoleta Deliu, şeful departamentului de comunicare corporativă şi afaceri comunitare al BCR. De exemplu, îi îndrumă pe clienţi şi îi ajută să folosească ATM-urile şi ghişeele multifuncţionale, se ocupă de aspecte logistice şi administrative, fac parte din echipe la sesiuni de brainstorming şi primesc sarcini specifice în anumite proiecte. În plus, pe lângă ceea ce fac în sucursala sau departamentul unde au fost alocaţi, primesc sarcini săptămânale creative din partea echipei de proiect, care îi ajută să îşi dezvolte, potrivit lui Deliu, inteligenţa emoţională, capacitatea de comunicare asertivă, lucrul în echipă. 

    În perioada 2015 – 2017, şi compania de recrutare Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie). În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 

    4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. 

    „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a spus Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local. 

    Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. 

    Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai „degreveze” din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor.

    „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.

     

    Ce condiţii legale există pentru angajarea tinerilor sub 18 ani:

    ♦ Durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână

    ♦ Nu pot presta muncă suplimentară

    ♦ Nu pot presta muncă de noapte

    ♦ Beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate 

    ♦ Beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare

    ♦ Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă

    Sursa: Inspecţia Muncii

  • De la 1 august intră în vigoare OUG privind contribuţiile pentru contractele de muncă part-time

    Măsura se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

    “Ordonanţa privind calculul asigurărilor sociale pentru contractele de muncă cu timp parţial oscilează, în opinia mea, între măsura legitimă de combatere a evaziunii fiscale din zona gri de salarii şi efecte negative aduse angajatorilor corecţi. Astfel autorităţile au identificat un număr de circa 360.000 de contracte unice cu timp parţial şi probabil în foarte multe cazuri timpul de muncă real este normă întreagă, iar taxele sunt achitate pentru timp parţial. În acelaşi timp sunt foarte multe cazuri când munca chiar se desfăşoară cu timp redus, cum ar fi de exemplu persoanele ce asigură curăţenia la asociaţiile de proprietari, societăţile la început de activitate sau societăţile la care patronul se angajează pe el la firmă. Aici mă aştept ca să se desfiinţeze contractele de muncă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal Adrian Benţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOUA TAXĂ pe care Guvernul vrea să o introducă de luna viitoare. 1,2 milioane de angajaţi, vizaţi de măsură

    Potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de Ministerul de Finanţe, din analiza evoluţiei numărului contractelor de muncă cu timp parţial, s-a constatat faptul că, în perioada 2012-2016, numărul contractelor de muncă cu timp parţial înregistrate la Inspecţia muncii a avut o evoluţie ascendentă. La 31 decembrie 2016 numărul lor a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp parţial, în creştere cu 3,7 % faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp parţial în totalul contractelor de muncă active s-a majorat de la 15,8% în anul 2012 la 18,1% în anul 2016.

    Potrivit datelor Ministerul de Finanţe, în România există circa 1,1-1,2 milioane contracte de muncă cu timp parţial, 370 mii salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial, aproximativ 710 mii asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016), 70 mii salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial, iar circa 282 mii persoane, deşi aveau contract de muncă cu normă întreagă erau înregistraţi la Casa de Pensii cu un venit mediu brut de 753 lei, adică la 60,2 % din salariul de baza minim brut de 1.250 lei.

    „Prin urmare, se constată necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să asigurare plata de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru şi cei cu plata în acord, în scopul protejării şi acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii”, se arată în expunerea de motive a Ministerului de Finanţe.

  • Smartree: Cum influenţează Sărbătorile piaţa de muncă temporară

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, perioadele de Sărbători aduc o creştere semnificativă a numărului de posturi disponibile pe termen determinat pentru angajaţii din categoria blue collars, aceştia reprezentând 80% din totalul celor care beneficiază de contracte de muncă temporară la nivelul întregii pieţe de profil.

    Sărbătorile de Crăciun, Paşte şi luna martie determină o creştere a numărului de contracte de muncă temporară pe segmentul angajaţilor blue collars, aceştia fiind solicitati mai ales în oraşele mari precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Arad, Sibiu sau Constanţa, cât şi zonele limitrofe ale acestora. De asemenea, angajări pe muncă temporară se realizează şi pe segmentul agriculturii, în zone precum Bărăgan.

    „Personalul necalificat ocupă 80% din totalul contractelor de muncă temporară, restul fiind atribuite specialiştilor. Dacă în categoria white collars cererea este constantă, pentru blue collars se remarcă fluctuaţii în perioadele de Sărbători, contractele fiind încheiate pe intervale de la 1 la 6 luni”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Potrivit acesteia, domeniile în care se caută cei mai mulţi muncitori nespecializaţi sunt logistica, agricultura şi producţia. 

    În ceea ce priveşte salarizarea pentru angajaţii din segmentul blue collars, pe contracte de muncă temporară, reprezentaţii Smartree remarcă faptul că, pentru cei necalificaţi, remuneararea porneşte, în medie, de la 1.200 lei şi ajunge de cele mai multe ori la cca. 1.800 lei, suma fiind completată de bonuri de masă. Pe de altă parte, conform grilelor existente în cadrul companiilor, salarizarea muncitorilor calificaţi poate ajunge şi la 4.500 lei/lună.

    Cu toate acestea, salariile de bază reprezintă în continuare principala provocare a companiilor de recrutare, întrucât sumele oferite se apropie de venitul minim garantat, iar candidaţii preferă mai degrabă ajutorul de la stat. În plus, aceştia se tem de lispa unui venit constant pe o perioadă mai lungă de timp. Alte motive care îngreunează procesul de recrutare vizează lipsa personalului calificat, mai ales în industrie, dar şi existenţa unor zone depopulate de forţă de muncă.

    „Totuşi, principalul avantaj al joburilor temporare este posibilitatea celor care nu sunt complet în câmpul muncii – elevi, studenţi, etc. – de a obţine un venit suplimentar. De altfel, acest tip de contracte îi avantajeză şi pe şomerii care caută o soluţie de tranziţie”, a menţionat Raluca Peneş.

    De asemenea, susţine reprezentanta companiei, pe piaţa locală sunt foarte puţine companii care angajează pe perioadă nedeterminată. Prin comparaţie însă, în ţările din Vesti Europei, munca temporară este o regulă şi este foarte mult practicată de către companii.  

     

  • S-a terminat era concedierilor. Cum pleacă acum angajaţii din companii

    Angajatorii au început să se confrunte cu o fluctuaţie din ce în ce mai mare a personalului, pe fondul revenirii economice, iar nivelul plecărilor angajaţilor din companii ajunge la cote similare cu cele din perioada de boom economic, arată rezultatele unui studiu recent al firmei de audit şi consultanţă fiscală al PwC.
     
    „În perioada 2012 – 2015, rata încetărilor contractelor de muncă a fost relativ constantă (15% – 16%). În anul 2015 am observat o scădere a acesteia, iar conform studiului din 2016 costatăm o creştere semnificativă, aceasta ajun­gând aproape de valorile înregistrate în perioada premergătoare crizei economice (în anul 2008, de exemplu, rata de încetare a contractelor de muncă a fost de 20,8%)“, a spus Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.
     
    O tendinţă care s-a remarcat în ultimii ani de revenire a economiei şi a cererii de candidaţi de pe piaţa muncii a fost aceea că, din totalul angajaţilor care părăsesc o companie privată în fiecare an, mai puţin de 3% pleacă prin concediere, în timp ce 13% pleacă voluntar, pentru că, probabil, şi-au găsit o ofertă mai bună de muncă.