Tag: contaminari

  • În luna noiembrie s-a înregistrat cel mai mare număr de contaminări la nivel mondial de la începutul pandemiei cu noul coronavirus

    Cele mai puternice 19 state ale lumii au avut evoluţii diferite referitoare la numărul de contaminări în trimestrul III al pandemiei.

    În ziua de 30 noiembrie s-au împlinit 9 luni de la data de 1 martie, considerată a fi începutul pandemiei cu noul coronavirus. În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate numărul lunar şi mediile zilnice în perioada septembrie – noiembrie ale contaminărilor şi indicii de volum octombrie / septembrie, noiembrie / octombrie şi noiembrie / septembrie.

     

                                                                                                        Tabelul 1        

     

    Contaminări

    Medii zilnice

    Septembrie

    8522264

    284075,5

    Octombrie

    12217285

    394106,0

    Noiembrie

    17228445

    574281,5

     

                                                                                                                                                                                                                  Sursa: Date validate de OMS       

    Indici de volum

                                                                                                                                  Tabelul 2  

    Octombrie / septembrie

    1,3873

    Noiembrie / octombrie

    1,4572

    Noiembrie / septembrie

    2,0216

     

                                                                                                                                                                                       Sursa: Prelucrările autorului

    Dacă în luna octombrie faţă de luna septembrie indicele de volum al mediilor zilnice ale contaminărilor a fost de 1,3873, in luna noiembrie/octombrie el a crescut la 1,4572 astfel că indicele de volum noiembrie/septsembrie a ajuns la val 2,0216! Media zilnică a numărului de contaminări în luna septembrie a fost de 284075,6 iar în luna noiembrie de 574218,5.

    Comportamentele celor 19 ţări referitoare la dinamica numărului de contaminări în perioada septembrie – noiembrie au fost identificate prin analiza comparativă a rangurilor, prezentată în cele ce urmează.

    Reamintesc că în intervenţia anterioară am prezentat un model care caracterizează în mare măsură eficienţa în domeniul reducerii numărului de contaminări.

     

    Modelul utilizează o mărime de referinţă care constă în valoarea medie a contaminărilor mondiale raportate la 1 milion de locuitori.

    Pentru fiecare stat se calculează numărul contaminărilor pe milion care se împarte la media mondială şi este notat cu R. Se pot întâlni 2 situaţii. 

    • Situaţia în care R este supraunitar. El indică ineficienţa programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.
    • Situaţia în care R este subunitar. El indică eficienţa programelor guvernamentale de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

    Sinteza zilei de 30 noiembrie este:

    Număr mondial de contaminări

    Număr mondial de contaminări / 1 milion

    63595564

    8159

     

     

    Analiza comparativa menţionata anterior este prezentată în tabelul 3.

     

                                                          Tabelul 3        

    Nr. Crt,

    Tara

    Contaminări /1 mil

    Indicatorul R noiembrie

    Indicator R

    august

    Loc august

    Noiembrie – august

    1

    Statele Unite ale Americii

    41952

    5,142

    5,702

    1

    0

    2

    Spania

    35604

    4,364

    3,011

    3

    -1

    3

    Franţa

    34017

    4,169

    1,309

    9

    -6

    4

    Olanda

    30522

    3,741

    1,254

    10

    -6

    5

    Brazilia

    29721

    3,643

    5,589

    2

    3

    6

    Italia

    26505

    3,249

    1,403

    8

    -2

    7

    Marea Britanie

    23953

    2,936

    1,503

    6

    1

    8

    Federaţia Rusă

    15728

    1,928

    2,074

    5

    3

    9

    Germania

    12751

    1,563

    0,888

    13

    -4

    10

    Arabia Saudită

    10199

    1,250

    2,752

    4

    6

    11

    Canada

    9983

    1,224

    1,038

    11

    0

    12

    Mexico

    8549

    1,048

    1,403

    7

    5

    14

    Turcia

    7541

    0,924

    0,972

    12

    2

    13

    India

    6830

    0,837

    0,811

    14

    -1

    15

    Indonezia

    1962

    0,240

    0,194

    16

    -1

    16

    Japonia

    1162

    0,142

    0,163

    17

    -1

    17

    Australia

    1089

    0,133

    0,307

    15

    2

    18

    Republica Coreea

    667

    0,082

    0,118

    18

    0

    19

    China

    60

    0,007

    0,018

    19

    0

     

                                                                                                                                                                                                                           Sursa: date validate de OMS şi prelucrările autorului.

    În prima coloană a tabelului sunt nominalizate ţările în ordinea descrescătoare a valorilor indicatorului R din luna noiembrie. În următoarele 2 coloane sunt prezentate numărul de contaminări şi valorile indicelui R, ierarhizate în ordine descrescătoare. În coloana următoare sunt prezentate valorile indicatorului R din data de 31 august şi apoi locul pe care îl ocupau în ierarhia lunii august. Ultima coloana prezintă diferenţa dintre locurile ierarhiei din noiembrie şi cea din august cu următoarea semnificaţie:

    • Diferenţa pozitivă semnalează tendinţe de îmbunătăţire a eficienţei
    • Diferenţa negativă semnalează tendinţe de înrăutăţire a eficienţei
    • 0 are semnificaţia situaţiei staţionare.

    Analiza datelor din tabelul 3 oferă concluzii de o relevanţă maxima dintre care menţionăm:

    1. Consolidarea poziţiei de lider autoritar al celor 19 ţări al ineficienţei în domeniul reducerii numărului de contaminări, exprimată prin creşterea diferenţei faţă de valorile indicatorului R în luna august şi noiembrie (Brazilia şi Spania). Media zilnică de contaminări a SUA a crescut de la 41000 în septembrie la 63000 în octombrie şi la 120000 în noiembrie, cu valori maxime de 180000!!! Se constată cu uşurinţă gravitatea situaţiei apărută în noiembrie, după alegerile prezidenţiale din data de 3 noiembrie. Explicaţia constă în refuzul administraţiei Trump de a accepta rezultatul alegerilor, ceea ce a condus la blocajul acţiunilor de reducere a contaminărilor ca şi la imposibilitatea elaborării unui plan concret şi coerent de redresare economică. Situaţia actuală va continua cel puţin până la data de 16 decembrie, în care colegiul Electorilor nominalizează noul preşedinte.
    2. Creşterea semnificativă a ineficienţei ţărilor din Europa Occidentală. Cu excepţia Marii Britanii, toate celelalte ţări înregistrează valori negative între cele două ierarhii. Regretabil este faptul că Germania a trecut de la starea de eficienţă de la 31 august la o semnificativă stare de ineficienţă la 30 noiembrie.
    3. Un caz deosebit de evoluţie pozitivă îl constituie Brazilia, cu o scădere continuă a mediei zilnice de la 30000 în septembrie la 23000 în octombrie şi la 19000 în noiembrie. Dinamica acestor valori a condus la o tendinţă de scădere a ineficienţei, concretizată prin câştigarea a trei locuri ale tendinţei de reducere a ineficienţei.
    4. Cea mai spectaculoasă dinamică a scăderii numărului de contaminări în trimestrul III o are India. Aflată la 31 august în zona de eficienţă, India era ameninţată cu trecerea iminentă în zona ineficienţei dacă ar fi continuat cu mediile zilnice de 87000 de contaminări în luna septembrie. Măsurile ferme luate de guvernul de la New Delhi au condus la reducerea mediei zilnice la 60000 în octombrie şi la 34000 în noiembrie!!! Aceste rezultate au determinat la menţinerea Indiei la 30 noiembrie în zona eficienţei.
    5. Merită semnalate tendinţele de reducere a ineficienţei ale Arabiei Saudite şi ale Mexicului cu un câştig de 6 şi respectiv 5 locuri în analiza comparativă după ranguri.

    Ultima mea intervenţie va avea loc în jurul datei de 5 martie, când voi prezenta tabloul anual al eficienţei programelor guvernamentale referitoare la reducerea contaminărilor precum şi gradul anual de concentrare a contaminărilor mondiale.

     

     

  • Profesor Cezar Mereuţă: Cele mai puternice 19 state ale lumii cumulează 71 % din contaminările mondiale cu noul coronavirus

    Pe 31 august s-au împlinit şase luni de la demararea în forţă  actualei pandemii. Este un prilej important de a analiza modul în care marile puteri ale lumii au elaborat programe guvernamentale eficiente pentru reducerea numărului de contaminări. Structura de putere a lumii este definită de analiza nodală ca numărul de state ierarhizate descrescător care însumează 80 % din PIB nominal mondial. Conform ultimelor date definitive disponibile în baza de date a ONU din anul 2018, structura de putere a lumii este formata din 19 state prezentate în tabelul 1, fiecare stat este caracterizat prin ponderea din PIB total şi ponderea din contaminările totale.

    Datele din tabelul 1 confirmă similitudinea gradelor de concentrare dintre economia mondială şi contaminările totale şi întăreşte concluzia că valoarea recesiunii mondiale ca urmare a pandemiei va fi determinată de cele 19 state. Este verificat faptul că crizele şi boom-urile economiei mondiale sunt determinate în principal de structurile de putere ale lumii din acele perioade. După cum este cunoscut, numărul contaminărilor unui stat determină potenţialul recesiunii economice al statului respectiv. Tot din tabelul 1 rezultă marea variabilitate a ponderii contaminărilor care impune o analiză obiectivă a eficienţei programelor guvernamentale privind reducerea numărului de contaminări.

    Prezint în cele ce urmează un model care poate caracteriza în mare măsură eficienţa statelor în domeniul reducerii numărului de contaminări. Modelul utilizează o mărime de referinţă care consta în valoarea medie a contaminărilor mondiale raportate la milionul de locuitori.

    Pentru fiecare stat se calculează numărul contaminărilor pe milion care se împarte la media mondială şi este notat cu R. Se pot întâlni 2 situaţii. 

    ♦ Situaţia în care R este supraunitar. El indică ineficienţa programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

    ♦ Situaţia în care R este subunitar. El indică eficienţa programelor guvernamentale de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

    Sinteza zilei de 31 august este:

    În tabelul 2 sunt prezentate în ordine descrescătoare contaminările la 1 milion de locuitori şi valoarea indicatorului R.

    Tabelul 2 oferă concluzii de mare relevanţă privind tema propusă.

    a. Din totalul de 19 ţări, 11 au valoarea indicatorului R supraunitară deci programele guvernamentale sunt ineficiente din punct de vedere al numărului de contaminări în raport cu media mondială. 8 ţări au valoarea indicatorului R subunitară, deci au programe guvernamentale eficiente în raport cu media mondială.

    b. Valorile supraunitare ale indicatorului R sunt dominate de SUA şi de Brazilia, care au de departe cele mai ineficiente programe guvernamentale referitoare la reducerea numărului de contaminări. În intervenţiile mele anterioare am subliniat situaţia de lider al ineficienţei globale în raport cu contaminările a SUA.

    c. Referitor la valorile subunitare ale indicatorului R, acestea au particularitatea că 6 ţări sunt din Asia, una din Europa şi una din Oceania. De altfel, singurul continent care nu este prezent în structura de putere a lumii este Africa. Totuşi, între aceste 8 ţări, un caz special îl reprezintă India. Valoarea subunitară a indicatorului R poate să sufere o modificare esenţială în următoarele 3 luni, care ar putea să ne conducă în trimestrul următor la surpriza trecerii statului în zona de ineficienţă. Subliniez că India are o medie zilnică a contaminării de 70000. În trei luni, numărul contaminărilor Indiei ar creşte în această situaţie cu 6300000!!!

    Trebuie menţionat în mod special succesul programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări al Germaniei, care, alături de Japonia, sunt singurele ţări din grupul G7 cu valoarea indicatorului R subunitară,

    d. Un caz special îl reprezintă Brazilia, care în ultimele două luni pare că a pierdut controlul reducerii numărului de contaminări. Foarte important este efectul de contagiune în ţările Americii de Sud, care, în ansamblu, par că au pierdut controlul reducerii contaminărilor, similar cu Brazilia.

    În ultima parte a lunii august au fost publicate de către Eurostat date privind reducerea PIB în trimestrul II al anului 2020 în raport cu perioada similară a anului precedent. Ne-am fi aşteptat ca valorile reducerilor să fie proporţionale cu valorile indicelui R. Nu se întâmplă aşa, analiza statistică arătând că influenţa indicelui R asupra valorii reducerii PIB la care ne-am referit este de circa 30 – 40 %. Explicaţia acestei situaţii constă în faptul că valoarea reducerii PIB la nivelul unui stat depinde, în afara valorii indicelui R şi de alţi factori specifici, cum sunt:

    ♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a persoanelor cu vârsta de peste 65 ani

    ♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a şomerilor

    ♦ Număr relativ redus de focare de contaminări în organizaţii economice care conduc la întreruperea temporară a activităţii.

    ♦ Ponderea relativ mare a unei minorităţi etnice cu o redusă influenţă în procesul economic (cazul tipic al afro-americanilor din SUA).

    Factorii enumeraţi mai sus sunt de natură să diminueze reducerea PIB, care ar rezulta din valoarea indicatorului R.

    Faţă de cele prezentate anterior, pentru perioada următoare se impune ca toate statele lumii să evalueze bilunar trendul valorilor indicelui R pentru a stabili eficienţa programelor elaborate şi modul în care populaţia respectă regulile de prevenţie a pandemiei.

    În ce mă priveşte, voi reveni la începutul lunii decembrie cu o analiză comparativă a următoarelor 3 luni privind eficienţa programelor guvernamentale referitoare la reducerea numărului contaminărilor cu Covid 19.

     

  • Cum de cele mai multe cazuri de infectare sunt in cele mai bogate tari ale lumii? O explicatie oferita de analiza nodala

     

    În ultima perioadă am fost surprins că în emisiunile televiziunilor apar constant statele din topul contaminării cu virusul Covid19 şi că ele sunt aceleaşi în topul listei zi după zi.

    Această observaţie m-a determinat să analizez repartiţia teritorială a contaminărilor cu acest virus, aplicând metodologia analizei nodale economice. Am obţinut baza de date validată de OMS pentru toate ţările lumii care au raportat contaminări. Am început cu testarea grupului G7, constituit din ţările cele mai dezvoltate, care încearcă să elaboreze un program mondial pentru creşterea prosperităţii şi dezvoltării durabile. Aceste state sunt: sua, Japonia, Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Canada.

    Am constatat că grupul G7 cumulează 58,1% din contaminările mondiale cu noul coronavirus. Ţinând seama că acelaşi grup acoperă între 42 – 46 % din PIBul mondial nominal, am tras concluzia că repartiţia teritorială a contaminărilor are o concentrare mai ridicată decât cea medie a PIB mondial.

    Analizând mai în detaliu repartiţia teritorială a contaminării am constatat că din primele 6 ţări ierarhizate descrescător din punct de vedere al contaminărilor, 5 sunt ocupate de ţările grupului G7 (SUA loc 1, Italia loc 3, Franţa loc 4, Germania loc 5, Marea Britanie loc 6).

    În aceste condiţii, am hotărât să aplic integral analiza nodală economica repartiţiei teritoriale a pandemiei.

    Din cei 16 indicatori ai analizei nodale economice, am selectat 10, care sunt cei mai importanţi şi pe care îi prezint în tabelul 1 în comparaţie cu valorile din anul 2018, ultimul an cu date economice disponibile.

    Tabelul 1        

     

    Nr.

    Denumire indicator

    Valori

     

    crt.

     

    PIB mondial 2018

    Contaminări Covid19  2020

    1

    Număr state şi teritorii autonome ale lumii

    212

    210

    2

    Cota medie a repartiţiei structurale

    0,004717

    0,004739

    3

    Asimetria repartiţiei

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    4

    Indicele clasic de concentrare a repartiţiei structurale Herfindahl, H

    0,09713

    0,129603

    5

    Cota liderului repartiţiei structurale, Cl, %

    24,19

    32,09

    6

    Numărul de state cu cota peste medie

    30

    23

    7

    Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %,

    86,72

    88,90

    8

    Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri)

    19

    13

    9

    Ponderea statelor noduri din totalul statelor şi teritoriilor autonome r80

    8,96

    6,19

    10

    Numărul ecuaţiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile şi în cazul pandemiei

    3

    3

     

     

    Concluziile sunt clare. Repartiţia teritorială în cazul pandemiei se încadrează integral în modelul analizei nodale economice.

    Informaţia dată de grupul G7 a fost total confirmată. Repartiţia teritorială a pandemiei are un grad de concentrare mai ridicat decât concentrarea economică a statelor lumii din 2018.

    În lista de mai jos se prezintă ierarhia ponderilor contaminărilor statelor cu valori peste medie

    Tabelul 2        

    Lista statelor cu contaminări în ziua de 22 aprilie 2020 (total cazuri 2.628.469)

    Nr. crt.

    Ţara

    Cazuri

    Cota contaminărilor

    1

    United States

    842803

    32,09

    2

    Spain

    208389

    7,94

    3

    Italy

    187327

    7,13

    4

    France

    159877

    6,09

    5

    Germany

    150062

    5,71

    6

    United Kingdom

    133495

    5,08

    7

    Turkey

    98674

    3,76

    8

    Iran

    85996

    3,27

    9

    China

    82788

    3,15

    10

    Russia

    57999

    2,21

    11

    Brazil

    45757

    1,74

    12

    Belgium

    41889

    1,60

    13

    Canada

    39813

    1,52

    14

    Netherlands

    34842

    1,33

    15

    Switzerland

    28268

    1,08

    16

    Portugal*

    21982

    0,84

    17

    India

    20471

    0,78

    18

    Peru*

    19250

    0,73

    19

    Ireland*

    16671

    0,63

    20

    Sweden

    16004

    0,61

    21

    Austria

    14925

    0,57

    22

    Israel*

    14498

    0,55

    23

    Saudi Arabia

    12772

    0,49

     

    * ţările care nu fac parte din cele 30 de ţări cu cota PIB peste medie

     

    19 din aceste 23 de state, adică circa 83 %, se regăsesc în cele 30 de state cu cota peste medie a pib mondial,

    În funcţie de aceste rezultate, există o întrebare fundamentală: reprezintă concentrarea repartiţiei teritoriale a pandemiei un caz neîntâlnit în istoria ultimilor 48 de ani ai economiei mondiale? Răspunsul este nu.

    De exemplu:

    Tabelul 3        

    Indicatori ai analizei nodale economice comparativ cu indicatorii  contaminării cu Covid19

    Nr.

    Denumire indicator

    Valori

     

    crt.

     

    PIB mondial 2018

    Contaminări Covid 19 2020

    1

    Număr state şi teritorii autonome ale lumii

    187

    210

    2

    Cota medie a repartiţiei structurale

    0.005348

    0,004739

    3

    Asimetria repartiţiei

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    4

    Indicele clasic de concentrare a repartiţiei structurale Herfindahl, H

    0,13093

    0,129603

    5

    Cota liderului repartiţiei structurale, Cl, %

    32,29

    32,09

    6

    Numărul de state cu cota peste medie

    28

    23

    7

    Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %,

    88,16

    88,90

    8

    Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri)

    15

    13

    9

    Ponderea statelor noduri din totalul statelor şi teritoriilor autonome r80

    8,02

    6,19

    10

    Numărul ecuaţiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile şi în cazul pandemiei

    3

    3

     

     

    Concluzia care rezultă din tabelul 3 are o importanţă covârşitoare. Se constată că o repartiţie similară cu cea a pandemiei, din perspectiva concentrării economice, a avut loc în anul 1985. Foarte important este faptul că anul 1985 este cel în care a demarat în mod concret prăbuşirea economică a urss, care a condus în anul 1989 la schimbarea ordinii mondiale.

    Analiza nodală economică comparativă, (care se va elabora împreună cu dl. Prof. Dumitru Miron, Preşedintele frapec şi dl. Conf. Dr. Octavian-Dragomir Jora) între structura de putere a lumii în anul 2018 şi cea care va rezulta pentru anul 2020 este de natură să conducă la surprize importante din punct de vedere economic.

    În final, este de reţinut faptul că repartiţia teritorială a pandemiei poate constitui o bază consistentă referitoare la elaborarea modelului de dezvoltare a pandemiei.

    Prof. Dr. Cezar Mereuţă Membru aderent al Fundaţiei Româno – Americane pentru Educaţie şi Cultură (FRAPEC) Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România

  • BREAKING NEWS: Informaţii de ultimă oră despre numărul de oameni contaminaţi cu coronavirus în România

    În total, 576 de persoane s-au infectat cu COVID-19, după ce 143 de cazuri au fost confirmate pe teritoriul României, anunţă Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Dintre aceştia, 15 pacienţi sunt internaţi la ATI, iar şapte sunt în stare gravă.

    Autorităţile anunţă un prim caz de îmbolnăvire într-un penitenciar.

    „Unul dintre cazuri (din cele 143 nou confirmate – n.red.) este cel al unui deţinut care în data de 11 martie, a fost transportat de la Poliţia Capitalei la Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava pentru probleme medicale. În urma testării realizate astăzi (luni – n.red.) acesta a fost diagnosticat pozitiv cu noul coronavirus (COVID-19). Precizăm că deţinutul a fost izolat încă de la momentul încarcerării, iar la testarea realizată în data de 11 martie, pentru depistarea unei posibile infecţii cu COVID-19, rezultatul a fost negativ”, conform informării oficiale a GCS.

    Până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 576 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre cele 576 de persoane confirmate pozitiv, 73 au fost declarate vindecate şi externate (51 la Timişoara, 17 la Bucureşti, 3 la Craiova, unul la Constanţa şi unul la Iaşi).

    Până luni, patru persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 şi cu boli cronice preexistente, internate în spitale din Bucureşti, Craiova Iaşi şi Suceava, au decedat.

    „De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 143 de noi cazuri de îmbolnăvire. Pacienţii nou confirmaţi au vârsta cuprinsă între 5 ani şi 76 de ani. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 15 pacienţi, din care 7 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţi este bună, staţionară”, menţioneană GCS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS: Informaţii de ultimă oră despre numărul de oameni contaminaţi cu coronavirus în România

    Încă 14 cazuri de coronavirus sunt confirmate în România. Cazurile noi sunt din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Maramureş şi Dolj, iar cel mai mic pacient are 2 ani. Bilanţul a ajuns la 260 de cazuri.

    Până miercuri, pe teritoriul României au fost confirmate 260 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19.

    Dintre cei 260 de cetăţeni care au contactat virusul, 19 sunt declaraţi vindecaţi şi au fost externaţi.

    De la ultima informare, au fost confirmate 14 cazuri noi, din care: 7 în Bucureşti, 3 în Braşov, 2 în Constanţa, câte unul în Maramureş şi Dolj.

    Toate persoanele nou confirmate pozitiv la COVID-19 sunt fie contacţi ale unor cazuri pozitive, fie persoane aflate în carantină. Pacienţii nou confirmaţi au vârsta cuprinsă între 2 ani şi 57 de ani.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 3.510 persoane pentru care se fac verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus).

    Alte 26.545 persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.670 de teste. Dintre acestea, 4.410 au fost cu rezultat negativ, adică persoanele de la care au fost prelevate mostrele analizate nu sunt infectate cu COVID-19. Testele au fost prelucrate în 8 unităţi sanitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Iaşi şi Constanţa, inclusiv la Institutul Cantacuzino.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mirabela Tiron, ZF: Aceasta este România normală? Cu copii contaminaţi cu Noroviruşi şi Klebsiella în spitale de stat, în timp ce autorităţile fac planuri de acţiune contra unui virus care nici nu există încă la noi?

    Medic român către mama unui bebeluş de trei luni internat în spital: “De acum să vă gândiţi de două ori înainte să mergeţi la spital cu copilul. Există riscul să plecaţi cu tot felul de bacterii”.


     

    „Sfatul”, venit chiar din partea unui medic de spital, care trata un copil de infecţie severă, contaminat în spital cu Klebsiella în urină şi Norovirus în scaun arată adevărata dramă a sistemului de sănătate românesc. Unde este normalitatea unei ţări în care pacientul aflat în stare gravă trebuie să se gândească de două ori înainte de a apela la serviciile medicilor din spital? Şi ce facem, noi pacienţii, după ce ne gândim de două ori? Unde mergem?

    Termenul de infecţie nosocomială este deja familiar în teorie şi da, părinţii se gândesc de două ori înainte să se interneze cu copilul (dar cum medicul pediatru de familie nu face consultaţie la domiciliu  şi cum la privat se găsesc tot mai greu locuri libere în regim de urgenţă), părinţii se grăbesc spre spre cea mai apropiată cameră de gardă.

    “Am fost internată cu copilul cu infecţie urinară şi am plecat cu Rotavirus”, “Am plecat cu rotavirus după o internare cu pneumonie”, sunt doar câteva din mesajele postate pe reţelele de socializare de părinţii care au trecut prin spitalele de copii din Bucureşti.

    Doar că puţine sunt cazurile  raportate de spitale. 

    Datele de la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii din Spitale (ANMCS): doar 256 de spitale de stat şi  private din cele 635 de unităţi au raportat nerespectarea măsurilor pentru combaterea infecţiilor din spitale ca fiind cel mai frecvent incident.

    Domnule ministru al sănătăţii, cu tot respectul, dar până la coronavirus este nevoie de un plan de acţiune pentru infecţiile intraspitaliceşti, care sunt aici de prea mulţi ani! Şi mai este de luptat cu această abordare cum că pacientul vine cu toate bacteriile şi viruşii de acasă, asfel spitalul nu raportează problemele, implicit nu ia nicio măsură pentru combaterea infecţiilor. Aşa asigurăm copiilor  acces la cele mai bune condiţii şi servicii medicale?

    Domnule ministru al sănătăţii, pe când o conferinţă în care să prezentaţi planul de acţiune pentru a limita îmbolnăvirea copiilor noştri cu bacteriile şi infecţiile din spitalele de stat? Când vom vedea condiţii salubre, măsuri pentru combaterea infecţiilor intraspitaliceşti, personal medical care să respecte protocolul de curăţenie şi dezinfecţie?

    Este de admirat preocuparea legată de coronavirus şi că aţi solicitat specialiştilor în sănătate publică pregătirea unor măsuri, dar realitatea din “teren” arată că ar trebui să ne temem de bacteriile şi infecţiile pe care le putem contracta din spitalele de stat.  Şi mai ales să ne temem pentru sănătatea copiilor pentru că spitalele de stat de copii sunt pline de astfel de bacterii din ce în ce mai rezistente la antibiotice.

    În continuare statisticile arată că România înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii în rândul copiilor din Uniunea Europenă, cu o rată a mortalităţii de două ori mai mare decât media UE (datele unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii, realizat  împreună cu Avocatul Poporului).

    Până la coronavirus veniţi cu măsuri pentru infecţiile intraspitaliceşti, de fapt faceţi un plan de acţiune pentru reformarea întregului sistem public de sănătate. Părinţii ajung în spitalele de stat cu copii pentru că nu există ambulatorii de stat, pentru că medicii din spitalele publice fug la consultaţii la privat după ora prânzului (câţi părinţi îşi permit să plătească 200 de lei pentru o consultaţie?). “Sistemul privat şi de stat coexistă”, dar cum coexistă când dacă ajungi la un spital public de copii după ora 15 pentru o ecografie abdominală eşti trimis cu ambulanţa la un spital de urgenţă de copii pentru că nu mai găseşti niciun medic să efectueze investigaţia? “Suntem spital clinic, nu de urgenţă, după ora 15 nu mai este medic să facă ecografie, mergeţi la Grigore Alexandescu”. Cum coexistă când după ora prânzului zeci de pacienţi din spital rămân în grija unui singur medic de gardă pentru că ceilalţi au plecat să consulte la cabinete private?

    Domnule ministru al sănătăţii, mergeţi pe “teren”, puteţi să începeţi chiar cu spitalele de copii, şi organizaţi o conferinţă în care să spuneţi ce plan de acţiune aveţi pentru a asigura copiilor noştri acces la  cele mai bune servicii medicale.