BusinessMagazin

Tag: cont curent

  • Veşti bune pentru investitorii în criptomonede: Revolut, alternativa bancară digitală, se va lansa în România în mai

    Revolut, compania fintech înfiinţată în Londra cu misiunea ambiţioasă de a înlătura graniţele fizice şi de a elimina taxele bancare ascunse, va deschide un birou în România în luna mai, a anunţat Andrius Biceika, Head of Country Managers, pe scena conferinţei Emerging Fintech for the Real Economy care a avut loc în Bucureşti.

    Formată dintr-un Country Manager şi o echipă de marketing de mici dimensiuni, echipa locală a Revolut va fi responsabilă de creşterea şi dezvoltarea pieţei din România.

    Revolut le permite utilizatorilor să deschidă un cont curent în aplicaţie, să efectueze transferuri domestice şi internaţionale gratuite, să deţină şi să schimbe 25 de monede în aplicaţie folosind cursul de schimb real (interbancar) şi să cheltuie bani în întreaga lume, în 130 de monede, fără taxe şi comisioane ascunse, folosind un card contactless VISA sau MasterCard.

    Înfiinţat în iulie 2015 în Londra de Nikolay Storonsky şi Vlad Yatsenko, Revolut are încredere că poate deveni un cont curent pentru gestionarea întregii activităţi financiare a utilizatorilor săi. Compania oferă servicii precum debit direct, depozite de economii inteligente “Vaults”, asigurare de călătorie bazată pe geolocalizare şi expunere exclusivă la criptomonede. Aceştia pot să cumpere şi să tranzacţioneze Bitcoin, Litecoin şi Ethereum, direct din aplicaţie.

    ”Revolut are în acest moment peste 25000 de utilizatori în România care au încredere în noi pentru a le gestiona banii. În 2017 aceştia au cheltuit 3 milioane de dolari şi au economisit peste 150.000$ alegând Revolut în detrimentul băncilor tradiţionale. Am ajuns la aceste rezultate organic, fără investiţii în marketing. Suntem convinşi că putem depăşi 100,000 de utilizatori în România până la finalul anului cu susţinerea echipei locale. În timp ce băncile tradiţionale percep un comision de schimb valutar de până la 5%, clienţii noştri au posibilitatea să transfere şi să cheltuie bani oriunde în lume folosind cursul de schimb valutar real, cel interbancar. Fără taxe şi comisioane bancare ascunse! Suntem aici pentru a încheia monopolul băncilor mari care au profitat de clienţii lor prea mult timp, cu taxe şi comisioane ascunse şi tehnologie îndoielnică!”, a spus Andrius Biceika, Head of Country Managers, Revolut.

    Compania a atras până în prezent peste 1.800.000 de utilizatori şi a procesat tranzacţii de peste 12 miliarde de dolari. Clienţii Revolut pot primi notificări imediat ce cheltuie bani, văd cheltuielile pe categorii, au acces la instrumente de bugetare şi măsuri de securitate sporită precum abilitatea de a utiliza gratuit carduri virtuale de unică folosinţă sau de a activa setări de siguranţă bazate pe locaţie şi proximitate.

  • Veşti bune pentru investitorii în criptomonede: Revolut, alternativa bancară digitală, se va lansa în România în mai

    Revolut, compania fintech înfiinţată în Londra cu misiunea ambiţioasă de a înlătura graniţele fizice şi de a elimina taxele bancare ascunse, va deschide un birou în România în luna mai, a anunţat Andrius Biceika, Head of Country Managers, pe scena conferinţei Emerging Fintech for the Real Economy care a avut loc în Bucureşti.

    Formată dintr-un Country Manager şi o echipă de marketing de mici dimensiuni, echipa locală a Revolut va fi responsabilă de creşterea şi dezvoltarea pieţei din România.

    Revolut le permite utilizatorilor să deschidă un cont curent în aplicaţie, să efectueze transferuri domestice şi internaţionale gratuite, să deţină şi să schimbe 25 de monede în aplicaţie folosind cursul de schimb real (interbancar) şi să cheltuie bani în întreaga lume, în 130 de monede, fără taxe şi comisioane ascunse, folosind un card contactless VISA sau MasterCard.

    Înfiinţat în iulie 2015 în Londra de Nikolay Storonsky şi Vlad Yatsenko, Revolut are încredere că poate deveni un cont curent pentru gestionarea întregii activităţi financiare a utilizatorilor săi. Compania oferă servicii precum debit direct, depozite de economii inteligente “Vaults”, asigurare de călătorie bazată pe geolocalizare şi expunere exclusivă la criptomonede. Aceştia pot să cumpere şi să tranzacţioneze Bitcoin, Litecoin şi Ethereum, direct din aplicaţie.

    ”Revolut are în acest moment peste 25000 de utilizatori în România care au încredere în noi pentru a le gestiona banii. În 2017 aceştia au cheltuit 3 milioane de dolari şi au economisit peste 150.000$ alegând Revolut în detrimentul băncilor tradiţionale. Am ajuns la aceste rezultate organic, fără investiţii în marketing. Suntem convinşi că putem depăşi 100,000 de utilizatori în România până la finalul anului cu susţinerea echipei locale. În timp ce băncile tradiţionale percep un comision de schimb valutar de până la 5%, clienţii noştri au posibilitatea să transfere şi să cheltuie bani oriunde în lume folosind cursul de schimb valutar real, cel interbancar. Fără taxe şi comisioane bancare ascunse! Suntem aici pentru a încheia monopolul băncilor mari care au profitat de clienţii lor prea mult timp, cu taxe şi comisioane ascunse şi tehnologie îndoielnică!”, a spus Andrius Biceika, Head of Country Managers, Revolut.

    Compania a atras până în prezent peste 1.800.000 de utilizatori şi a procesat tranzacţii de peste 12 miliarde de dolari. Clienţii Revolut pot primi notificări imediat ce cheltuie bani, văd cheltuielile pe categorii, au acces la instrumente de bugetare şi măsuri de securitate sporită precum abilitatea de a utiliza gratuit carduri virtuale de unică folosinţă sau de a activa setări de siguranţă bazate pe locaţie şi proximitate.

  • Cel mai sumbru scenariu pentru Germania: un război comercial cu SUA pe cale de a se materializa după ce Trump aduce în prima linie artileria grea

    Preşedintele Donald Trump greşeşte când critică enormul surplus de cont curent german, spunând că aceste este rezultatul manipulării euro de către Germania. Adevăraţii vinovaţi sunt bula creditului inflaţionistă din Europa de Sud, politicile expansioniste ale BCE şi produsele financiare vândute lumii de băncile americane. Aşa că, în loc să dea vina pe Germania, Trump ar trebui să se uite mai bine la instituţiile de la el de-acasă, spune, într-o opinie publicată de The Guardian, Hans-Werner Sinn, professor de economie şi fostul preşedinte al prestigiosului Institut de Cercetare Economică Ifo.
    Comentariile lui sunt cel mai recent duel al cuvintelor dintr-un început de război comercial între Germania şi SUA. Însă Washingtonul foloseşte acum artileria grea. La mai puţin de 24 de ore după ce secretarul american al Comerţului Wilbur Ross a anunţat planul administraţiei Trump de a impune taxe vamale pe importurile de oţel, Germania a reacţionat: ministrul german al afacerilor externe Sigmar Gabriel are în vizor măsuri juridice. Germania şi SUA s-ar putea afla în pragul unui război comercial, scrie Handelsblatt.

    Este oficial de-acum, remarcă cel mai mare ziar financiar german. Discursul anticomerţ al lui Donald Trump se va traduce în taxe vamale usturătoare pe importurile de oţel din Europa şi Asia. Wilbur Ross a anunţat la finalul săptămânii trecute planuri de impunere a unor taxe vamale de până la 148% pe importuri provenind din Franţa, Germania, Japonia şi Taiwan.

    Ministrul german al afacerilor externe Sigmar Gabriel a reacţionat prompt, spunând că Statele Unite conferă firmelor locale un „avantaj competitiv neloial“ în faţa companiilor rivale din Europa şi alte regiuni, încălcând legislaţia internaţională în domeniul comerţului.

    „Noi, europenii, nu putem accepta acest lucru. UE trebuie acum să analizeze depunerea unei plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului. Susţinem cu tărie această opţiune“, se arată într-o declaraţie a ministrului german.

    Acesta a avertizat că taxele vamale ar putea declanşa foarte uşor un război comercial cu Statele Unite, cea mai mare piaţă de export a Germaniei, înaintea Franţei şi Marii Britanii. „Dacă SUA îşi vor continua politicile neloiale din domeniul competiţiei, vor apărea ameninţări similare pentru alte industrii“, a declarat oficialul german. Germania are cel mai mare excedent comercial din lume, de 253 mi­liarde de euro, înaintea Chinei şi Japoniei. Anul trecut, ţara a exportat bunuri în valoare de 107 miliarde de euro către SUA. Planul de impunere a taxelor vamale pe importurile de oţel este inclus în ordinele executive lansate la finalul săptămânii trecute de Donald Trump, ordine ce privesc identificarea ţărilor şi bunurilor responsabile pentru uriaşul deficit comercial al SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BCR: 217.000 de clienţi şi-au deschis un cont curent gratuit, iar Mobile Banking a crescut cu 150%

    Banca Comercială Română a întregistrat în acest an o creştere a operaţiunilor efectuate de persoanele fizice, ajungând până la 217.000 de clienţi, iar numărul de utilizatori Mobile Banking a crescut cu 150%. Conform reprezentanţilor companiei, rezultatele se datorează, cu precădere, introducerii contului curent gratuit şi eliminării comisioanelor pentru cele mai importante tranzacţii.

    „Considerăm că educaţia financiară începe, în primul rând, prin acces gratuit la servicii bancare. Contul curent cu comision zero şi cardul de debit gratuit ataşat acestuia sunt principalele instrumente prin care oricine poate beneficia de astfel de servicii, de la elevi, până la salariaţi sau pensionari. În plus, măsura eliminării comisioanelor tranzacţionale pentru cele mai importante tranzacţii cu cardul a dus la creşterea vizibilă a operaţiunilor şi, suntem convinşi, la o reaşezare a încrederii clienţilor noştri”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte retail BCR.

    Introdus în oferta comercială în februarie 2016, contul curent BCR cu comisioane zero oferă posibilitatea clinţilor să-şi deschidă un cont curent bancar cu card de debit gratuit, fără niciun fel de taxe bancare. Astfel, oferta comercială vine cu zero comision de administrare a contului curent, zero comision de administrare a cardului de debit ataşat, zero comision de retragere la bancomatele BCR şi zero comision de interogare la bancomatele BCR.

    Printre cele mai importante evoluţii realizate de BCR în anul 2016, faţă de 2015, se numără următoarele:

    -clienţii BCR au beneficiat de peste 44 de milioane de tranzacţii gratuite de la implementarea ofertei;

    -peste 84% din tranzacţii se realizează în mediul on-line, la nivelul sistemelor POS instalate la comercianţi sau prin sistemele automate;

    -numărul tranzacţiilor efectuate prin sistemele POS instalate la comercianţi, de către clienţii BCR, a crescut cu 20%, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut;

    -din februarie 2016, peste 217.000 de persoane şi-au deschis conturi curente la BCR, cu costuri zero şi având carduri de debit gratuite, dintre care aproape 54.000 sunt elevi şi studenţi;

    -indicele de satisfacţie a clienţilor BCR, în raport cu serviciile băncii, a crescut cu peste 10%, comparativ cu anul 2015, conform celui mai recent studiu al Erste Grup, care analizează gradul de mulţumire a clienţilor.

     

     

  • Economistul şef al BNR: Modelul economic de succes pentru o ţară – exporturi sofisticate şi surplus de cont curent

    “Ce fel de model de economie văd eu personal ca fiind câştigător pentru România? Câştigătoarele din criza prin care am trecut sunt statele care au exporturi sofisticate de bunuri şi servicii, şi nu doar exporturi de materii prime. De asemenea, câştigătoare au fost ţările care au avut un plus de cont curent, cu nivelul exporturilor peste cel al importurilor, iar perdante au fost cele cu deficit de cont curent, precum Brazilia, Nigeria şi alte ţări exportatoare de materii prime”, a afirmat miercuri Lazea la o conferinţă despre mediul de afaceri şi rolul său în echilibrul macroeconomic, organizată la BNR.

    Din prima categorie fac parte Polonia sau Ungaria, în timp ce România se află oarecum la intersecţia celor doua direcţii.

    Pentru a urma direcţia ţărilor câştigătoare, România ar trebui să treacă pe plus la contul curent.

    “Deci putem s-o luăm şi în sus, către ţările câştigătoare, dar asta ar însemna că şi România poate şi trebuie să aibă un plus de cont curent, idee respinsă până în prezent. Nu e nicio ruşine şi nicio nenorocire dacă exporţi mai mult decât imporţi, din punctul meu de vedere”, a punctat Lazea.

    El apreciază că economia trebuie să se dezvolte prin exporturi şi investiţii, nu prin consum intern, pentru că aceasta din urmă riscă nu numai o deteriorare a contului curent şi o dificultate în finanţarea acestuia, ci riscă rămânerea în capcana venitului mijlociu.

    Îm această capcană rămân prinse, de regulă, statele cu un venit de 8.000-12.000 de dolari pe locuitor, potrivit economistului.

    “Cu alte cuvinte, o ţară care a fost la 2.000 de dolari pe locuitor, cum a fost România până în anul 2000, a ajuns la un nivel rezonabil, de 8.000 de dolari, şi a rămas acolo, punând accentul pe consum. Ţările care aşa au făcut, cele din America Latină şi unele din Africa şi Asia au rămas captive la acest nivel consumerist, pentru că nu au devenit mai competitive prin exporturi, nu şi-au întărit puterea economică punându-se în competiţie sau state mai puternice”, a menţionat Lazea.

    El s-a întrebat retoric dacă România are ambiţia să scape din această capcană, subliniind că, din fericire, deficitul de cont curent s-a diminuat treptat în ultimii ani şi a ajuns la un nivel redus.

    “Avem ambiţia să scăpăm din această capcană? Poate da, poate nu, timpul va dovedi. Avem, din fericire, un deficit de cont curent mic şi care până anul acesta s-a tot diminuat. Nu ar fi niciun necaz, zic eu, dacă ne-am duce cu el în surplus”, a conchis economistul şef al băncii centrale.

    Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a înjumătăţit în primele opt luni, la 585 milioane euro, după ce balanţa veniturilor secundare şi-a majorat excedentul cu 551 milioane euro, iar cea a serviciilor cu 465 milioane euro, în timp ce deficitul veniturilor primare s-a redus cu 372 mil euro.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a avut la 2 luni un excedent de 285 milioane euro

    Astfel, deficitul balanţei veniturilor primare a scăzut în primele două luni de la 499 milioane euro la 251 milioane euro, în timp ce balanţa veniturilor secundare a trecut de la un deficit de 39 milioane euro la un excedent de 97 milioane euro, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Totodată, balanţa bunurilor şi serviciilor şi-a mărit excedentul cu 102 milioane euro, de la 337 milioane euro la 439 milioane euro.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 409 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 358 milioane euro, iar creditele intragrup s-au plasat la 51milioane euro net.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 74,56 miliarde euro la finele lunii februarie, reprezentând 79,6% din total datorie externă, în scădere cu 1,5% faţă de sfârşitul anului trecut.

    Datoria externă pe termen scurt s-a plasat la 19,06 miliarde euro (20,4% din total datorie externă), cu 2,6% mai mare.

    În acest interval, datoria externă totală a scăzut cu 676 milioane euro.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 48,5% în perioada ianuarie – februarie 2015, comparativ cu 37,3% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 7 luni 28 februarie, comparativ cu 6,9 luni la sfârşitul anului.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a avut la 2 luni un excedent de 285 milioane euro

    Astfel, deficitul balanţei veniturilor primare a scăzut în primele două luni de la 499 milioane euro la 251 milioane euro, în timp ce balanţa veniturilor secundare a trecut de la un deficit de 39 milioane euro la un excedent de 97 milioane euro, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Totodată, balanţa bunurilor şi serviciilor şi-a mărit excedentul cu 102 milioane euro, de la 337 milioane euro la 439 milioane euro.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 409 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 358 milioane euro, iar creditele intragrup s-au plasat la 51milioane euro net.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 74,56 miliarde euro la finele lunii februarie, reprezentând 79,6% din total datorie externă, în scădere cu 1,5% faţă de sfârşitul anului trecut.

    Datoria externă pe termen scurt s-a plasat la 19,06 miliarde euro (20,4% din total datorie externă), cu 2,6% mai mare.

    În acest interval, datoria externă totală a scăzut cu 676 milioane euro.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 48,5% în perioada ianuarie – februarie 2015, comparativ cu 37,3% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 7 luni 28 februarie, comparativ cu 6,9 luni la sfârşitul anului.

  • Deficitul de cont curent ajunge la un minim record al 
ultimilor 25 de ani

    Deficitul de cont curent a coborât anul trecut sub 1% din PIB, nivel minim istoric pentru perioada post-decembristă. Pentru 2015 unii analişti anticipează revenirea deficitului extern peste 1% din PIB, odată cu ascensiunea cererii interne şi creşterea investiţiilor productive.

    Tendinţa în ultimii ani a fost de corecţie puternică a deficitului de cont curent. Nivelul redus al deficitului extern reflectă îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi declinul consumului şi nivelul redus al investiţiilor.
    Înainte de criză România înregistra deficite de cont curent record de peste 10% din PIB. Până în 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României – penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating. Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creştere economică, de 8,5% – România avea un deficit de cont curent de aproape 12% din PIB, în 2012 deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, pentru prima oară în ultimii 10 ani.

    În perioada 2009-2012 România a înregistrat, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să coboare sub 1% din PIB. Contul curent evidenţiază relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile euro-pene).

    Deficitul de 696 de milioane de euro din 2014 a fost în scădere cu 40,5% comparativ cu nivelul de 1,17 miliarde de euro înregistrat în 2013. Evoluţia a fost influenţată în principal de majorarea excedentului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,17 miliarde de euro) şi reducerea deficitului balanţei veniturilor primare (cu 242 milioane de euro). Componenta bunuri şi servicii a trecut de la un deficit de 743 milioane de euro în 2013 la un excedent de 352 milioane de euro în 2014. Deficitul compo-nentei venituri primare s-a diminuat cu 7,8% an/an, la 2,9 miliarde de euro.

    Unii analişti au spus că ajustarea deficitului de cont curent a fost determinată în ultimii ani mai degrabă de factori conjunc-turali decât de o reechilibrare fundamentală a economiei.

    Înainte de criză, consumul a crescut accelerat, cu impact asupra importurilor şi, implicit, asupra deficitului de cont curent. Iar finanţarea dezechilibrelor externe a fost asigurată până în 2008 în principal de investiţiile străine directe şi liniile de credit din sistemul bancar. Însă în anii de criză au scăzut puternic aceste surse de finanţare. Redresarea economiei a fost susţinută în ultimii ani de accelerarea exporturilor, în timp ce importurile au rămas constrânse de dinamica salariilor şi cere-rea internă redusă.

    Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului extern este dat de finanţarea mai uşoară, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. Contul curent a fost pe deficit în ultimii 15 ani, iar investiţiile străine directe au reuşit să finanţeze integral acest deficit doar în trei ani, respectiv în 2004, 2013 şi 2014. După ce în 2010-2012 investiţiile străine directe au reuşit să acopere mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 şi 2014 nivelul ISD a fost dublu, respectiv triplu faţă de soldul contului curent.

    Anul trecut România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) înregistrând un declin de aproape 11% la 2,4 miliarde de euro. Cele mai multe investiţii străine, de 531 milioane de euro, au fost atrase în noiembrie, iar în decembrie au intrat doar 304 milioane de euro. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale investiţiilor au fost în lunile februarie – 36 milioane de euro – şi octombrie – 80 milioane de euro. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. Participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au fost anul trecut de aproape 2,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare negativă de 155 milioane de euro (net), potrivit datelor BNR. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,7 miliarde de euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima creştere de la începutul crizei.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de ve-dere al orientării pe ramuri economice. Dacă ne uităm la naţionalitatea investitorilor, olandezii, austriecii şi germanii au adus în anii de criză în România aproximativ jumătate din investiţiile străine directe, menţinându-se în fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3.650.900
    populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie în anul şcolar/universitar 2013-2014 (elevi şi studenţi înscrişi), din care majoritatea în învăţământul primar şi gimnazial (47,7%) şi ponderi semnificative în învăţământul liceal (21,3%) şi superior (11,9%)

    41,8%
    ponderea companiilor active în 2013 care aveau activitate în servicii, în timp ce numărul cel mai mare de salariaţi a fost consemnat în industrie (35,5% din total)

    214 mld. lei
    creditele pentru populaţie şi companii existente la finele lunii octombrie, cu 3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, dar ritmul reducerii s-a diminuat faţă de septembrie, când stocul de credite indica o scădere cu 5%

    3,9%
    creşterea economică a SUA în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în urma revizuirii datelor anterioare care arătau o creştere cu 3,5%

    7,8 mld. euro
    excedentul de cont curent al UE în T3, după un excedent de 21,2 mld. euro în T2; în comerţul cu servicii, UE a avut un excedent de 47 mld. euro, dar în comerţul cu mărfuri a avut un deficit de 22,2 mld. euro


     

  • Aşadar, statul o să aibă destui bani

    “În condiţiile în care perspectivele favorabile de creştere economică ar trebui să atragă în continuare investiţii străine, deficitul de cont curent în acest an va fi din nou finanţat integral din fluxul investiţiilor străine directe. Anul trecut, acestea au reprezentat aproape 2% din PIB, iar 2013 a fost al doilea an de creştere a investiţiilor străine directe”, arată analitşii ING.

    În aceste condiţii, preşedintele şi premierul s-au pus de acord, fie şi pentru un moment, întrerupându-şi eterna ciondăneală electorală. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus investitorilor americani de la TRW Automotive, cu ocazia inaugurării fabricii de la Roman, că pot avea încredere în economia României, fiindcă aceasta “devine din ce în ce mai competitivă” şi că din totalul ajutoarelor de stat de 770 mil. euro alocate în perioada 2008-2013 s-au consumat numai 320 mil. euro, ceea ce înseamnă că sunt în continuare resurse pentru investitorii străini şi români interesaţi să ceară astfel de ajutoare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat, estimând că economia a crescut în T1 cu 3,2% (cel mai probabil a vrut să se refere la creşterea în ritm anual, ceea ce ar însemna însă un ritm mai mic decât cel de 5,2% din T4 2013) şi dând ca posibilă, în consecinţă, o reducere a CAS cu 5% din a doua jumătate a anului, pe baza încasărilor suplimentare la buget din impozitarea construcţiilor speciale, din creşterea colectării şi din reducerea unor cheltuieli, chestiuni pe care Guvernul urmează să le discute cu misiunea FMI care vine în ţară la începutul lunii iunie.

    Conform MFP, în luna martie excedentul bugetului consolidat a fost de 2 mld. euro. În acelaşi timp, execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 mil. lei, reprezentând 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în aceeaşi perioadă perioada din 2013.

    Pe de altă parte, MFP continuă programul de îndatorare publică, beneficiind de costurile relativ confortabile la care se poate împrumuta. În luna aprilie, MFP a împrumutat şi 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani cu cel mai mic cost reuşit până acum, respectiv 3,701% pe an, după care MFP a anunţat că a atras cu opt luni în avans tot necesarul de finanţare externă pentru 2014.

    Pentru luna mai, Ministerul Finanţelor a programat zece licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţe de până la zece ani în valoare de 2,6 mld. lei şi una pentru certificate de trezorerie în valoare de 800 mil. lei, sumele planificate să fie atrase fiind cu 20% mai mici decât cele atrase în luna aprilie de pe piaţa internă, respectiv 4,3 mld. lei.