Tag: consumator

  • Opinie Ştefania Harabagiu, Brand Suport: Mai credem în promoţii?

    Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul IV al anului trecut 48,5% din cheltuieli au fost pentru produse agroalimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice şi tutun. Criza nu a trecut, chiar dacă în primul trimestru am asistat la o timidă revigorare a consumului. Aşadar, consumatorul va fi în 2012 la fel de chibzuit.

    Fiecare shopper pleacă “înarmat” spre supermarket cu o listă de cumpărături, dar la fel de adevărat este că există modificări ale deciziei de cumpărare în faţa raftului. Pentru că o reducere de buget te face mult mai atent şi mai raţional în alegerile făcute. Produsele nu mai sunt cumpărate de dragul shopping-ului, ci pentru necesitate şi contează care brand este mai convingător.

    Şi există o multitudine de posibilităţi de a convinge: reduceri semnificative de preţ, 11 gratis, 1 al doilea produs cu 50% reducere, loturi de produse asociate, oferirea unei cantităţi suplimentare de produs fără modificarea preţului, cadouri instant, concursuri, tombole. Favorită este reducerea de preţ – tipul de promoţie la care reacţionează cei mai mulţi dintre cumpărători.

    Indiferent însă de promoţie, trebuie ţinut seama de faptul că un consumator nu petrece foarte mult timp la raft şi caută cât mai multe beneficii la produsul ales, la un preţ cât mai avantajos. Dacă reuşeşti să convingi clientul de modul în care beneficiul adus rezonează cu nevoile sale, produsul – indiferent dacă face sau nu obiectul unei promoţii – îşi găseşte, în mod sigur, locul în coşul de cumpărături.

    Diversele statistici şi analize arată că mai mult de jumătate dintre cumpărători sunt influenţaţi de promoţii. Şi totuşi comportamentul de consum este influenţat de mulţi alţi factori.

    Dacă ne referim strict la buget, cu siguranţă o reducere semnificativă de preţ va atrage atenţia, dar nu garantează cumpărarea. Un produs prea ieftin poate fi suspect şi apar întrebări referitoare la calitate, termen de valabilitate ş.a.m.d. O reducere la o marcă despre care consumatorul are foarte puţine informaţii nu va avea rezultatul scontat. Un rol important îl joacă şi locul de unde produsul este achiziţionat – în reţelele moderne de comerţ, retailerul garantează pentru calitate, iar promoţia de preţ poate funcţiona şi pentru mărci mai puţin cunoscute.

    Decizia de cumpărare are la bază experienţa personală, recomandările prietenilor şi cunoştinţelor (femeile sunt cele care caută mai activ aceste informaţii), tipul de produs căutat, vârsta cumpărătorului (cei cu vârste înaintate sunt mai sensibili la promoţii). În ultima perioadă, o influenţă mare o are şi internetul. Conform unui studiu GfK, 84% dintre utilizatorii români de internet din mediul urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decât cele pe care le aveau iniţial pe listă, după ce au căutat informaţii online (tendinţă mai accentuată în cazul bărbaţilor – 62%, al persoanelor între 25 şi 34 ani – 63%, cu educaţie superioară – 65% şi al celor din Bucureşti – 70%). Sunt însă eficiente aceste promoţii? Răspunsul este “da”, însă numai în cazul în care o parte a celor care au cumpărat produsul aflat în promoţie vor deveni consumatori fideli şi după ce perioada de promovare se încheie.

    Este evident că promoţiile de preţ aduc pe termen scurt o creştere a volumului de vânzări, dar repetate, pe termen lung, nu fac decât să erodeze brandul. Consumatorul nu mai este atent la valoarea, la calităţile brandului, şi se va deplasa uşor către alte produse aflate în promoţie; vorbim aici de atragerea aşa-numiţilor vânători de promoţii. Aşadar, în loc să îşi construiască o poziţionare solidă pe piaţă şi în mintea consumatorului, aceste branduri vor sfârşi în a investi în noi şi noi promoţii în încercarea de a ţine aproape un număr cât mai mare de consumatori “neloiali”.

    Soluţia de ieşire din acest cerc vicios sunt promoţiile creative, care vin ca o completare în imaginea brandului respectiv, care ajută la construirea acesteia. Or, acest lucru nu îl poţi face decât dacă înţelegi nevoia şi motivaţia cumpărătorului în momentul în care ia decizia de achiziţie în magazin. Noi ştim foarte bine acest lucru şi de aceea fiecare proiect îl începem cu o vizită în magazine. Pentru a comunica valorile şi beneficiile unui brand trebuie mai întâi să le cunoşti “la ele acasă” – nu poţi să ai pretenţia de a oferi o experienţă a brandului atât timp cât tu nu ai fost “atins” de in-store experience. În concluzie, răspunsul la întrebarea “Putem să mai credem în promoţii?” este simplu: da, putem să mai credem în promoţii inovative şi creative, care ies în evidenţă prin originalitate, care păstrează în centru deopotrivă nevoia consumatorului pe care o serveşte brandul construit “in-store” cu inteligenţă şi bun-simţ.


    Ştefania Harabagiu este fondatoarea companiei Brand Support.

  • Consumatorul-cameleon, creaţia crizei

    “Acum cumpărătorii nu sunt dispuşi să mai rişte nimic. Ştiu exact care sunt produsele pe care vor să le cumpere şi nu sunt dispuşi să facă încercări”, declară Radu Timiş, preşedinte al grupului CrisTim, una dintre cele mai mari companii procesatoare de carne de pe piaţa românească.

    Este o schimbare drastică faţă de dispoziţia cumpărătorilor din urmă cu numai câţiva ani: conform studiilor, românii erau cei mai dispuşi dintre toţi europenii să încerce produse sau servicii noi, ceea ce făcea din această piaţă locul ideal pentru lansări. Schimbarea comportamentului de consum nu este însă apanajul exclusiv al românilor, fenomenul găsindu-şi corespondent în întreaga lume. “Consumatorul de azi trece printr-o metamorfoză radicală, devenind un adevărat <cameleon>”, arată un studiu realizat la nivel mondial de Ernst & Young.

    La nivel local, consumatorul “este adesea pus în faţa unei provocări: de a alege produsele în funcţie de un buget de cheltuieli mai redus”, declară Ioan Popa, directorul general al Transavia, cel mai mare producător de carne de pui de pe piaţa românească.Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour România, spune că de-a lungul ultimilor trei ani comportamentul de cumpărare şi consum s-a schimbat.

    Astfel, 99% din gospodării au adoptat un comportament mai înţelept sau cumpătat, mergând de la renunţarea la anumite categorii, cumpărarea unor cantităţi mai mici, căutarea activă a promoţiilor, migrarea spre branduri mai ieftine sau spre mărcile proprii şi până la vizitarea mai multor magazine pentru a compara ofertele.

    Coşurile de cumpărături nu mai sunt îndesate în exces, “acest comportament fiind mai degrabă privit drept risipă”, spune Alina Niţă, head of shopper insight, loyalty and credits, în cadrul Real Hypermarket. Tot ea completează că stocurile din cămări sunt acum un lucru rar, oamenii fiind din ce în ce mai concentraţi pe strictul necesar.

     

  • CEZ: Pretul energiei la consumator ar trebui sa urce cu 3-4% din cauza certificatelor verzi

    “Impactul la consumatori, odata cu intrarea in vigoare a
    legislatiei privind sprijinirea energiilor regenerabile, va fi
    intre 2 si 4% , asa cum a anuntat deja Autoritatea Nationala de
    Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Noi (CEZ Romania – n.r.)
    nu am cerut cresterea tarifelor de distributie si furnizare, care,
    chiar daca nu au fost modificate in ultimii ani, este cazul sa
    creasca, iar cel mai oportun moment ar fi 1 ianuarie 2012”, a
    afirmat Borotea. Legislatia privind sprijinirea productiei din
    surse regenerabile va intra in vigoare in luna septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a devenit cel mai mare consumator de energie la nivel mondial

    China a avut anul trecut un consum energetic de 2,43 miliarde de
    barili echivalent petrol, comparativ cu 2,28 miliarde de barili
    echivalent petrol in Statele Unite, se arata in studiul BP, citat
    de postul american de televizune CNBC.

    Revenirea economiei mondiale a sustinut cresterea pretului la
    energie intr-un ritm neintalnit de la socurile petroliere din
    1973.Impactul consumului de combustibili fosili asupra mediului a
    crescut, BP sugerand ca emisiile de dioxid de carbon din utilizarea
    energiei au inregistrat cel mai rapid ritm de crestere din
    1969.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragos Damian: Stimate Consumatorule

    Cu totii discuta in prezenta ta despre deficit de crestere,
    deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit comercial, deficit
    de colectare, precum si despre multi alti indicatori
    inspaimantatori de deficit si despre modul in care acestia pot fi
    reversati. Cresterea veniturilor la pachet cu scaderea
    cheltuielilor bugetare, finantarea domeniilor strategice ale
    economiei cum ar fi agricultura si turismul, reindustrializarea sau
    supraindustrializarea, sprijinirea intreprinderilor mici si
    mijlocii, simplificarile si flexibilizarile de cod fiscal sau de
    cod al muncii, reluarea recreditarii, creditele de refinantare,
    atragerea investitiilor straine, absorbtia de fonduri europene sau
    structurale sunt solutiile care vin de la specialistii care ne
    instruiesc despre cum Romania va iesi din criza folosind un set sau
    altul din masurile de mai sus. Toate aceste solutii sunt in
    majoritatea cazurilor limba malgasa pentru tine, pentru ca nu stii,
    nu trebuie si nu esti obligat sa stapanesti astfel de termeni.

    Ceea ce insa trebuie sa stii, Stimate Consumatorule, este ca
    esti cel care se afla la butoanele relansarii economice a Romaniei.
    Solutia este in mod evident la tine, si anume ca tu sa cumperi mai
    mult, sa consumi mai mult, sa scoti mai multi bani din buzunar
    indiferent de cati ai. Insa, Stimate Consumatorule, daca vrei sa
    relansezi economia Romaniei atunci va trebui sa ai grija sa
    cumperi, sa consumi, sa scoti mai multi bani din buzunar pentru
    lucruri fabricate in Romania. Si pentru a te ajuta, cu permisiunea
    ta, am pregatit mai jos o lista incompleta a celor de care ai putea
    avea nevoie si care se fabrica in Romania. Toate la standarde
    inalte de calitate.

    De exemplu, Stimate Consumator, daca iti faci o casa cumpara
    ciment fabricat la Campulung si Alesd. Toate celelate materiale de
    constructii si finisaje le cumperi dintre cele fabricate la
    Doicesti, Bucov si Urziceni. La terminarea casei visurilor tale,
    daca vrei s-o mobilezi, atunci poti cumpara mobila fabricata in
    Satu-Mare, Targu Mures sau Jucu.

    Daca vrei sa-ti cumperi aparate electrocasnice atunci poti alege
    dintre cele fabricate la Satu-Mare, Gaiesti sau Brasov. Cu
    siguranta ca iti va place sa folosesti un calculator personal
    fabricat la Ploiesti sau Bucuresti, o tableta fabricata la Brasov
    si un telefon mobil fabricat la Cluj.

    Mergem mai departe si ne gandim la masina de care ai mare
    nevoie, asa ca vei putea alege intre cele fabricate la Mioveni sau
    Craiova. Sigur ca vei dori ca pneurile la masina ta sa fie
    fabricate la Sibiu sau Timisoara iar uleiul il vei lua pe cel
    fabricat la Brazi.

    Este clar ca cele enumerate mai sus sunt bunuri de folosinta
    indelungata, si nu vei avea nevoie de ele in fiecare an, Stimate
    Consumator. Si atunci, daca ne gandim la bunuri de folosinta
    zilnica, iti recomand sa cumperi haine fabricate la Braila,
    Sighisoara, Tg Jiu, Tg Secuiesc; hainele de iarna sau blanurile le
    vei cumpara neaparat din Orastie sau Sebis. Doamnele isi vor putea
    etala haine unicat facute de case de moda din Bucuresti si Iasi.
    Pentru pantofi bineinteles ca vei opta pentru cei produsi la
    Bucuresti, Cluj, Jimbolia sau Beius.

    Stimate Consumatorule, nu uita ca in fiecare zi ti se ofera o
    surpriza placuta si proaspata. Lapte si produse lactate le poti
    cumpara din cele fabricate in Alba Iulia, Sfantu Gheorghe si Cluj;
    pentru produsele si preparatele din carne poti alege cele fabricate
    la Oiejdea sau Sibiu iar produsele congelate si semicongelate sa
    fabrica in mai toata tara. Daca vrei sa bei ceva racoritor poti
    servi sucurile imbuteliate la Seini sau Ploiesti, sau daca ai peste
    18 ani, o bere fabricata in Bucuresti, Timisoara sau Buzau sau un
    vin bun din Jidvei, Domeniile Tohani sau Murfatlar.
    Daca ei nevoie de detergenti si de produse cosmetice le poti
    cumpara fara grija pe cele produse la Urlati. Stimate Consumatoare
    de sex feminin, va rog sa aveti in vedere ca va stau la dispozitie
    gamele de cosmetica premium fabricate in Cluj sau Bucuresti. Si la
    sfarsitul unei zile extenuanate va puteti reincarca bateriile cu o
    ciocolata fabricata la Timisoara sau Bucuresti.

    Daca, Stimate Consumatorule. vrei sa bei un ceai sau sa
    folosesti suplimente alimentare sau produse fitoterapeutice atunci
    poti sa le iei pe cele fabricate la Orastie sau Radaia. Daca ai
    racit sau esti gripat cere remedii fabricate in Baia Mare,
    Bucuresti sau Constanta iar daca ai nevoie de antibiotice cere din
    cele fabricate la Iasi sau Tg Mures.

    In concluzie, Stimate Consumatorule, cand ai nevoie de ceva,
    orice, gandeste-te in primul rand sa cumperi ceva fabricat in
    Romania. Se pune invizibil in miscare o reactie in lant cu niste
    consecinte incalculabile pentru binele tau (si al economiei
    nationale, dupa cum vei realiza). Producatorul va observa imediat
    cererea in crestere, va face tot posibilul sa fabrice mai mult, va
    avea nevoie de muncitori, va crea locuri de munca. Alti producatori
    vor vedea acest lucru, vor veni in Romania facand investitii pentru
    a-si deschide si ei unitati de productie, vor crea locuri de munca.
    Si cei prezenti si cei care vor veni vor plati mai multi bani la
    stat, care va fi mai bogat si va face mai multe pentru tine. Iar
    competitia va optimiza preturile in favoarea ta Stimate Consumator.
    Iar fabricile din Romania care vor fabrica la preturi optime vor fi
    o sursa de export pentru tot mapamondul. Si Romania va fi o tara
    mai puternica, pe care ai fost mandru s-o ajuti.

    De aceea, Stimate Consumatorule, alaturi de alti specialisti
    sunt de parere ca tu esti speranta relansarii economice din
    Romania, te rog sa ai asta in vedere si iti multumesc
    anticipat.


    DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania.

  • Bun venit pe piata cumparatorului

    Invocand intreaga lor experienta, cei doi traseaza un tablou al pietei imobiliare romanesti, al evolutiei sale istorice, al psihologiei actorilor imobiliari, al mecanismelor ei globale si locale, incercand sa configureze niste posibile linii de evolutie a domeniului. Primele capitole ofera raspunsuri la intrebari simple, dar esentiale: Cum trebuie aleasa amplasarea unei proprietati imobiliare? Trebuie sa apelam la serviciile unui broker imobiliar? Cum sa evaluam o proprietate? Ulterior suntem introdusi in nuantele subiectului, in laturile sale cu vizibilitate mai redusa: Cum sa cumperi cu banii altora? Ce trebuie sa stii inainte de a semna actele de proprietar? Cum sa investesti putin si sa castigi mult?

    Sectiunea de final a cartii ne aduce in prezentul imobiliar, oferindu-ne sfaturi despre modul cum trebuie sa reactionam in acest moment de deruta economica. Iata cateva dintre ele: “O piata imobiliara fluctuanta are propriul sistem imunitar care o fereste de boli grave. Perioadele de scadere sau cele de criza reprezinta mecanismul imunologic prin care piata imobiliara se curata de tot felul de neaveniti si oportunisti, care reprezinta pentru ea ceea ce reprezinta virusii pentru organismul uman”. Sau: “Este o mare greseala sa te abtii de la investitii in perioadele de scadere.

    Banii trebuie folositi pentru a cumpara cand preturile se apropie de cel mai scazut nivel”. Rezumand, autorii sustin ca in perioadele de criza economica generala apar foarte multe oportunitati, ca se “deschid portile raiului”, pentru ca in aceste momente se nasc noi legaturi comerciale care in perioadele de crestere sunt aproape imposibile si ca s-a intrat in perioada numita “piata cumparatorului”, cand se pot cumpara case la preturi bune.

  • Cum se vinde recesiunea

    Toamna trecuta, NYC&Co a lansat prima campanie de marketing multimedia pentru a promova orasul New York in SUA si in alte zece tari. Valoarea investitiei, care se va desfasura pe parcursul unui an, va fi de 30 de milioane de dolari. Sloganul unuia dintre sporturile publicitare este cat se poate de elocvent: “Shop while the dollar drops” (“Cumpara cat mai scade dolarul”). Comerciantii din New York au inventat, intr-adevar, o reteta pentru a impulsiona vanzarile potential afectate de criza creditelor: prezinta New Yorkul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume. Iar intr-o perioada in care dolarul pare ca nu se mai opreste din scadere, cumparaturile in Statele Unite s-au transformat in chilipiruri irezistibile pentru turistii din toata lumea. Lanturile de magazine si comisia de promovare a turismului in New York au incheiat parteneriate pentru campanii publicitare si servicii exclusiviste, toate destinate atragerii cumparatorilor straini.

    O asemenea initiativa n-ar fi functionat, probabil, daca New Yorkul n-ar fi fost oricum destinatia americana numarul unu pentru turistii straini. “Sunt atat de multe de vazut si de facut in acest oras, iar in aceasta perioada starea dolarului este cea mai buna scuza pentru a veni aici”, spune George Fertitta, presedintele NYC&Co, comisia pentru turism a orasului. Iar reprezentantii magazinelor spun ca shoppingul la New York are atat de mare succes in randul strainilor, incat acestia aterizeaza in oras cu o valiza si pleaca adesea cu mai multe, incarcate cu haine, pantofi si bijuterii.

    Vara trecuta, cand Saks Fifth Avenue, una dintre cele mai cunoscute adrese pentru amatorii de lux, a deschis un etaj intreg dedicat pantofilor, aproape o suta de europeni s-au imbarcat imediat intr-un charter pentru a vedea cu ochii lor 10022-SHOE, departamentul de pantofi al magazinului. Ei au fost doar o foarte mica parte dintre clientii straini care au cheltuit aproape 2,9 miliarde de dolari anul trecut la cumparaturi in New York, transformand magazinele din metropola americana in imense centre de profit. Conform NYC&Co, 46 de milioane de turisti au vizitat orasul in 2007, cu 5% mai mult decat anul precedent. Dintre acestia, 8,5 milioane au fost turisti straini, ceea ce inseamna o crestere cu 20% fata de 2006. Iar totul se intampla in conditiile in care sucursalele acelorasi branduri, localizate in alte parti ale SUA, au raportat vanzari in scadere din cauza crizei creditelor.

    “Cei care vin la Saks sunt obisnuiti sa calatoreasca pentru cumparaturi la Londra, Paris sau Milano, pentru ca provin din orase care nu sunt atat de generoase din punctul de vedere al posibilitatilor de shopping”, explica Suzanne Johnson, senior vicepresedinte la Saks si general manager al magazinului de pe Fifth Avenue. Magazinul ofera un pachet VIP prin care potentialul cumparator capata acces la serviciile unui “personal shopper” si la un pranz intr-unul dintre restaurantele din incinta. Saks a incheiat si un parteneriat cu 10 hoteluri de lux, care acorda oaspetilor ce petrec peste trei nopti acolo o sesiune de shopping alaturi de un “personal shopper”, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante. Saks colaboreaza si cu ziarul britanic The Daily Telegraph, ai carui cititori pot castiga o excursie de patru zile la New York, ce include accesul la un eveniment unde vor participa Michael Fink, vicepresedintele magazinului si Hillary Alexander, editorul de moda al cotidianului. Alti retaileri, precum Bloomingdale’s, au incercat inca de mai multi ani sa atraga consumatorii straini. Magazinul a creat un departament de marketing pentru piata internationala cu 15 ani in urma. “A fost ca un fel de recunoastere a faptului ca avem un segment important de clienti straini pe care insa nu ii serveam prea bine”, spune Anne Keating, senior vicepresedinte al departamentului de relatii publice al magazinului. Asa incat Bloomingdale’s a dezvoltat un centru pentru clienti, idee extinsa si la magazinele din Miami, Chicago si San Francisco.

    Cu doi ani in urma, Bloomingdale’s a triplat dimensiunile centrului si a imbogatit ofertele promotionale, care acum includ cupoane de reduceri, cadouri pentru clienti, posibilitatea de a livra produsele achizitionate la hotelul unde este cazat clientul, “personal shoppers” care ii pot consilia pe cumparatori in 17 limbi straine si angajati care vorbesc 41 de limbi straine. Bloomingdale’s a lansat si o campanie prin care incearca sa ii faca pe turistii din New York sa le treaca portile; compania a organizat traininguri speciale cu soferii de autobuz si cu ghizii locali, pentru a include in povestile despre oras si detalii legate de magazinul Bloomingdale’s. Directorii magazinului spun ca eforturile au dat roade. Anul trecut, achizitiile facute de clientii straini au crescut cu 35% comparativ cu 2006, principalii cumparatori fiind din Marea Britanie, Canada, Irlanda, Brazilia, Germania, Australia, Franta si Italia.

    New Yorkul ca destinatie de shopping a inspirat inclusiv casele de bijuterii, care au folosit motive legate de metropola pentru colectiile proprii. Casa Piaget a lansat o colectie speciala dedicata atat New Yorkului, cat si Parisului, denumita “Limelight Paris-New York”, care cuprinde 15 ceasuri si 61 de piese de giuvaergerie. In cazul New Yorkului, designerii brandului au ales simboluri arhitecturale clasice ale orasului, precum Statuia Libertatii si Chrysler Building, pentru a crea ceasuri, cercei sau inele. De exemplu, modelul ceasului Piaget Tourbillon Relatif infatiseaza 12 dintre cei mai faimosi zgarie-nori din Manhattan si este produs in editie limitata de 3 exemplare. Diadema Miss Liberty a fost folosita ca element pentru cercei, pandantive sau cadrane pentru ceasuri, iar papionul ce duce cu gandul la celebrele music-hall-uri de pe Broadway a fost redat sub forma de ceas cu un cadran ascuns de un nod de diamante.

    Comerciantii sunt insa constienti ca este o idee riscanta sa se bazeze exclusiv pe clienti straini pentru a compensa scaderea vanzarilor din celelalte orase ale Americii. Totusi, considera ca modelele aplicate de magazinele din New York ar putea fi o solutie pentru revitalizarea vanzarilor din restul Statelor Unite, pentru ca a-ti rasfata clientul si a-i face surprize este cel mai eficient mod de a-l atrage si de a-l face sa revina. “Viitorul magazinelor de lux nu inseamna doar ceea ce vand, ci si cum vand. Popularitatea unui magazin este adusa nu numai de produsele, ci si de experienta pe care o vinde”, conchide Pam Danziger, consultant pe piata luxului si autor al cartii “Shopping: Why We Like It”.