Tag: consultatie

  • Întrebare ZF: după câte telefoane găseşte un pacient loc cu bilet de trimitere la consultaţie în privat? La a cincea încercare în Bucureşti, primul loc liber este peste două săptămâni

    Accesibilitatea pacienţilor care vor servicii bune, să evite cozile din spitalele de stat, dar şi să beneficieze de contribuţiile plătite este redusă Când marii operatori privaţi lucrează cu Casa de Asigurări pentru servicii decontate, listele de aşteptare se prelungesc chiar şi trei luni.

    O căutare pentru o simplă con­sultaţie la oftalmologie arată situaţia în care este sistemul sanitar din Româ­nia: liste lungi de aşteptare, lipsa medicilor care să colaboreze cu Casa din mediul privat şi costuri mari. Concret, pentru o programare cu bilet de trimitere la o consultaţie oftalmologică în Bucureşti este nevoie de cinci apeluri, iar prima dată disponibilă găsită de ZF a fost în 29 noiem­brie, peste două săptămâni.

    Nu toate unităţile private din Bucureşti colaborează însă cu Casa Naţională de Asigu­rări de Sănătate pentru consultaţiile de oftalmologie, astfel că în cazul MedLife, cel mai mare operator după cifra de afaceri, şi Medicover, al treilea jucător din piaţă, răspunsul primit în call center a fost că nu se decontează consultaţia, doar cu plată pu­tem fi primiţi. Costul este similar pentru ambele reţele private – 320 de lei.

    Medicii pot oferi servicii decontate prin CNAS doar dintr-un singur loc de muncă. Astfel, dacă specialistul este angajat la stat şi are acolo stabilit contract cu CNAS, la privat poate consulta doar contra cost. În cazul operatorilor privaţi de sănătate, o bună parte dintre medici sunt colaboratori, deşi numărul nu este clar cunoscut.

    De asemenea, operatorii privaţi pot alege să nu lucreze cu Casa pentru anumite servicii medicale sau chiar pentru toate. În rândul marilor operatori, procentele care vin din decontările CNAS la businessul to­tal sunt sub 8-10%, uneori chiar mai puţin.

     

    Primul loc liber, peste două săptămâni

    La cei trei operatori la care ZF a sunat pentru programare cu bilet de trimitere şi care au şi decontare prin CNAS, nu există niciun loc liber în următoarele două săp­tămâni. Cea mai recentă dată am găsit-o la spitalul Infosan din Bucureşti, în 29 no­iembrie. La Regina Maria, al doilea opera­tor din piaţă după cifra de afaceri, cel mai ra­pid puteam să găsim o programare în 22 fe­­bruarie 2023, adică peste trei luni. Întrebat câţi medici din reţea lucrează cu CNAS, ope­ratorul din call center a spus că doar unu.

    La West Eye, tot în Capitală, spital spe­cializat pentru afecţiunile ochiului, până la final de an locurile sunt blocate pentru pro­gra­mări cu bilet de trimitere. Operatorul din call center a spus că putem reveni în ianuarie cu un telefon pentru a afla când este un loc liber. Costul pentru consultaţie la West Eye este sub media pieţei, fiind 240 de lei.

    La Infosan am găsit un loc liber în 29 noiembrie, fiind al cincilea şi ultimul spital la care ZF, într-un exerciţiu jurnalistic, a sunat.

     

    Preţuri în creştere

    Preţurile consultaţiilor au crescut, operatorii privaţi mărind tarifele pentru a ţine pasul cu scumpirile din piaţă. Totuşi, pacientul este cel care, în lipsă de acces mai rapid pe bilet de trimitere, deşi contribuie deja la stat, suportă şi costul acesta. Cei 320 de lei consultaţia pentru oftalmologie reprezintă 8% din salariul mediu net al unui pacient, din calculele ZF.

    Totuşi, lipsa accesibilităţii la servicii medicale decontate nu ajunge şi la autorităţile din Sănătate. Săptămâna trecută, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a participat la inaugurarea unei clinici private în Suceava, declarând că sistemul privat preia din responsabilitatea celui de stat.

    „Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi îndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private“, a spus Andrei Baciu.

    Dacă în cazul unui consult oftalmologic pacientul poate aştepta două săptămâni fără ca problema să se agraveze, sunt afecţiuni pentru care depistarea la timp înseamnă şansa la viaţă pentru pacienţi. Tot ZF a scris despre lista lungă de aşteptare în cazul investigaţiilor RMN, unde pot fi descoperite afecţiuni precum cancerele, de exemplu, în cazul analizelor de rutină de sânge, toate acestea fiind piloni importanţi ai prevenţiei în Sănătate.

  • Anomalie instituţională: oamenii vin la spital cu sutele să fie consultaţi şi nu se fac programări, dar la terase trebuie programare şi rezervare

    ♦ Pacienţii care ajung la spitalele de stat non-covid sunt înghesuiţi în curtea spitalului până trec prin triajul spitalului pentru a fi preluaţi ♦ „Nu există un sistem de programare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea“, spune Vasile Barbu, reprezentant al Asociaţiei de Pacienţi ♦ „Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului. De aici încolo aşa va arăta sănătatea. Nu am soluţii la ora aceasta“, spune Lelia Croitoru, director medical al Spitalului Judeţean Vaslui.

    Criza sanitară după răspân­direa coronavirusului a scos la iveală încă un aspect care nu funcţio­nează în sistemul de sănătate de stat – programările din spitale, care acum, în contextul riscului unor focare de virus în zonele aglomerate, ar putea reduce presiunea pe spitale şi medici.

    „Am avut sesizări pentru  Spitalele Floreasca şi Universitar în care cei care veneau erau programaţi dimineaţa la ora 8. Nu există acele programări. Ţine de managementul fiecărei unităţi care trebuie să facă programări. O să urmăresc zilele următoare ce se va întâmpla. Ţine de management. Soluţia e ca fiecare management al unităţii medicale să fie făcut de un manager adevărat. În măsura în care sunt în coordonarea Ministerului Sănătăţii putem lua aceste măsuri. Aştept o legislaţie în care putem modifica acest lucru“, a spus Nelu Tătaru pentru ZF.

    În mediul privat pacienţii nu merg fără programare, dar în sistemul de stat s-a continuat această practică, iar pacienţii continuă să aştepte să fie preluaţi de medici şi câteva ore.

    În acelaşi timp autorităţile, prin structurile de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, sfătuiesc cetăţenii să respecte regulile de distanţare socială când numărul de cazuri de coronavirus creşte, deşi în curtea proprie – în spitalele de stat, această posibilitate a distanţării nu există.

    Totodată, la terasele restaurantelor care primesc clienţi după măsurile de relaxare nu se poate merge decât cu rezervare făcută din timp, la fel cum se întâmplă şi la cabinetele de sto­matologie – o piaţă majoritar privată, la saloanele de înfrumuseţare.

    „Nu există un sistem de pro­gramare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea. Spitalele acum au nevoie de o altă structură, care face să diminueze numărul de paturi şi atunci trebuie să corelezi noua capacitate cu progra­mările, cu numărul de pacienţi pe zi. Sunt importante şi numărul de zile de spitalizare pentru fiecare pacient în parte care este în dinamică, mai ales după ce s-au acumulat foarte multe complicaţii ale bolilor după lunile de întârziere“, a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

    El a menţionat că pacienţii nu au avut unde să meargă pentru problemele lor, spitalele primind în perioada stării de urgenţă doar cazurile grave, iar timpul de aşteptare creşte.

    „Probabilitatea să vină la un spital un pacient contaminat este mult mai mare decât cea în care merge la restaurant, la o pensiune sau alte zone în care oamenii se aglo­merează“, a mai precizat Vasile Barbu.

     

    Fără nicio soluţie

    Jurnaliştii de la Adevărul au prezentat o imagine care arată zeci de pacienţi aflaţi ieri, 10 iunie, în curtea Spitalului Judeţean Vaslui, pentru inter­nare.

    Contactată de Ziarul Financiar, Lelia Croitoru, directorul medical al spitalului, a spus că există sistem de programare, însă pacienţii nu îl respectă.

    „Toţi pacienţii în această perioadă trebuie să treacă printr-un punct epidemiologic. Urgenţele trec printr-un punct, cei cu bilete de trimitere pentru că se fac şi internări în limita locurilor disponibile pentru pacienţii cronici prin alt loc. Noi gestionăm urgenţele din tot judeţul. Oamenii vin cu bilet de trimitere de la medical de familie, nu trec prin ambulatoriu. Mai mult decât să iau un registrator de la biroul de internări şi să-l duc în punctul epidemiologic, nu am avut altă soluţie. Aşa probabil că va fi şi de aici încolo. Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului“, a spus Lelia Croitoru.

    Ea a precizat că pacienţii vin din mediul rural, depind de mijloacele de transport în comun, iar acest lucru îi face să aglo­mereze curtea spita­lului încă de la primele ore ale dimineţii.

    „Acum e bine că nu plouă. Nu am soluţii la ora aceasta, altele decât le-am găsit până acum. Nu avem decât doi registratori la biroul de internări, alţi oameni să iau din serviciul de urgenţă să duc acolo nu am. Pe secţii de abia reuşim să acoperim graficele de lucru. Să vedem ce o să decidă guvernul mai departe. Ar fi de dorit ca medicul de familie să facă progra­marea pacientului în amb­ulatoriul de specialitate, să-i comunice pacientului când e programat, la ce oră“, a mai spus Lelia Croitoru.