BusinessMagazin

Tag: Consultantii fiscali

  • De luni, ANAF primeşte zilnic informaţii despre toate mişcările din conturile bancare ale populaţiei şi firmelor

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a operaţionalizat de luni un registru electronic în care băncile vor transmite zilnic informaţii legate de conturile bancare şi plăţile populaţiei şi firmelor. Actul normativ (OUG 111/2020) transpune în legislaţia românească o directivă europeană.

    ANAF a avut acces până acum la cerere la aceste date, noutatea este însă, explică consultanţii fiscali, că datele vor fi transmise de acum zilnic de către bănci şi vor conţine informaţii precum titularul de cont, beneficiarul real, persoana cu drept de semnătură sau concesionarul casetei de valori.

    „Informaţiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informaţii privind beneficiarii reali ai conturilor şi beneficiarii împuterniciţi pe cont. Aceste informaţii nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informaţiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanţă fiscală.

    Legea are scopul de a preveni infracţiunile fiscale, precum spălarea banilor sau evaziunea fiscală. De asemenea, registrul central electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN pune la dispoziţie informaţii pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea infracţiunilor de spălare de bani sau finanţarea terorismului, arată reprezentanţii ANAF.

    Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că noua lege nu schimbă nimic în relaţia dintre clienţi şi bănci, iar băncile aveau până acum obligaţia să raporteze tranzacţiile suspecte: „Din punctul meu de vedere nu există nicio schimbare în relaţia bancă-client. Şi până la această lege tranzacţiile suspecte erau supuse raportării. Legislaţia împotriva spălării banilor este încă din 2002, ea a fost supusă revizuirii în mai multe rânduri“.

    Actul normativ care a intrat în vigoare luni este de fapt transpunerea unei directive europene în legislaţia naţională. Emilian Duca este de părere că informaţiile vor fi utile din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei.

    „Această legislaţie este determinată şi impusă de o directivă europeană. Din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei, fără îndoială că aceste informaţii sunt utile şi aş zice că sunt utile în mod special pentru analiză de risc atunci când se determină zonele cu potenţial de evaziune fiscală şi fraudă fiscală.“

    România are la nivel european una dintre cele mai mici ponderi ale colectării de taxe şi impozite în PIB. Media europeană este undeva la peste 40%, în vreme ce România colectează 26% din PIB taxe şi impozite. De asemenea, Gap-ul de TVA (diferenţa între cât îşi propune statul să încaseze din TVA şi cât încasează efectiv) este cel mai mare din Uniunea Europeană – 35%.

    Bugetul de stat este strâmtorat puternic de criza Covid-19, dar şi de cheltuielile rigide ale statului – salariile bugetarilor şi pensiile. Guvernul caută soluţii pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat în 2021 şi pentru a reduce deficitul bugetar, care a sărit de 9% din PIB în 2020 şi în 2020 este prognozat la peste 7% din PIB.

    Analiştii economici şi consultanţii fiscali sunt de părere că cea mai sănătoasă modalitate de a aduna mai mulţi bani la bugetul de stat este o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor în România. Emilian Duca este de părere că registrul electronic operaţionalizat luni poate avea un efect pentru bugetul de stat prin acţiunea ANAF, iar legea doar creează cadrul şi instrumentul.

    „Efectul la bugetul de stat este generat de acţiunile pe care le realizează ANAF. Legislaţia creează doar cadrul şi instrumentul. În ultimă instanţă contează voinţă au­to­rităţilor.”

  • Consultanţii fiscali: O prevedere interpretabilă din proiectul de modificare a Codului fiscal ar putea da peste cap sistemul tichetelor de masă

    Un paragraf interpretabil din proiectul de modificare a Codului fiscal care ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2019 ar putea da peste cap sistemul de funcţionare al tichetelor de masă şi ar conduce inclusiv la modificări ce ţin de softurile caselor de marcat, avertizează consultanţii firmei de audit şi consultanţă fiscală EY.

    „În prezent, tichetele de masă se încadrează din perspectiva TVA în categoria voucherelor cu scop multiplu. Adică nu se datorează TVA pe lanţul emitent tichet – angajator – angajat. TVA este colectată doar de magazin când tichetele sunt folosite pentru achiziţionarea produselor alimen­tare. În prezent, tichetele de masă pot fi văzute ca un mijloc de plată. Mecanismul de colectare a TVA funcţionează la fel ca la o achiziţie pentru care se plăteşte cash sau cu cardul. Începând cu 1 ianuarie 2019, prin prisma proiectului de modificare a Codului fiscal, se poate înţelege că orice transfer al tichetelor este asimilat cu livrarea/vânzarea, în sine, a bunurilor la care se referă tichetele de masă (adică livrarea unor produse alimentare). La momentul emiterii şi transferului tichetelor emitentul va colecta şi TVA (9%) de la angaja­tor“, a explicat pentru ZF Adrian Teampău, partener asociat, Divizia Impozite indirecte în cadrul EY România. Într-un astfel de scenariu, de la 1 ianuarie 2019 sistemul ar putea funcţiona astfel în cazul unui tichet de masă cu o valoare de 15 lei: emitentul va emite factura de 13,76 Ă 1,24 TVA (9%) Ă15 lei către angajator, iar emitentul va vira TVA către bugetul de stat.

    „Practic, colectarea TVA pentru presupusa vânzare de alimente se va muta pe prima verigă din lanţ. În prezent, magazinul este cel care plă­teşte TVA către bugetul de stat când vinde alimente pe bază de tichet de masă. Reiterăm că acest aspect ar atrage grave distorsiuni pe tot lanţul şi nu am vedea necesară o asemenea interpretare a modifică­rilor la Codul fiscal“, a mai spus Adrian Teampău.

    În prezent 2,5 milioane de angajaţi români (peste jumătate din totalul angajaţilor din economie) primesc astfel de tichete de masă, acestea fiind cele mai populare bene­ficii oferite salariaţilor. La un număr de 252 de zile lucrătoare, rezultă că piaţa tichetelor de masă este de peste 2 miliarde de euro pe an.

    „Cel mai probabil că modificarea tratamentului de TVA aplicabil în cazul tichetelor de masă ar avea ca efect imediat o colectare mai rapidă a TVA la nivelul bugetului de stat (TVA ar fi colectată de la momentul transferului tichetelor de către emitenţii autorizaţi către angajatori şi nu la momentul la care acestea sunt folosite pentru achiziţionarea bunurilor, aşa cum este în prezent). Însă, aşa cum am atras atenţia, o ase­menea interpretare a legii ar atrage pro­bleme destul de grave în imple­mentare (modificări software case de marcat, modificări sisteme contabile, noi metode de urmărire efectivă a utilizării tichetelor şi multe altele). Legiuitorul poate şi este recoman­dabil să păstreze tratamentul TVA actual în cazul tichetelor“, a adăugat Adrian Teampău. El spune că, pe baza proiectului de modificare a Codului fiscal, schimbarea trata­men­tului de TVA s-ar aplica doar la tichetele de masă, nefiind afectate şi celelalte tipuri de tichete.

    Sodexo, Edenred şi Up România sunt cei mai mari jucători de pe piaţa emitenţilor de tichete valorice.

    Asociaţia Profesională a Emi­tenţilor de Tichete din România (APET), care promovează interesele emitenţilor de tichete, nu crede că regimul de TVA aplicat sistemului de tichete trebuie să se modifice.

    În prezent, se află în dezbatere publică un proiect de lege privind modificarea Codului fiscal ce vizează transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene referitoare la tratamentul privind TVA aplicabilă cupoanelor valorice.

    „Nici textul directivei, nici cel al proiectului de lege nu fac o referire expresă la tichetele de masă sau la voucherele de vacanţă. Înţelegerea noastră este că majoritatea consultanţilor fiscali care au analizat textele în discuţie consideră că regimul TVA aplicat tichetelor de masă sau al voucherelor de vacanţă nu se va schimba, deoarece acestea nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în categoria cupoanelor valorice cu utilizare unică aşa cum sunt definite în proiectul de lege. Astfel, pentru ca un cupon să fie cu utilizare unică, trebuie să se cunoască TVA-ul aplicabil la momentul emiterii sale, or în cazul tichetelor de masă şi al voucherelor de vacanţă TVA datorată pentru acele bunuri sau servicii nu este cunoscută în momentul emiterii cuponului valoric, existând atât comercianţi plătitori de TVA, cât şi comercianţi neplătitori de TVA, ceea ce le exclude din aria cupoanelor valorice cu utilizare unică“, a spus Elena Pap, preşedinte al APET.

     

    Sunt semne de întrebare şi la impozitarea tichetelor

    O altă neclaritate din proiectul de modificare a codului fiscal este legată de posibilitatea eliminării impozitului pe venit de 10% aplicată acestui tip de beneficiu.

    „Art. 9 din Legea privind acordarea biletelor de valoare pare a fi în prezent în contradicţie cu ceea ce prevede Codul Fiscal. Mai exact, se poate interpreta din articolul respectiv că nu se va mai aplica nici impozit asupra biletelor de valoare, începând cu 1 ianuarie 2019. Nu ştim însă dacă aceasta este intenţia legiuitorului. Pentru a se putea elimina impozitarea, în mod normal, ar trebui să se modifice şi Codul Fiscal, însă nu avem cunostinţe cu privire la un astfel de proiect“, a explicat Claudia Sofianu, Partener, Departamentul de asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România.