BusinessMagazin

Tag: CONSTITUŢIONALITATE

  • Ordinul lui Trump privind cetăţenia prin naştere, analizat pentru prima dată de o curte federală

    Un complet de trei judecători ai Circumscripţiei Seattle va audia miercuri argumentele în apelul depus de administraţia Trump împotriva deciziei unui judecător federal care a blocat la nivel naţional aplicarea ordinului privind cetăţenia prin naştere. Măsura prevede ca doar copiii născuţi în SUA din cel puţin un părinte cetăţean american sau rezident permanent legal să mai fie recunoscuţi ca cetăţeni americani.

    Judecătorul John Coughenour, numit de preşedintele republican Ronald Reagan, a emis o ordonanţă preliminară pe 6 februarie, calificând ordinul drept „în mod flagrant neconstituţional” şi acuzându-l pe Trump că ignoră statul de drept în scopuri politice şi personale. Alte instanţe federale din Massachusetts şi Maryland au emis decizii similare de suspendare.

    Criticii măsurii, inclusiv 22 de procurori generali democraţi şi organizaţii pentru drepturile imigranţilor, susţin că ordinul încalcă Amendamentul 14 al Constituţiei SUA, care garantează cetăţenia tuturor celor născuţi pe teritoriul american, indiferent de statutul părinţilor. De cealaltă parte, administraţia Trump afirmă că această prevedere nu se aplică celor aflaţi ilegal în ţară sau celor cu şedere temporară, precum studenţii sau lucrătorii cu viză.

  • Alte două prevederi din Codul de procedură penală, declarate neconstituţionale

    CC a luat în dezbatere joi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.341 alin.(6) lit.c) şi, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală.

    Dispoziţiile respective se referă la plângerea împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală.

    Potrivit art. 341 alin.(6) lit.c), “în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: […] c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea”.

    Potrivit art. 341 alin.(7) pct.2 lit.d), “în cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: […] 2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art.280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi: […] d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea”.

    În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.341 alin.(6) lit.c) şi, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.

    Referitor la prevederile invocate în sesizarea cu excepţia de neconstituţionalitate, Ministerul Public a emis un punct de vedere atunci când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a fost sesizată să pronunţe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

    Potrivit Ministerului Public, faptul că legiuitorul nu a inclus expressis verbis în cuprinsul art.341 alin.6 din Codul de procedură penală şi soluţia de renunţare la urmărirea penală, ci numai pe cea de clasare, ar leza principiul accesului liber la justiţie în cazul unui suspect/inculpat pentru care urmărirea penală s-a finalizat prin adoptarea unei soluţii de renunţare la urmărirea penală, întrucât acesta nu ar avea posibilitatea să obţină o soluţie de clasare chiar dacă solicitarea sa ar fi justificată prin datele concrete ale cauzei.

    Decizia Curţii Constituţionale de joi este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

    Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  • CRJ sesizează Avocatul Poporului cu privire la neconstituţionalitatea OUG privind bunurile imobile confiscate

    CRJ a sesizat, vineri, Avocatul Poporului (AP) cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 7/15.04.2015 privind privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate.

    “În graba de a recupera cei trei ani de la adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 în care nu a făcut nimic în privinţa reutilizării bunurilor confiscate din infracţiuni, Guvernul Victor Ponta a stabilit în data de 15 aprilie 2015, în mod netransparent şi neconstituţional, printr-o ordonanţă de urgenţă, că bunurile imobile confiscate pot fi atribuite instituţiilor publice, excluzând societatea civilă şi neţinând cont de obligaţiile stabilite prin Directiva 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană sau cele mai bune practici europene”, se arată într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Sursa citată consideră că documentul este redactat în grabă, fiind “un exemplu de proastă legiferare”.

    “Ordonanţa nu stabileşte modul în care imobilele vor fi transparentizate astfel încat instituţiile publice interesate să ştie de existenţa lor, nu stabileşte criterii pentru atribuirea imobilelor, scopurile limitative în care pot fi folosite, regulile de monitorizare a folosii şi întreţinerii acestora post atribuire. Nota de fundamentare este redactată sumar, incomplet şi conţine informaţii neadevărate”, se mai arată în comunicat.

    CRJ atrage atenţia şi asupra faptului că OUG ar fi fost adoptată fără consultare publică, deşi, în cuprinsul notei de fundamentare, Ministerul Finanţelor Publice susţine, în contradicţie cu realitatea, că proiectul de act normativ a fost supus consulării publice, conform Legii nr. 52/2003.

    “Ordonanţa de urgenţă a fost adoptă în desconsiderarea rapoartelor Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare care recomandă României să limiteze numărul de ordonanţe de urgenţă întrucât acestea «limitează posibilităţile de consultare şi au condus la o lipsă a clarităţii legislative» (Raport MCV 2015, p 6). Ordonanţa de Urgenţă ignoră amendamentele transmise de 35 de organizaţii neguvernamentale şi 600 de cetăţeni care au solicitat reutilizarea socială a imobilelor confiscate, după modelul din Italia şi în acord cu noua Directivă privind confiscarea. Practic, acestă ordonanţă are scopul de evita dezbaterea publică deschisă şi de a goli de conţinut dreptul de participare a cetăţenilor la luarea deciziilor”, precizează sursa citată.

    În opinia Centrului de Resurse Juridice (CRJ), OUG este neconstituţională pentru că încalcă art. 115 allin. (4) din Constituţie, întrucât nu conţine nicio măsură de aplicare imediată de natură să rezolve o situaţie excepţională şi nu reiese motivul pentru care reglementarea propusă nu poate fi amânată şi trebuie adoptată prin ordonanţă de urgenţă.

    “În realitate, Guvernul se foloseşte de un pretext pentru a adopta anumite măsuri generale care exced cu mult sfera pretinselor probleme pe care le invocă”, arată CRJ.

    Un alt argument privind neconstituţionalitatea se referă la faptul că OUG încalcă art.31 din Constituţie şi art.7 alin (4) din Legea 52/2003, întrucât Guvernul a ignorat faptul că există un alt proiect de lege aflat în dezbatere publică ce conţine prevederi similare.

    “Este vorba de proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea unor acte normative, pus în dezbatere publică la data de 31.03.2015. Proiectul de lege prevede, în art. 30, un mecanism similar pentru trecerea bunurilor confiscate în proprietate publică şi folosirea lor drept sedii ale instituţiilor publice. Este imposibil de identificat care este urgenţa extraordinară care a determinat Guvernul a ignore acest proiect de lege şi să adopte anumite prevederi cu conţinut similar acestuia pe cale separată”, se mai arată în comunicat.

    CRJ susţine că, prin atitudinea de desconsiderare a cetăţenilor a Guvernului condus de Victor Ponta, Romania pierde şansa de a transmite un mesaj puternic împotriva criminalităţii, de sprijin pentru victimele infracţiunilor şi pentru cei se opun ilegalităţilor.

    “Bunurile confiscate de la infractori nu vor putea fi redate vizibil în societate, ci vor fi în continuare ascuse prin înţelegeri politice ilegitime pentru a se reîntoarce, ca şi până acum, în mâinile infractorilor”, conchide sursa citată.