BusinessMagazin

Tag: Constantin

  • Cine au fost Constantin şi Elena, cei doi sfinţi prăznuiţi de bisericile ortodoxe şi cele catolice pe 21 mai. Tradiţii şi obiceiuri din această zi

    Sfântul Constantin cel Mare

    Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306.

    Istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia “prin acest semn vei învinge”. Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, ca semn protector în lupte. Constantin a câştigat bătălia, iar dovadă a credinţei sale în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturiseşte că a câştigat lupta “prin inspiraţie divină”.

    În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine “religie permisă”, alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.

    De asemenea, el a atribuit Bisericii creştine casele imperiale de judecată (basilikos oikia), care vor purta în continuare numele de bazilici. Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creştine.

    Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.

    Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.

    Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este “Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinţei sau Crezul).

    Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

    Sfânta Împărăteasă Elena

    Originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

    Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult. De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.

    În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.

    În această zi, era interzis să se muncească iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

    Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

    Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

    Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cât vor sta singure, la stână.

  • Constantin: Cred că această guvernare trebuie să continue

    “Eu cred că această guvernare trebuie să continue. Premierul Victor Ponta a ajutat foarte mult agricultura românească. Reducerea TVA la 9% nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul premierului”, a declarat ministrul Agriculturii.

    Potrivit lui Daniel Constantin, Victor Ponta “a fost un sprijin real pentru agricultură” şi mai are multe resurse să sprijine în continuare acest domeniu.

    “Din acest punct de vedere, e indicată continuarea proiectelor economice pe care le avem alături de premierul Victor Ponta”, a mai spus Daniel Constantin.

  • Câte cereri pentru subvenţii a primit APIA de la fermieri

    “S-a încheiat campania de cereri la APIA în data de 10 iulie. E pentru prima dată când se depun cereri integrate, deci fermierul nu mai este nevoit să vină pentru fiecare formă de sprijin şi să depună mai multe cereri. Anul acesta s-au primit cereri de la 942.000 de fermieri, cu o suprafaţă solicitată de 9,53 milioane de hectare, faţă de 9,8 milioane anul trecut. Cauzele pentru scăderea numărului de hectare sunt diverse. Ele ţin de schimbarea legislaţiei şi a introducerii noţiunii de fermier activ. Acolo au fost anumite probleme. Sunt anumite zone care ţin de piscicultură, iar dacă până acum au primit sprijin, acum nu au mai primit”, a spus Constantin.

    Pe de altă parte, el a afirmat că 47% din culturile de grâu au fost deja recoltate, însă nu a menţionat suprafaţa afectată de secetă, invocând influenţa asupra preţului.

    “Suntem în plină campanie de recoltat. Fără să dau foarte multe detalii vă spun, că în ceea ce priveşte campania de recoltare a grâului suntem la 47%, pentru rapiţă suntem la 87%, orzoaica de primăvară 9,2%, orzoaica de toamnă 81%, iar orzul la 94,5%. Pot să vă dau date suplimentare, dar nu intenţionez să o fac. Nu voi vorbi până nu se va încheia campania de recoltat. Imediat ce se va încheia campania de recoltat la un anumit produs, vă vom aduce la cunoştinţă. Am speranţa ca şi anul 2015 să fie un an bun. Pe zona de secetă, anul trecut nu am avut pierderi, dar noi ne uităm la ce se întâmplă în teritoriu. Avem o estimare, datele nu sunt îngrijorătoare în momentul de faţă, dar trebuie să fim precauţi, să fim alături de fermieri”, a mai spus Constantin.

  • Constantin: De patru-cinci zile există concurenţă în piaţă, sunt deja afişate la raft preţuri scăzute

    Daniel Constantin a spus că a vorbit cu reprezentanţii marilor magazine, ai producătorilor şi procesatorilor, care i-au spus că de la lansarea acestor promoţii, acum patru-cinci zile, vânzările au crescut în prima zi cu 20% şi în a doua zi cu 35%.

    “O să mergem şi la cumpărături, şi mă bucur să văd că deja, de patru-cinci zile, există o concurenţă în piaţă. Sunt deja afişate două preţuri, preţul vechi cu TVA de 24% şi preţul nou cu TVA de 9%. Eu am vorbit şi cu marile magazine şi cu integratori români, producători, procesatori şi cu magazine de desfacere, şi mi-au confirmat faptul că, de la lansarea acestor promoţii, de acum patru-cinci zile, vânzările au crescut în prima zi cu 20%, în a doua zi cu 35%, şi cred că ăsta este obiectivul. Dacă reuşim să relansăm consumul, agricultura va avea de câştigat, nu mai spun de consumatori, care cu siguranţă vor avea de câştigat prin reducerea preţului cu 12,1%, aşa cum rezultă matematic din această scădere a TVA”, a declarat ministrul Agriculturii, în Parcul Herăstrău, unde a participat la evenimentele organizate cu ocazia Zile Internaţionale a Copilului.

    Taxa pe valoarea adăugată s-a redus din 1 iunie de la 24% la 9% pentru alimente, băuturi nealcoolice, animale-păsări vii, seminţe-plante şi ingrediente pentru prepararea alimentelor, iar preţurile produselor ar trebui să scadă cu 12%, marii retaileri anunţând că vor transfera integral diferenţa clienţilor.

    Reducerea TVA este aplicată, în principal, pentru lapte şi produse lactate, ouă de păsări, animale şi păsări vii (domestice) destinate consumului alimentar sau producerii de alimente, carne şi organe, peşte, crustacee, moluşte, miere naturală şi alte produse comestibile de provenienţă animală, fructe, legume, plante, rădăcini şi tuberculi comestibile, plante vii utilizate ca alimente sau materii prime pentru acestea, cafea, ceai, mate şi mirodenii, cereale (cu excepţia celor pentru însămânţare) şi băuturi nealcoolice.

    În această categorie mai intră produsele de morărit şi panificaţie, care beneficiază de TVA de 9% din septembrie 2013.

    Spre exemplu, dacă pentru o bucată de caşcaval de 250 grame, cu preţul de 10 lei fără TVA, clienţii plăteau 12,4 lei cu TVA de 24%, de luni vor plăti 10,9 lei, economisind 1,5 lei.

    Cota redusă de TVA se va aplica pe tot lanţul economic, de la producţie până la vânzarea către consumatorul final, de către toţi furnizorii, indiferent dacă sunt producători sau comercianţi, potrivit normelor de aplicare a măsurii fiscale.

    Dacă un producător agricol vinde fructe unui comerciant, va aplica cota TVA de 9%, la fel ca şi comerciantul atunci când le vinde mai departe, indiferent de destinaţia ulterioară a fructelor, fie că sunt utilizate ca alimente, fie ca materie primă pentru dulceaţă, compoturi sau producţia de alcool.

    În cazul comercializării unor pachete care conţin atât produse alimentare (TVA 9%), cât şi nealimentare (TVA 24%), la un preţ total, se va aplica TVA diferenţiat pentru calculul costului, în măsura în care bunurile pot fi separate, altfel fiind aplicată TVA de 24% la valoarea totală a pachetului.

    De TVA de 9% beneficiază şi serviciile de alimentaţie publică pentru categoriile specificate de produse.

    Dacă un restaurant vinde şi mâncare pentru a fi servită în afara locaţiei, activitatea nu este considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care se aplică TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice, chiar dacă costul acestora ar fi evidenţiar separat pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage după sine aceeaşi cotă de TVA livrării caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client, se explică în normele de aplicare.

    Cumpărătorii ar trebui să găsească noile preţuri semnalizate la raft, iar pe bonul fiscal vor putea citi, sub totalul de plată, cât a însumat TVA de 9% şi cât cea de 24% (în cazul produselor cu cotă standard).

    Mai mulţi retaileri au anunţat că vor reflecta în totalitate reducerea TVA în costul produselor, după ce Asociaţia Marilor Reţele Comerciale le-a recomandat membrilor să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru ca scăderea TVA să se regăsească în preţul la raft, în condiţiile în care comercianţii au fost acuzaţi de creşterea artificială a preţurilor.

    Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, înainte de reducerea taxei, iar premierul Victor Ponta a reacţionat spunând că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

    El a cerut ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine. Un raport analizat la începutul lunii mai de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de diminuarea TVA.

    Consiliul Concurenţei a avertizat retailerii că va verifica la nivel naţional evoluţia preţurilor şi după reducerea cotei, pentru a vedea dacă efectul este menţinut în timp.

    Astfel, Cora România s-a angajat că va afişa în toate magazinele atât preţul vechi (cu TVA de 24%), cât şi pe cel nou (TVA de 9%). Totodată, va indica modul în care preţurile vor scădea cu 12,09%, costul unui produs cu valoarea de bază de 1 leu, spre exemplu, reducându-se de la 1,24 lei la 1,09 lei, respectiv cu 0,15 lei.

    Carrefour a anunţat la începutul lunii mai că a “îngheţat” preţurile produselor supuse reducerii TVA la 9%, cu excepţia promoţiilor, iar de la 28 mai a început să aplice în avans măsura pentru unele produse, introducând noi categorii în fiecare zi, până la 1 iunie.

    De asemenea, Kaufland a comunicat că a scăzut în avans preţurile, de la 26 mai, în cazul anumitor sortimente de produse, iar reducerea TVA va fi transferată în totalitate clientului, de luni, pentru toate articolele vizate. În plus, până la sfârşitul lunii iulie, preţurile la alimente şi băuturi nealcoolice nu vor fi majorate, cu excepţia articolelor promoţionale, care vor reveni la preţurile anterioare după încheierea promoţiei.

    Aplicarea TVA de 9%, de la 1 iunie, ar urma să contribuie cu o creştere adiţională a PIB de 0,6% până la finalul anului, potrivit ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici.

  • Daniel Constantin: ANSVSA, ANPC şi Agenţia Fito-Sanitară ar trebui unite sub aceeaşi instituţie

    “Ministerul Agriculturii este semnatar al ordinului comun care stabileşte atribuţiile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii, prin Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară, dar şi rolul pe care îl are ANPC-ul. Aici au fost foarte multe dezbateri. Există dorinţa foarte mare a celor care lucrează pe partea de producţie, procesare şi desfacere ca acestea să aibă atribuţii foarte clare. Sunt foarte multe controale, foarte multe instituţii care vin de fiecare dată. Nu ştiu dacă ar trebui să facem o singură instituţie care să se ocupe de aceste lucruri, dar să avem atribuţii foarte clare, pentru că de multe ori aceste instituţii exced cadrului pe care îl au, prin ordinele comune pe care le-am semnat. Cred că aici avem de lucrat în perioada următoare. Eu nu am constatat până azi că există o problemă de colaborare între ANSV, Agenţia Fito-Sanitară sau Direcţia de Inspecţie, dar poate că ar trebui să existe o singură instituţie, care să certifice de la furcă la furculiţă”, a spus Constantin, care a participat la un eveniment organizat de Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară – Romalimenta.

    Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a afirmat că discuţii privind o autoritate unică de control există de mai multă vreme.

    “Ne-am pus această problemă a realizării unei autorităţi unice de control. Nu ştiu dacă ar fi o idee rea, pentru simplul motiv că producătorul decât să fie controlat de trei echipe, mai bine vin specialişti din toate domeniile şi fac un control complet. Cred că specializarea profesională a oamenilor care lucrează la ANSVSA sau ANPC este diferită, iar o echipă mixtă se poate completa”, a menţionat Rafila.

    Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, consideră că o autoritate unică ar putea reprezenta o soluţie viabilă, însă a precizat că producătorii au nevoie şi de sfaturi din partea instituţiilor statului.

    “Un minister unic poate fi o soluţie, dar dacă vine o comisie mixtă se numeşte dezastru. O comisie mixtă în care vin trei inspectori, de trei specialităţi şi fac un control, precis ne închide pe toţi. Controalele sunt uşor de făcut, dar informaţia e greu de căpătat. Suntem sătui de reclamaţii, vrem un ajutor coerent, un control coerent. Eu am asistat la o comisie mixtă în perioada gripei aviare, când într-unul din magazinele mele a intrat o comisie mixtă. Ca urmare, am retras 500 de kilograme de pui şi nici în clipa asta nu ştiu de ce am făcut-o. Am făcut-o ca să scap de gura comisiei mixte. De aceea m-aş opune acestui lucru. Colaborăm foarte bine cu diferitele instituţii, dar dezastrul este când îi luăm împreună”, a subliniat Minea.

    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Marius Dunca, nu consideră fezabilă înfiinţarea unei instituţii unice de control.

    “Momentan nu este fezabil. Producătorii au parte de libertate totală şi control permanent. Să controleze şi ANSV-ul, Direcţia de Sănătate Public şi ANPC-ul. Dacă facem un minister acum, înseamnă că luăm specialiştii de la ANSVSA, DSP şi ANPC. Ar fi aceeaşi Mărie, cu altă pălărie. Nu cred că îi deranjează pe agenţii economici să vină şi ANPC-ul şi ANSVSA, pentru că oi venim şi cu sfaturi. Scopul nostru nu este să îi amendăm, pentru că nu avem procente din amenzi, dar dacă se încalcă legea din păcate îi amendăm”, a explicat Dunca.

    Marius Dunca a mai spus că mai multe ONG-uri au denumiri asemănătoare cu ale ANPC-ului şi merg în controale la diferiţi agenţi economici, însă acestea nu au voie să facă acest lucru.

    “Sunt foarte multe ONG-uri care controlează. ONG-urile nu au niciun drept de control asupra niciunui operator economic, să fie foarte clar. Am văzut nişte legitimaţii de până şi eu mă ridic în picioare. Am zis că sunt de la CIA, FBI, cum să nu se sperie vânzătorul?! Sunt multe ONG-uri care au denumire aproape identică cu a noastră. Pe noile plachete pe care le-am emis am scris clar că ONG-urile nu au voie să efectueze controale”, a conchis Dunca.

  • Constantin discută cu producători şi retaileri despre preţuri. Miercuri va prezenta un raport în Guvern

    Constantin a fost prezent, joi, într-un magazin Kaufland din Bucureşti pentru a verifica preţurile, înaintea reducerii TVA la produsele alimentare.

    Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, în ultimele două săptămâni, înainte de reducerea TVA la nouă la sută la produsele alimentare, programată începând cu luna iunie.

    “Am fost în control. Mai mult decât atât, mâine vom avea o discuţie cu instituţiile statutului implicate în acest proces de monitorizare, ANPC, Consiliul Concurenţei, Direcţia de Inspecţie a Ministerului Agriculturii, ANSV, Institutul Naţional de Statitistică, astfel încât să evaluăm cum evoluează preţurile nu de acum, ci în perioada martie – iunie. Mâine la discuţia pe care o vom avea şi la care se vor alătura producătorii, procesatorii dar şi comercianţii vom căuta soluţii astfel încât miercuri să prezentăm în Guvern un raport complet vizavi de evoluţie şi de ce trebuie făcut de acum înainte, astfel încât măsura care noi credem că va relansa consumul să se simtă şi la consumatorul final”, a spus Constantin, într-o conferinţă de presă susţinută luni, la sediul ministerului.

    Întrebat în baza cărei legi a efectuat controlul de la Kaufland, Constantin a răspuns: “Nu am făcut un control, îmi cer scuze dacă am zis control. Am avut o discuţie cu reprezentanţii hipermarketului şi vom face în continuare aceste discuţii, pentru că e absolut nevoie. Toţi vor să transmită un mesaj foarte clar, că nu vor creşte preţurile. Trebuie să ne asigurăm că acest lucru se întâmplă, iar aceste procese de transparenţă sunt benefice atât pentru noi, cât şi pentru comercianţi. Am fost invitat de Kaufland, primul mare lanţ de magazine care m-a chemat la astfel de discuţii”.

  • Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, vine la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”

    Daniel Constantin va deschide dezbaterile cu bilanţul anului agricol 2014 şi noul PNDR, dar va vorbi şi despre problemele din agricultură, precum şi despre programele şi măsurile pe care ministerul le are în vedere în perioada următoare. Ca şi la precedentele conferinţe “Mediafax Talks about Agriculture” la care a participat, Daniel Constantin va intra în dialog cu agricultorii pentru a identifica soluţii la problemele acestora.

    Alături de ministrul Daniel Constantin, la conferinţă vor mai participa în calitate de lectori: Viorel MATEI – Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Nicolae SITARU – Vicepreşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Mihai ANIŢEI – Director General, Azomureş; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi Ramona IVAN – Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale CEC Bank.

    Printre temele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei se numără: aprobarea, lansarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fondurile europene pentru sectorul agricol, probleme întâmpinate în accesarea banilor europeni sau pe parcursul derulării proiectelor, creşterea ajutorului suplimentar pentru fermieri în funcţie de suprafeţele de teren cultivate/deţinute, ordinul ministerial cu privire la plăţile pe suprafaţă, dar şi simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe, subvenţia accizei pentru motorina utilizată în agricultură şi suma disponibilă pentru anul în curs, analiza Ministerului Agriculturii asupra legalităţii subvenţiilor acordate de APIA, precum şi încurajarea investiţiilor noi în agricultură şi dezvoltarea celor existente.

    Alte teme de discuţie vizează reducerea TVA la 9% la produsele agricole, statistici privind importul şi exportul produselor agricole, dar şi a celor procesate în 2014 şi perspectivele pentru 2015, produsele tradiţionale şi efectele înăspririi regulilor de atestare, importanţa colaborării dintre producători, procesatori şi retaileri în România, materii prime şi îngăşăminte pentru agricultură, dar şi rolul băncilor şi al fondurilor de garantare în atragerea fondurilor europene pentru agricultură şi finanţarea agriculturii româneşti.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, Director Editorial Mediafax Group.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture” se desfăşoară în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, al Camerei de Comerţ Româno-Germane, al LAPAR şi FNPAR şi are ca parteneri CEC Bank, Azomureş, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Brise Group şi Alianţa Industriei Seminţelor din România..

    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Agriculture, ediţia a XII-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe http://www.mediafaxtalks.ro/agriculture-12

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai Guvernului României – Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţi ai APIA, PNDR, reprezentanţi ai ASAS şi ai institutelor de cercetare agricolă, membri asociaţiilor LAPAR, FNPAR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi ai ambasadelor, reprezentanţi ai companiilor FMCG şi ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, consultanţi, companii cu servicii agricole, precum şi presă generalistă şi de specialitate.

     

  • Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, vine la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”

    Daniel Constantin va deschide dezbaterile şi va face o analiză a situaţiei din agricultură, dar va vorbi şi despre problemele din acest sector, precum şi despre programele şi măsurile pe care ministerul le are în vedere în perioada următoare. Ca şi la precedentele conferinţe “Mediafax Talks about Agriculture” la care a participat, Daniel Constantin va intra în dialog cu agricultorii pentru a identifica soluţii la problemele acestora.

    Alături de ministrul Daniel Constantin, la conferinţă vor mai participa în calitate de lectori: Viorel MATEI – Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Nicolae SITARU – Vicepreşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Mihai ANIŢEI – Director General, Azomures; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR); Sorin MINEA – Preşedintele Romalimenta, precum şi un reprezentant CEC Bank şi un reprezentant al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

    Printre temele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei se numără: aprobarea, lansarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fondurile europene pentru sectorul agricol, probleme întâmpinate în accesarea banilor europeni sau pe parcursul derulării proiectelor, creşterea ajutorului suplimentar pentru fermieri în funcţie de suprafeţele de teren cultivate/deţinute, ordinul ministerial cu privire la plăţile pe suprafaţă, dar şi simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe, subvenţia accizei pentru motorina utilizată în agricultură şi suma disponibilă pentru anul în curs, analiza Ministerului Agriculturii asupra legalităţii subvenţiilor acordate de APIA, precum şi încurajarea investiţiilor noi în agricultură şi dezvoltarea celor existente.

    Alte teme de discuţie vizează reducerea TVA la 9% la produsele agricole, statistici privind importul şi exportul produselor agricole, dar şi a celor procesate în 2014 şi perspectivele pentru 2015, produsele tradiţionale şi efectele înăspririi regulilor de atestare, importanţa colaborării dintre producători, procesatori şi retaileri în România, materii prime şi îngăşăminte pentru agricultură, dar şi rolul băncilor şi al fondurilor de garantare în atragerea fondurilor europene pentru agricultură şi finanţarea agriculturii româneşti.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, Director Editorial Mediafax Group.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture” se desfăşoară în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, al Camerei de Comerţ Româno-Germane, al LAPAR şi FNPAR şi are ca parteneri CEC Bank, Azomureş, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Brise Group şi Alianţa Industriei Seminţelor din România..
    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Agriculture, ediţia a XII-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe http://www.mediafaxtalks.ro/agriculture-12

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai Guvernului României – Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţi ai APIA, PNDR, reprezentanţi ai ASAS şi ai institutelor de cercetare agricolă, membri asociaţiilor LAPAR, FNPAR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi ai ambasadelor, reprezentanţi ai companiilor FMCG şi ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, consultanţi, companii cu servicii agricole, precum şi presă generalistă şi de specialitate.

     

  • Constantin: Ne aşteptăm să scadă preţurile la carne, legume şi fructe după reducerea TVA

    Ministrul a afirmat că sunt trei efecte benefice şi pentru agricultură în proiectul noului Cod Fiscal: reducerea TVA la carne, legume şi fructe, scutirea de impozit pentru mijloace de transport agricole şi eliminarea taxei pe stâlp.

    “Măsura de reducere a TVA la carne, legume şi fructe reprezintă salvarea a două sectoare măcinate de evaziune fiscală şi de efectele embargoului impus de Rusia”, a adăugat Constantin.

    Reprezentanţii industriilor de carne şi legume-fructe s-au plâns în ultimul an că au probleme cu vânzările din cauza excesului de marfă ieftină intrată pe piaţa autohtonă din ţările UE, după embargoul impus de Rusia produselor alimentare din ţările Uniunii Europene.

    “Reducerea taxei la carne, la legume şi fructe se va face pe tot lanţul de producţie şi va avea ca efect atât scăderea evaziunii, cât şi preţuri competitive. Ne aşteptăm să scadă preţurile atât la carne, cât şi la legume şi fructe, după reducerea TVA, aşa cum s-a întâmplat şi la pâine”, crede ministrul Agriculturii.

    El susţine că în urma reducerii TVA, pâinea s-a ieftinit cu aproximativ 12%.

    Reprezentanţii patronatele din agricultură au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că solicită reducerea TVA nu doar la carne, ci şi la produsele din carne, susţinând că dacă problema nu va fi rezolvată, evaziunea se va muta pe lanţul final de producţie.

    “În ceea ce priveşte scutirea de impozit pentru mijloace de transport agricole, cred că va accelera procesul de retehnologizare în agricultură. Mă bucur şi că s-a eliminat taxa pe stâlp şi cred că şi acest lucru va ajuta agricultura”, a mai spus ministrul.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ulterior, cota standard de TVA ar urma să fie diminuată de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018.

    Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

  • Constantin: Bugetul pe 2015 permite să realizăm ce am stabilit cu fermierii, inclusiv plata motorinei

    “Eu cred că bugetul pe 2015 este unul bun pentru Ministerul Agriculturii, un buget care ne permite să ne îndeplinim toate obiectivele pe care le-am stabilit cu fermierii. Vineri, în şedinţa de Guvern, se va aproba bugetul pe anul 2015 şi va fi transmis Parlamentului spre dezbatere, vom avea o hotărâre prin care vom plăti motorina pe trimestrul IV al acestui an. Bugetul permite şi plata motorinei pentru primele trei trimestre din anul viitor”, a spus ministrul, prezent la conferinţa Mediafax Talks about Brewing and Economy.

    El a adăugat că a vrut să uşureze şi munca viitorilor miniştri ai Agriculturii şi a agreat cu fermierii cum vor arăta subvenţiile din 2015 până în 2020.

    Potrivit proiectului de buget, cheltuielile Ministerului Agriculturii pentru anul viitor sunt de 23,59 miliarde de lei, faţă de cele 19,4 miliarde de lei alocate iniţial pentru 2014 (18,55 miliarde de lei după cele trei rectificări).