BusinessMagazin

Tag: Consiliul Judeţean

  • (P) Consiliul Judeţean Ilfov doreşte să transforme judeţul într-un centru economic şi ştiinţific internaţional

    Oameni de ştiinţă din Europa, experţi  şi reprezentanţi ai autorităţilor locale s-au reunit la Bucureşti, la conferinţa „Science meets Regions/Science builds the future”, care a avut loc la Biblioteca Naţională a României, pentru a discuta despre modul în care deciziile politice pot fi fundamentate pe cercetarea ştiinţifică. „Science meets Regions/Science builds the future” face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Joint Research Centre (JRC), serviciul ştiinţific şi de cercetare intern al Comisiei Europene. Reprezentanţii JRC au subliniat că este nevoie de un efort integrat în dezvoltarea politicilor publice bazate pe fundamente ştiinţifice, prin implicarea şi colaborarea celor trei piloni sociali – autorităţi, oameni de ştiinţă şi cetăţeni. 
     
    Cosiliul Judeţean Ilfov susţine iniţiativa localităţii Măgurele de transformare într-un smart-city, având la bază politici publice fundamentate pe rezultatele cercetării ştiinţifice şi speră că va fi prima, dintr-un lung şir de localităţi, care va adopta această viziune. Oraşele din România trebuie să se dezvolte în concordanţă cu nevoile actuale ale locuitorilor, mediului de afaceri, să ţină pasul cu tehnologia digitală şi să se adapteze noii generaţii.
     
     
    „Este nevoie să fundamentăm politicile publice pe doi piloni: pe randamentul resurselor investite şi pe creşterea calităţii vieţii. Cum prioritizezi ca să ai randament maxim?! Ei bine, aici intervin experţii care fac analiza lor, fac balanţa cost-beneficiu şi prioritizează în condiţiile resurselor date. Administraţia performantă va fi de fapt un trinom – administraţia, experţii/mediul academic şi cetăţeanul. Că nu suntem în război. Nu trebuie să trăim în tabere diferite, trebuie să fim în parteneriat. Apoi, Consiliul Judeţean trebuie să facă politici publice pentru întreaga regiune, nu fiecare pe bucăţica lui.” – Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov.
     
    Transformarea oraşului Măgurele în smart-city este un proiect pilot al Consiliului Judeţean Ilfov, iar în cadrul evenimentului au fost identificate şi propuse soluţii pentru ca această localitate să devină un “oraş inteligent”. La bază a stat un studiu realizat de Institutul de Politici Publice. 
    „Fundamentarea politicilor publice pe expertiza oamenilor de ştiinţă şi a cercetătorilor va însemna că nu a luat administratorul o decizie după bunul plac, ci în urma unor analize, iar proiectele alese pentru implementare au fost cele mai bune care puteau fi alese. Să începem de acum şi de aici. Ilfovul e pionier în acest domeniu. În ţară, exemplul îl dăm chiar noi. Şi sper că, după întâlnirea de azi, se va lua microbul.” – Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov
     
    Evenimentul „Science meets Regions/Science builds the future” reprezintă un prim pas în stabilirea colaborării dintre autorităţile publice şi mediul ştiinţific, care poate pune bazele implementării unor politici publice sustenabile. Altfel spus, dezvoltare bazată pe dovezi.

  • Generozitate surpriză pe bani publici: Consiliul Judeţean Cluj donează 100.000 de lei pentru reconstrucţia Notre Dame

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, cel care a propus, miercuri, amendamentul privind alocarea unei sume pentru Notre Dame la proiectul de hotărâre privind bugetul judeţului Cluj pe anul 2019, a declarat că banii se iau de la capitolul funcţionare al deliberativului judeţean.
     
    „Am văzut drama din Paris, incendiul de la catedrala Notre-Dame, o tragedie a creştinătăţii şi am propus CJ Cluj, ca şi creştin şi catolic, alocarea a 100.000 de lei (peste 21.000 de euro – n.r.) pentru reconstrucţia bisericii pariziene. Este un gest simbolic pe care judeţul Cluj îl poate face pentru catedrala Notre Dame din Paris. Trebuie să vedem, din punct de vedere juridic, cum se poate da această sumă. Consiliul Judeţean Cluj a aprobat propunerea mea, votul fiind unul foarte important. Banii se iau de la capitolul funcţionare al CJ”, a spus Vakar.
     

  • CJ Sibiu a finalizat un proiect european de 73,8 mil. lei pentru închiderea depozitelor necon­forme de deşeuri din judeţ

    În scopul compostării deşeurilor biodegradabile au fost construite două staţii de compostare, la Şura Mică, pentru municipiul Sibiu, cu o capacitate anuală de prelucrare de 15.000 de tone de deşeuri, şi la Târnava, pentru municipiul Mediaş, de 7.000 de tone/an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Clujul vrea să „rupă” relaţiile cu Guvernul de la Bucureşti. Ce s-ar putea întâmpla cu decizia CJ Cluj prin care Ministrul Sănătăţii a primit teren pentru spitalul regional

    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că se analizează posibilitatea revocării hotărârii CJ Cluj prin care s-a dat terenul de 14 hectare gratuit Ministerului Sănătăţii pentru spitalul regional de urgenţă, deoarece nu se mai respectă termenii şi se va amâna proiectul până după anul 2023.
     
    „Se discută mult despre spitalul regional de urgenţă Cluj, unde au fost confuzii în spaţiul public. Fiecare zi de întârziere înseamnă vieţi pierdute, iar principalul responsabil pentru această situaţie este Guvernul, care nu mai are bani pentru co-finanţarea europeană pentru perioada 2017-2020. Am făcut o adresă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi cerem sprjinul Comisiei Europene, Direcţia Generală de Politică Regională şi Urbană, pentru a solicita autorităţilor române să modifice ghidul de finanţare, astfel încât Consiliul Judeţean Cluj să devină eligibil pentru acest proiect şi ar putea să co-finanţeze spitalul cu 2%, 28% să finanţeze Guvernul şi 70% CE. (…) Analizăm posibilitatea să revocăm hotărârea CJ Cluj prin care am dat terenul de 14 hectare gratuit Ministerului Sănătăţii pentru spital, deoarece nu se respectă termenii stabiliţi şi Guvernul va amâna până după 2023 proiectul acestui spital”, a spus Tişe.
     

  • În sfârşit Canalul Bega va fi reabilitat: Plimbări cu vaporaşul pe Bega din Timişoara până în Serbia

    Proiectul are o valoare de aproape 14 milioane de euro, dintre care 11,7 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar în cadrul acestuia se vor efectua lucrările necesare astfel încât să se poată relua circulaţia cu vaporaşul din Timişoara până în Serbia, la fel ca în urmă cu zeci de ani.
     
    Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, a afirmat că la finalul acestui proiect transfrontalier România – Serbia, zona Banatului se va dezvolta din punct de vedere turistic.
     
    “Cred că acest proiect este important pentru întreg Banatul istoric, pentru că este un proiect care leagă judeţul Timiş de regiunea Voivodina, din Serbia, un proiect care va deschide o nouă cale de comunicare, un nou parteneriat.
     
    Sper că implementarea acestui proiect va duce la o dezvoltare economică a întregii zone, aici discutăm şi de posibilităţile de dezvoltare turistică, ţinând cont că în cadrul proiectului, partenerii noştri din Serbia vor continua cu pista de biciclete de la graniţă, vom deschide un nou punct de trecere a frontierei şi pentru pistă, şi pentru canalul Bega. Cred că anul 2021 va coincide cu finalizarea acestui proiect şi reluarea circulaţiei pe canalul Bega”, a afirmat Călin Dobra.
     

  • Referendum pentru schimbarea numelui unui JUDEŢ din România, în aceeaşi zi cu cel privind redefinirea familiei

    Potrivit hotărârii Consiliului Judeţean (CJ) Olt, cetăţenii din judeţul Olt vor fi chemaţi pe 7 octombrie să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea: „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”.

    “S-a aprobat organizarea referendumului judeţean având ca obiect consultarea cetăţenilor din judeţul Olt, cu privire la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt. S-a stabilit ziua de duminică, 7 octombrie 2018, ca dată de desfăşurare a referendumului judeţean, sumele necesare organizării şi desfăşurării referendumului fiind suportate din bugetul judeţului Olt”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Miruna Ginerică, consilerul preşedintelui CJ Olt.

    Pentru organizarea referendumului privind schimbarea denumirii judeţului, CJ Olt a alocat 900.000 de lei, însă reprezentanţii instituţiei susţin că este posibil să nu fie nevoie de întreaga sumă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incă un oras din România primeste undă verde pentru construcţia unui nou AEROPORT

    Consiliul Judeţean Braşov va investi 22 mil. euro în realizarea terminalului de pasageri al viitorului aeroport internaţional Braşov-Ghimbav, care va avea o suprafaţă totală de 11.000 mp şi va fi construit pe trei niveluri, anunţă CJ Braşov.

    Scheletul va fi din beton armat, iar pereţii din sticlă. Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depo­zite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spa­ţii comerciale, iar la etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale. Conform arhitectului Dorin Ştefan, pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un an şi jumătate. Costul unui metru pătrat de construcţie este estimat la 2.000 de euro, ceea ce face ca întreaga investiţie în terminal să ajungă la 22 mil. euro, potrivit calculelor ZF.

    „În prezent sunt transmise la avizare documentele prin care sunt stabilite fluxurile din terminal. După avizarea acestora, vom pregăti caietul de sarcini pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. Estimăm că în această toamnă vom lansa licitaţia şi că vom semna contractul. În cursul iernii ar urma să se elaboreze proiectul, iar anul viitor să înceapă lucrările“, a declarat Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Platforma de parcare va avea o capacitate de trei aeronave, ceea ce înseamnă că prin terminal vor putea trece 1 milion de pasageri în fiecare an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În SFÂRŞIT A primit undă verde!! Se construieşte un AEROPORT în unul dintre cele mai populare oraşe turistice din România

    Scheletul va fi din beton armat, iar pereţii din sticlă. Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depo­zite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spa­ţii comerciale, iar la etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale. Conform arhitectului Dorin Ştefan, pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un an şi jumătate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Circa 40 de urşi, identificaţi în jurul staţiunii Băile Tuşnad; jandarmi patrulează prin tot oraşul

    Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, consideră că relocarea urşilor din jurul staţiunii Băile Tuşnad, care au venit în mai multe rânduri în oraş şi au atacat oameni, nu reprezintă „soluţia optimă”, pentru că „într-un habitat străin ursul va fi şi mai agresiv”. Acesta precizează că îndatoririle instituţiilor nu sunt bine definite, fiind vorba de un „vid legislativ”, care „permite ca nimeni să nu-şi asume responsabilitatea în ceea ce priveşte luarea unei decizii”.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de Consiliul Judeţean Harghita luni s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, după ce, duminică dimineaţa, doi tineri au fost atacaţi de urs, unul fiind în stare gravă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri

    Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:

    1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.

    2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.

    3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.

    4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.

    Sursa: romani-buni.info