BusinessMagazin

Tag: Consiliul Investitorilor Străini

  • România redevine atractivă pentru investitorii străini: Perioada următoare este deschisă oportunităţilor şi va fi caracterizată de o creştere economică peste media europeană

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizaţia care reuneşte peste 120 de companii multinaţionale, apreciază că România va înregistra anul acesta o creştere economică peste media europeană, evoluţie care se va traduce în perioada următoare şi în creşterea oportunităţilor de investiţii.

    “Perioada următoare este deschisă oportunităţilor şi va fi caracterizată de o creştere economică peste media europeană, iar previziunile Comisiei Europene, precum şi cele ale instituţiilor internaţionale (FMI, Banca Mondială) arată că anul 2021 se conturează, într-adevăr, în această direcţie”, transmit reprezentanţii organizaţiei într-un raport despre percepţia membrilor FIC privind mediul de afaceri din România.  

    Estimările economice ale Comisiei Europene (CE) din primăvara anului 2021 arată o îmbunătăţire a perspectivelor de creştere în comparaţie cu previziunile din iarna trecută. În cazul României, prognozele de creştere ale economiei au fost ajustate la 5,1% pentru anul 2021 şi 4,9% pentru anul 2022, spre deosebire de cele din iarnă ce indicau creşteri de 3,8% şi respectiv 4%. 

    Se aşteaptă ca economiile tuturor statelor membre să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârşitul anului 2022, pe măsură ce vaccinarea populaţiei progresează, iar măsurile de distanţare socială se vor putea ridica treptat. Introducerea graduală a proiectelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă va contribui la impulsionarea creşterii investiţiilor.

    În mod similar, rezultatele indicatorului FIC Business Sentiment Index (BSI) aferente lunii martie 2021, surprind percepţia în general optimistă a investitorilor cu privire la mediul de afaceri din România, la mai mult de un an de la declanşarea pandemiei, comparativ cu iteraţia precedentă (toamna 2020), când criza sanitară era percepută ca atingând un nou apogeu.

    Potrivit membrilor FIC, există un sentiment de optimism moderat cu privire la direcţia în care se îndreaptă dezvoltarea afacerilor în perioada următoare. Această percepţie pozitivă din prezent poate fi explicată prin depăşirea momentelor incerte care au caracterizat lunile anterioare de criză şi de asemenea, de apariţia vaccinului şi a succesului campaniilor de vaccinare din ultima perioadă. 

    “Încrederea investitorilor în piaţa din România se reflectă în răspunsurile cu privire la investiţiile planificate pentru următoarele 12 luni: mai mult de jumătate dintre respondenţi (51,1%) se aşteaptă să crească investiţiile şi doar 13% le vor pune în aşteptare. Acest rezultat reprezintă cel mai mare scor înregistrat de la prima iteraţie BSI, surprinzând un nivel maxim pentru creşterea investiţiilor programate pentru anul următor de către companii”, notează raportul FIC.  

    În plus, deşi investiţiile planificate sunt foarte mari, se aşteaptă ca cele alocate pentru forţa de muncă să crească într-un ritm mai lent (33,3% dintre respondenţi au în plan creşteri). Acest lucru ar putea fi rezultatul faptului că investiţiile planificate sunt legate de digitalizare şi nu implică neapărat crearea de noi locuri de muncă.

    Investitorii consideră că experienţa anului trecut a oferit lecţii importante care pot duce la oportunităţi viitoare. Printre cele mai importante lecţii învăţate de mediul de afaceri şi puse în aplicare pentru creşterea rezilienţei business-ului propriu se află accelerarea transformării digitale; creşterea agilităţii şi flexibilităţii afacerii; şi optimizarea costurilor.

    “Tendinţa spre digitalizare care a pornit de la nivel european este una dintre oportunităţile pe care mediul de afaceri a reuşit să le cunoască mai bine în perioada anului trecut. Accelerarea digitalizării poate fi un bun punct de plecare pentru o schimbare în structura distribuţiei stocului de investiţii străine, spre industrii cu grad de intensitate tehnologică mai ridicată”, concluzionează raportul FIC.

  • Consiliul Investitorilor Străini susţine noul Cod Fiscal în varianta aprobată de Parlament

    “Proiectul noului Cod Fiscal este rezultatul unui efort susţinut al mediului de afaceri din România derulat pe parcursul ultimilor doi ani împreuna cu autorităţile. Considerăm că textul adoptat de Parlament în urmă cu o lună reprezintă o îmbunătăţire substanţială a legislaţiei fiscale din România, care aduce mai multă claritate şi predictibilitate politicii fiscale pe termen mediu şi lung“, se arată într-un comunicat al Consiliului Investitorilor Străini.

    Companiile membre ale asociaţiei apreciează iniţiativa de reducere a poverii fiscale din România, fapt ce poate ajuta la creşterea competitivităţii României în regiune.

    “În acelaşi timp, viabilitatea noilor măsuri fiscale este la fel de importantă deoarece pentru investitori, ceea ce contează până la urmă este stabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa sistemului fiscal pe termen lung“, notează asociaţia.

    În acest context, Consiliul Investitorilor Străini consideră necesară păstrarea disciplinei bugetare pentru a nu exista derapaje macroeconomice care să necesite ajustări fiscale ulterioare.

    Consiliul Investitorilor Străini, înfiinţat în 1997, este asociaţia celor mai importanţi investitori străini din România. Asociaţia numără 120 societăţi comerciale ale căror investiţii cumulate în România reprezintă aproximativ două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate din 1990 până în prezent.

    Membrii Consiliului furnizeză o mare varietate de bunuri şi servicii şi au creat aproape 200.000 de locuri de muncă directe şi indirecte pentru economia românească.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins vineri noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    Guvernul vrea ca măsurile din Codul Fiscal să fie aplicate în economie înainte de 1 ianuarie 2016, având ca variante ordonanţe de Guvern, asumarea răspunderii sau sesiunea extraordinară a Parlamentului, scenariile urmând să apară după rectificarea bugetară, potrivit ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici.

  • Preşedintele Banpost Mihai Bogza este noul şef al Consiliului Investitorilor Străini

    Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de administraţie al Bancpost, a fost ales la conducerea Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

    Poziţiile de vicepreşedinte au revenit lui Steven van Groningen, preşedinte şi CEO la Raiffeisen Bank, şi Eric Stab, preşedinte şi CEO, GDF Suez Energy. Trezorier a fost ales Daniel Anghel, partner aspecte de ordin fiscal la compania de audit şi consultanţă PwC România.

    Consiliului Investitorilor Străini a fost condus  din 2011 de Steven van Groningen. El a preluat atunci funcţia de preşedinte al CIS pentru un an, dar mandatul său a fost prelungit, în 2012, cu încă 12 luni.

    CIS a organizat la jumătatea lunii mai 2013 adunarea generală anuală în cadrul căreia reprezentanţii celor 124 de companii membre au ales membrii noului comitet director, pentru o perioadă de un an. Dintre cei 15 membri ai Comitetului firector, şapte sunt străini.

    Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank România, Monica Iavorschi de la Arctic şi Andrew Highcock de la Ursus Breweries sunt noii membri ai conducerii Consiliului Investitorilor Străini.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

     

  • Daniel Chiţoiu vrea “regândirea şi reproiectarea întregului sistem fiscal”

    “Principiile majore ale acestei reforme fiscale sunt transparenţa, simplificarea şi reducerea costurilor de conformare fiscală – la nivelul agenţilor economici, respectiv a costurilor de administrare fiscală – la nivelul autorităţilor publice”, a spus Chiţoiu, invitat la o masă rotundă organizată de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

    “După cum ne-am asumat prin rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală până la sfârşitul anului, vom introduce ordine şi claritate instituţională, precum şi predictibilitatea fiscală pe care mediul de afaceri o invocă, de mult timp, cu prioritate”, a adăugat Chiţoiu.

    România nu va putea atinge ratele de creştere de 5-6% de dinaintea crizei, în absenţa unor reforme majore care să atragă mai multe investiţii şi să creeze locuri de muncă, susţin reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini. Pentru CIS, contribuţia politicii fiscale la susţinerea creşterii economice ar urma să se realizeze prin elaborarea unei strategii fiscale coerente pe termen mediu şi lung, cu măsuri de relansare a economiei, şi o mai bună transparenţă decizională.

    “Un sistem fiscal stabil este fundamental pentru atragerea de investiţii în România”, a spus Daniel Anghel, copreşedinte al Grupului de Fiscalitate. “În acest sens este nevoie de un cadru legislativ şi decizional transparent, prin intermediul căruia toate măsurile legislative noi să fie mai întâi analizate din punct de vedere al impactului economic, prin consultarea şi angrenarea mediului de afaceri, pentru a putea atinge soluţii echilibrate. Un bun proces consultativ încă din fazele sale preliminare ar duce la întărirea strategiei şi legislaţiei fiscale, în vederea întâmpinării atât a nevoilor autorităţilorm cât şi ale investitorilor din România.”

  • Pentru IMM: cineva acolo sus le iubeşte

    Un pic de istorie: în toamna lui 2010, pe când şefa Consiliului Investitorilor Străini (CIS) era Mariana Gheorghe, instituţia a propus guvernului Boc planul de acţiune cu 12 măsuri de relansare a economiei, din care publicul a reţinut mai ales ideea candidaturii comune a României cu Ungaria sau Bulgaria pentru Euro 2020, dar din care în cele din urmă a rămas ideea de listare la bursă a companiilor de stat. În iarna aceluiaşi an, Consiliul a cerut aceleaşi lucruri care aveau să se regăsească în noul Cod al muncii adoptat prin asumare de guvernul Boc: încurajarea muncii în regim temporar, criterii de performanţă în evaluarea angajaţilor, restrângerea contractelor colective de muncă. Tot anul trecut, guvernul Boc şi-a însuşit şi o parte dintre proiectele de infrastructură propuse de CIS ca priorităţi, de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi până la tronsoanele de autostradă Nădlac-Sibiu şi Bucureşti-Braşov.

    Cel mai nou obiect de interes pentru CIS, care grupează 130 de companii cu investiţii totale în România de circa 40 mld. euro şi cu peste 185.000 de salariaţi, sunt întreprinderile mici şi mijlocii. “CIS îşi propune să facă mediul românesc de afaceri mai prietenos cu investitorii, mai ales că dispunem de experienţa grupurilor-mamă în alte ţări şi ea poate fi transplantată aici”, rezumă Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, membru în consiliul de conducere al CIS şi preşedintele grupului de lucru pentru IMM format recent în cadrul CIS. Dar ce legătură e între investitorii străini şi IMM, atâta vreme cât în componenţa CIS nici nu intră afacerile de talie redusă?

    Pe de o parte, explică Bogza, “IMM sunt important în orice economie şi au o pondere mare în totalul producţiei şi al angajărilor, aşa încât dacă vrem un program de relansare economică, nu putem lăsa în afară această zonă”. Conform lui Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), firmele cu mai puţin de 250 de angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 mil. euro reprezintă peste 99% din companiile cu activitate în România, realizează aproape 70% din PIB şi concentrează circa 60% din forţa de muncă, iar peste 90% dintre ele sunt microîntreprinderi. “Fiecare dintre membrii CIS lucrează cu IMM, au clienţi sau furnizori printre ele şi văd direct problemele cu care se confruntă”, a justificat Bogza, adăugând că membrii CIS nu-şi propun să lanseze controverse cu autorităţile, “dar nici să fie simpli chibiţi”, ci să genereze dezbateri pe marginea unor măsuri realizabile.

    Cei de la CIS au avut deja până acum mai multe întâlniri cu ex-consilierul premierului Boc, Andreea Paul-Vass, iar Strategia pentru IMM, la a cărei redactare a participat şi un membru CIS, se află în curs de aprobare la Guvern. Noul executiv condus de Mihai-Răzvan Ungureanu preia, într-adevăr, în programul său tot ce a început guvernul Boc în privinţa filozofiei de sprijin pentru afacerile mici: creşterea accesului la credite prin programele Mihail Kogălniceanu, Start pentru microîntreprinderi şi Tineri debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor de afaceri (10 incubatoare din 2006 până în 2011, care au incubat în total 75 de firme), extinderea reţelei FNGCIMM şi “dezvoltarea culturii antreprenoriale”.