“Vreau ca Rusia să rămână în cadrul Consiliului Europei”, a declarat Emmanuel Macron cu ocazia întrevederii pe care a avut-o la Palatul Elysée cu secretarul general al organizaţiei internaţionale, Thorbjorn Jagland.
Pe fondul criticilor severe generate după anexarea regiunii ucrainene Crimeea în 2014, Rusia a semnalat intenţia de a se retrage din Consiliul Europei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Le cer tuturor părţilor implicate să aştepte avizul Comisiei Veneţia şi să ţină cont de această evaluare înainte de a face noi paşi în sensul modificării Codului Penal şi Codului de Procedură Penală din România”, a declarat joi Thorbjørn Jagland, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Consiliului Europei.
“Aceste reforme riscă să intre în contradicţie cu obligaţiile internaţionale ale României, mai ales cu cele asumate în cadrul Convenţiei Consiliului Europei privind Legislaţia Penală în cazul Corupţiei, după cum s-a semnalat în recentul raport ad hoc elaborat de Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO). În calitatea de stat membru al organizaţiei noastre, România are obligaţia de a susţine principiile statului de drept”, a adăugat Thorbjørn Jagland.
“Consiliul Europei va continua urmărirea cu atenţie a evoluţiilor în curs din România şi suntem pregătiţi să furnizăm expertiză suplimentară dacă va fi nevoie”, a subliniat Jagland.
“Le cer tuturor părţilor implicate să aştepte avizul Comisiei Veneţia şi să ţină cont de această evaluare înainte de a face noi paşi în sensul modificării Codului Penal şi Codului de Procedură Penală din România”, a declarat joi Thorbjørn Jagland, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Consiliului Europei.
“Aceste reforme riscă să intre în contradicţie cu obligaţiile internaţionale ale României, mai ales cu cele asumate în cadrul Convenţiei Consiliului Europei privind Legislaţia Penală în cazul Corupţiei, după cum s-a semnalat în recentul raport ad hoc elaborat de Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO). În calitatea de stat membru al organizaţiei noastre, România are obligaţia de a susţine principiile statului de drept”, a adăugat Thorbjørn Jagland.
“Consiliul Europei va continua urmărirea cu atenţie a evoluţiilor în curs din România şi suntem pregătiţi să furnizăm expertiză suplimentară dacă va fi nevoie”, a subliniat Jagland.
Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) a formulat o solicitare adresată României activând Regulamentul 34, care permite “proceduri ad hoc în situaţii excepţionale”.
“În virtutea Regulamentului procedural 34, cerem şefului Delegaţiei României să ofere, până pe 15 ianuarie 2018, informaţii pentru pregătirea unui raport ad hoc pe tema proiectelor de amendamente legislative dezbătute în prezent de Parlament pe tema justiţiei (…)”, informează GRECO într-un comunicat oficial.
Decizia de formulare a acestei solicitări adresate României a fost luată în cursul reuniunii plenare a GRECO, desfăşurată la Strasbourg.
„Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Observatorii şi-au exprimat temeri şi în legătură cu decizia autorităţii electorale turce de a permite numărarea buletinelor de vot neştampilate, informează site-ul Deutsche Welle.
“Schimbările târzii ale procedurilor de numărare au eliminat o garanţie importantă”, a declarat europarlamentarul român Cezar Florin Preda, şeful delegaţiei APCE.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Turcia trebuie să ofere dovezi clare în privinţa participanţilor la tentativa de lovitură de stat şi să evite vizarea profesorilor şi jurnaliştilor care doar au lucrat pentru firme asociate cu mişcarea lui Gulen, a declarat Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, scrie Reuters.
În caz contrar, Ankara riscă să fie sancţionată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care are rolul de asigura respectarea prevederilor înscrie în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Autorităţile de la Ankara au declarat că procesul de anchetare şi judecare a complotiştilor va fi unul complet transparent.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ankara intenţionează să coopereze cu Consiliul Europei în ancheta aflată în curs de desfăşurare privind participanţii la lovitura de stat. Însă şi partea europeană ar trebui să contribui,” a declarat Jagland, citat de cotidianul german Die Welt.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“România şi-a îmbunătăţit cadrul legal şi capacitatea de a îngheţa şi confisca averile ilicite. Cu toate acestea, instituţiile de aplicare a legii trebuie să desfăşoare, de o manieră proactivă, anchete financiare simultan cu investigarea faptelor penale prin intermediul cărora se generează venituri ilegale”, se arată în raportul realizat de Comitetul de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului al Consiliului Europei (MONEYVAL).
“Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor respectă, în linii mari, standardele internaţionale, iar numărul de investigaţii, puneri sub acuzare şi condamnări a crescut. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru consolidarea implementării delictului de spălare de bani şi pentru soluţionarea deficienţelor structurale în ceea ce priveşte procesele judiciare şi aplicarea legii”, se mai arată în raportul Consiliului Europei.
Experţii europeni atrag atenţia că sistemul financiar din România prezintă “o vulnerabilitate semnificativă” în faţa fenomenului spălării banilor, motiv pentru care detectarea de către autorităţile române a practicii ilegale a transportului “fizic” transfrontalier al sumelor de bani de către curieri ridică “preocupări serioase”.
Totodată, MONEYVAL îşi manifestă îngrijorarea faţă de “eficienţa şi consecvenţa acţiunilor de supraveghere în ceea ce priveşte spălarea de bani şi finanţările grupărilor teroriste”.
Documentul arată că sunt necesare “eforturi suplimentare” astfel încât activitatea mecanismului naţional de coordonare în domeniu să devină eficientă, mai ales în privinţa cooperării la nivel internaţional.
Experţii consideră că, dată fiind poziţionarea la graniţa de est a Uniunii Europene şi fiind parte atât a rutei balcanice de trafic cât şi a celei euro-asiatice, România este “atractivă” pentru grupările criminale şi pentru evazionişti.
Potrivit raportului, economia subterană reprezintă 30% din PIB (la nivelul anului 2011), iar organizaţiile criminale din ţările vecine şi din Italia investesc în active româneşti.
Totodată, organizaţii criminale româneşti sunt implicate în diverse activităţi ilegale din Europa, precum reţele de prostituţie, extorcare şi trafic de droguri.
Raportul a fost realizat în urma celei de-a patra vizite de evaluare în România, efectuată de experţii Consiliului Europei în perioada 27 mai – 1 iunie 2013.