BusinessMagazin

Tag: CONSILIU FISCAL

  • Consiliul Fiscal: Creşterea unor venituri în bugetul pe 2015 pare supraevaluată, iar unele cheltuieli, subestimate

    “La o analiză preliminară a agregatelor bugetare cuprinse în proiectul de buget pe baza datelor disponibile la acest moment, Consiliul fiscal îşi manifestă unele rezerve cu privire la nivelul prognozat al încasărilor aferente categoriilor «impozit pe venit», «contribuţii sociale», «impozit pe profit», «impozite şi taxe pe proprietate», care sunt prognozate a avansa mai rapid decât ar fi justificat de dinamica proiectată a bazelor macroeconomice relevante şi de măsurile de politică fiscală adoptate. De asemenea, pe partea de cheltuieli, o serie de categorii – «cheltuieli de personal», «cheltuieli cu bunuri şi servicii», «asistenţă socială» – par a fi uşor subevaluate având în vedere măsurile adoptate, precum şi execuţia bugetară aferentă anului 2014”, arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015.

    Totodată, Consiliul arată că ajustarea deficitului bugetar în 2015 faţă de execuţia previzionată a anului curent pare a se realiza în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (cu 0,6 pp din PIB), informaţiile disponibile în acest moment neindicând modalitatea concretă prin care aceasta se va realiza.

    “În plus, creşterea prognozată a cheltuielilor de investiţii se bazează în cea mai mare parte pe o creştere proiectată spectaculoasă (aproape dublare faţă de execuţia bugetară din 2014) a absorbţiei fondurilor europene, care, deşi dezirabilă, pare foarte puţin probabil a se realiza, în timp ce cheltuielile de capital finanţate din surse proprii sunt proiectate a creşte faţă de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB faţă de perioada 2010-2013)”, notează Consiliul.

    În aceste condiţii, cheltuielile de investiţii şi-ar putea continua în execuţie trendul descendent şi prin urmare, în opinia Consiliului Fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor şi maximizării efectului de multiplicare în economie.

    Consiliul Fiscal menţionează că a primit joi proiectul de buget, din partea Ministerului Finanţelor, şi că Guvernul intenţionează să aprobe documentul vineri, 12 decembrie, astfel că intervalul de timp pentru analiza, elaborarea şi aprobarea opiniei solicitate a fost prea scurt, şi în plus lipsesc setul integral de documente şi clarificări solicitate Finanţelor de către CF.

    În aceste condiţii, Consiliul Fiscal şi-a rezervat dreptul de a reveni în cursul săptamânii viitoare, până la discutarea şi aprobarea bugetului în Parlament, cu o completare a opiniei solicitate de MFP, pe măsură ce va primi documentaţia completă precum şi clarificările cerute şi după o analiză riguroasă a coordonatelor propuse ale politicii fiscal-bugetare aferente proiectului de buget pentru anul 2015 şi strategiei fiscal-bugetare 2015-2017.

    CF notează că proiectul de buget pentru anul 2015 are în vedere atingerea obiectivului pe termen mediu în 2015, în linie cu angajamentele reconfirmate de către Guvern prin Programul de Convergenţă 2014-2017 elaborat în luna aprilie a anului curent, efortul de ajustare structurală aferent anului 2015 fiind de circa 0,6 pp din PIB, semnificativ superior celui de 0,1 pp din PIB întreprins în anul 2014.

    Această ţintă corespunde unui deficit efectiv potrivit standardelor europene ESA2010 de 1,2% din PIB, în condiţiile în care componenta ciclică pentru anul 2015 a soldului bugetar a fost reevaluată de către Comisia Europeană de la -0,41% din PIB (în prognoza de toamnă 2013) la -0,27% din PIB (în prognoza de toamnă 2014), pe fondul reducerii deficitului de cerere faţă de proiecţiile iniţiale la 0,8% din PIB de la 1,2% din PIB.

    Astfel, ţinta iniţială de deficit în standarde ESA2010 aferentă anului 2015 de 1,4% din PIB, care ar fi asigurat respectarea MTO în 2015, a fost revizuită descendent, respectiv la 1,2% din PIB. Acestei ţinte îi corespunde un deficit în standarde cash conform proiectului de buget de circa 1,6% din PIB, ecartul dintre cele două metodologii fiind explicat în principal de achitarea în avans faţă de eşalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câştigate în urma hotărârilor judecătoreşti, acestea fiind în cea mai mare parte deja înregistrate în execuţia bugetară potrivit standardelor europene încă din anul 2011. Astfel, la nivelul anului 2015 urmează să fie plătită o parte semnificativă din tranşa aferentă anului 2016 (circa 3,5 miliarde de lei potrivit informaţiilor disponibile la acest moment) în condiţiile în care tranşa aferentă anului 2015 a fost deja cuprinsă în execuţia bugetară pe anul curent, arată sursa citată.

    “La această ţintă se adaugă un ajustor de 0,25 pp din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar în urma aplicării acestuia, ţintele de deficit bugetar devin 1,45% din PIB potrivit standardelor europene ESA2010 şi 1,83% din PIB potrivit metodologiei cash (dacă absorbţia fondurilor UE nu se materializează, ţintele de deficit ramân 1.2% din PIB dupa standarde ESA2010 şi 1.6% din PIB după standarde cash). Astfel, proiectul de buget are în vedere o reducere a deficitului în standarde ESA de circa 0,8 pp din PIB (în condiţiile unui nivel estimat al acestuia pentru 2014 de 2% din PIB) şi de circa 0,6 pp din PIB potrivit metodologiei cash fără a lua în calcul ajustorul de 0,25 puncte procentuale în PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene”, se menţionează în opinia citată.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

    Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

    Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • Consiliul Fiscal: Creşterea unor venituri în bugetul pe 2015 pare supraevaluată, iar unele cheltuieli, subestimate

    “La o analiză preliminară a agregatelor bugetare cuprinse în proiectul de buget pe baza datelor disponibile la acest moment, Consiliul fiscal îşi manifestă unele rezerve cu privire la nivelul prognozat al încasărilor aferente categoriilor «impozit pe venit», «contribuţii sociale», «impozit pe profit», «impozite şi taxe pe proprietate», care sunt prognozate a avansa mai rapid decât ar fi justificat de dinamica proiectată a bazelor macroeconomice relevante şi de măsurile de politică fiscală adoptate. De asemenea, pe partea de cheltuieli, o serie de categorii – «cheltuieli de personal», «cheltuieli cu bunuri şi servicii», «asistenţă socială» – par a fi uşor subevaluate având în vedere măsurile adoptate, precum şi execuţia bugetară aferentă anului 2014”, arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015.

    Totodată, Consiliul arată că ajustarea deficitului bugetar în 2015 faţă de execuţia previzionată a anului curent pare a se realiza în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (cu 0,6 pp din PIB), informaţiile disponibile în acest moment neindicând modalitatea concretă prin care aceasta se va realiza.

    “În plus, creşterea prognozată a cheltuielilor de investiţii se bazează în cea mai mare parte pe o creştere proiectată spectaculoasă (aproape dublare faţă de execuţia bugetară din 2014) a absorbţiei fondurilor europene, care, deşi dezirabilă, pare foarte puţin probabil a se realiza, în timp ce cheltuielile de capital finanţate din surse proprii sunt proiectate a creşte faţă de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB faţă de perioada 2010-2013)”, notează Consiliul.

    În aceste condiţii, cheltuielile de investiţii şi-ar putea continua în execuţie trendul descendent şi prin urmare, în opinia Consiliului Fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor şi maximizării efectului de multiplicare în economie.

    Consiliul Fiscal menţionează că a primit joi proiectul de buget, din partea Ministerului Finanţelor, şi că Guvernul intenţionează să aprobe documentul vineri, 12 decembrie, astfel că intervalul de timp pentru analiza, elaborarea şi aprobarea opiniei solicitate a fost prea scurt, şi în plus lipsesc setul integral de documente şi clarificări solicitate Finanţelor de către CF.

    În aceste condiţii, Consiliul Fiscal şi-a rezervat dreptul de a reveni în cursul săptamânii viitoare, până la discutarea şi aprobarea bugetului în Parlament, cu o completare a opiniei solicitate de MFP, pe măsură ce va primi documentaţia completă precum şi clarificările cerute şi după o analiză riguroasă a coordonatelor propuse ale politicii fiscal-bugetare aferente proiectului de buget pentru anul 2015 şi strategiei fiscal-bugetare 2015-2017.

    CF notează că proiectul de buget pentru anul 2015 are în vedere atingerea obiectivului pe termen mediu în 2015, în linie cu angajamentele reconfirmate de către Guvern prin Programul de Convergenţă 2014-2017 elaborat în luna aprilie a anului curent, efortul de ajustare structurală aferent anului 2015 fiind de circa 0,6 pp din PIB, semnificativ superior celui de 0,1 pp din PIB întreprins în anul 2014.

    Această ţintă corespunde unui deficit efectiv potrivit standardelor europene ESA2010 de 1,2% din PIB, în condiţiile în care componenta ciclică pentru anul 2015 a soldului bugetar a fost reevaluată de către Comisia Europeană de la -0,41% din PIB (în prognoza de toamnă 2013) la -0,27% din PIB (în prognoza de toamnă 2014), pe fondul reducerii deficitului de cerere faţă de proiecţiile iniţiale la 0,8% din PIB de la 1,2% din PIB.

    Astfel, ţinta iniţială de deficit în standarde ESA2010 aferentă anului 2015 de 1,4% din PIB, care ar fi asigurat respectarea MTO în 2015, a fost revizuită descendent, respectiv la 1,2% din PIB. Acestei ţinte îi corespunde un deficit în standarde cash conform proiectului de buget de circa 1,6% din PIB, ecartul dintre cele două metodologii fiind explicat în principal de achitarea în avans faţă de eşalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câştigate în urma hotărârilor judecătoreşti, acestea fiind în cea mai mare parte deja înregistrate în execuţia bugetară potrivit standardelor europene încă din anul 2011. Astfel, la nivelul anului 2015 urmează să fie plătită o parte semnificativă din tranşa aferentă anului 2016 (circa 3,5 miliarde de lei potrivit informaţiilor disponibile la acest moment) în condiţiile în care tranşa aferentă anului 2015 a fost deja cuprinsă în execuţia bugetară pe anul curent, arată sursa citată.

    “La această ţintă se adaugă un ajustor de 0,25 pp din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar în urma aplicării acestuia, ţintele de deficit bugetar devin 1,45% din PIB potrivit standardelor europene ESA2010 şi 1,83% din PIB potrivit metodologiei cash (dacă absorbţia fondurilor UE nu se materializează, ţintele de deficit ramân 1.2% din PIB dupa standarde ESA2010 şi 1.6% din PIB după standarde cash). Astfel, proiectul de buget are în vedere o reducere a deficitului în standarde ESA de circa 0,8 pp din PIB (în condiţiile unui nivel estimat al acestuia pentru 2014 de 2% din PIB) şi de circa 0,6 pp din PIB potrivit metodologiei cash fără a lua în calcul ajustorul de 0,25 puncte procentuale în PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene”, se menţionează în opinia citată.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

    Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

    Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară este ilegală şi nu reduce presiunile pe bugetul pentru 2015

    “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal.

    Argumentul Executivului privind “excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014” este în mod evident fals, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii, arată Consiliul.

    Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

    “Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie”, conform Consiliului.

    Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.

     

  • Consiliul fiscal, despre rectificarea bugetară: Ratarea obiectivului iniţial de deficit bugetar, probabil inevitabilă. Perspectivele pentru bugetul din 2014 au fost alterate

    Ratarea obiectivului iniţial de deficit ESA 95 de 2,4% din PIB este probabil inevitabilă. Este însă esenţial ca rezultatul execuţie bugetare 2013 să asigure încadrarea în limita a 3% din PIB statuată de Pactul de Stabilitate şi Creştere astfel încât să poată fi evitată declanşarea unei noi proceduri de deficit excesiv, consideră Consiliul fiscal în opinia cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pe anul curent.

    Cea de-a doua rectificare bugetară din acest an este pe agenda de lucru a şedinţei de astăzi a guvernului şi va fi aprobată prin ordonanţă de urgenţă, potrivit ordinii de zi a şedinţei.

    Proiectul de rectificare prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde de lei (comparativ cu parametrii aprobaţi în contextul primei rectificări bugetare) şi a cheltuielilor cu 2,2 miliarde de lei, ţinta de deficit bugetar fiind revizuită în creştere la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei, echivalentul a 0,2 puncte procentuale din PIB, faţă de prima rectificare din vară), respectiv 2,54% din PIB.

    Pe partea de acumulare, cea mai mare revizuire în scădere în veniturile bugetului consolidat se înregistrează la nivelul veniturilor nefiscale, adică veniturile din activitatea companiilor statului (-1,65 mld. lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 mld. lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 mil. lei), urmate de TVA (-365 mil. lei) şi impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 mil. lei).

    Potrivit calculelor Consiliului fiscal, eliminând influenţa schemelor de compensare în lanţ a arieratelor bugetare (în sumă de 2,12 mld. lei), diminuarea cheltuielilor totale este cauzată în principal reducerilor operate la nivelul achiziţiilor de bunuri şi servicii (-744 mil. lei), asistenţei sociale (-556 milioane lei), utilizării rezervelor existente la nivelul cuantumului bugetat al cheltuielilor cu dobânzile (-477 milioane lei), reducerii componenţei alte transferuri (- 446 mil. lei), precum şi diminuării cheltuielilor aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-287 mil. lei lei).

    Cheltuielile de investiţii (care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare şi alte transferuri de natura investiţiilor), scad la rectificare cu -1,2 mld. lei faţă de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.

    Consiliul fiscal spune, în opinia sa, că are, în continuare, rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ţinta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condiţiile în care, cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5 mld. lei) reprezintă mai puţin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,1 mld. lei), iar estimările guvernamentale cu privire la performanţa de absorbţie au fost sistematic mai mari decât realizările.

    “Dincolo de impactul asupra rezultatului execuţiei bugetare din acest an, revizuirea substanţială a estimărilor de venituri bugetare alterează substanţial perspectivele pentru bugetul aferent anului 2014, orice proiecţie având în mod necesar drept punct de plecare realizările curente.

    “În consecinţă sunt necesare măsuri discreţionare suplimentare semnificative pentru a asigura încadrarea în limitele plafonului de deficit bugetar pentru anul viitor (cu atât mai mult cu cât veniturile bugetare din anii 2012 şi 2013 au fost afectate favorabil de încasările temporare din închirierea benzilor de frecvenţă către operatorii de telefonie mobilă)”, arată Consiliul fiscal în opinia cu privire la ce-a de-a doua rectificare bugetară din 2013.