Tag: consiliu european

  • Noi reguli privind accesul la informaţiile financiare, adoptate de Consiliul European

    UE întăreşte astfel capacitatea autorităţilor de combatere a terorismului şi infracţiunilor grave prin îmbunătăţirea accesului la informaţii financiare.

    Directiva existentă a UE privind prevenirea spălării banilor impune statelor membre să înfiinţeze registre centralizate de conturi bancare sau sisteme de recuperare a datelor pentru a permite identificarea la timp a persoanelor care deţin conturi bancare şi casete de valori.

    Noile norme prevăd că statele membre desemnează autorităţile competente care pot avea acces direct şi imediat la informaţii privind contul bancar, pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a anumitor infracţiuni şi care pot solicita informaţii sau analize de la unităţile de informaţii financiare, trebuie să se asigure că unităţile de informaţii financiare cooperează cu autorităţile competente şi că sunt capabile să răspundă în timp util solicitărilor de informaţii financiare sau de analiză de la autorităţile respective, să se asigure că autorităţile competente desemnate răspund în timp util la cererile de informaţii privind aplicarea legii de către unitatea naţională de informaţii financiare, să se asigure că unităţile de informaţii financiare din diferite state membre au dreptul de a face schimb de informaţii în cazuri excepţionale şi urgente legate de terorism sau criminalitatea organizată asociată cu terorismul, precum şi să se asigură că autorităţile competente şi unităţile de informaţii financiare au dreptul să răspundă (direct sau prin intermediul unităţii naţionale Europol) solicitărilor legate de informaţiile financiare ale Europol.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Donald Tusk va sugera „o prelungire Brexit flexibilă de 12 luni” -surse

    Conform planului preşedintelui Consiliului European, Marea Britanie ar putea părăsi Blocul comunitar mai devreme de 12 luni dacă Parlamentul aprobă un acord. Sugestia lui Donald Tusk ar trebui să primească întâi aprobarea liderilor Uniunii Europene, în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare.

    Prim-ministrul britanic Theresa May şi liderul opoziţiei, Jeremy Corbyn, vor continua vineri discuţiile privind Brexit. Discuţiile de miercuri şi joi au fost „productive”, a transmis un purtător de cuvânt al premierului May.

    Geoffrey Cox, procurorul general al Marii Britanii, a declarat pentru BBC că dacă discuţiile dintre cei doi lideri de partid eşuează, amânarea Brexit va fi una de lungă durată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel, propusă pentru postul de preşedinte al Consiliului European

    Când era premier al Italiei, Matteo Renzi a avut dispute cu Angela Merkel pe tema gestionării imigraţiei şi politicilor fiscale. Dar, într-o carte publicată joi – “O altă direcţie” -, politicianul italian consideră că Angela Merkel ar fi cel mai potrivit candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European sau pentru cea de Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe.
     
    “Ar fi dezirabil ca un lider precum Angela Merkel să poată continua să îşi ofere serviciile Europei într-o altă funcţie. Merkel ar fi cu siguranţă o persoană potrivită pentru a coordona politica externă, dar şi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European”, afirmă Matteo Renzi.
     
    În prezent, Donald Tusk este preşedintele Consiliului European, iar Federica Mogherini deţine postul de Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
     
    Angela Merkel a renunţat la postul de preşedinte al partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi nu va mai candida pentru un nou mandat de cancelar al Germaniei după expirarea celui actual, în 2021.
     
  • Tusk şi românii

    Donald Tusk s-a născut în data de 22 aprilie 1957 şi este originar din Gdansk, Polonia. Tatăl său a fost dulgher, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea doar 14 ani, conform informaţiilor oficiale din biografia sa, oferită de Consiliul European.
    În 1976 a început să studieze istoria la Universitatea Gdansk, unde a devenit implicat în activităţi ilegale împotriva regimului comunist. La acel moment, Tusk a cooperat cu reţeaua subterană Uniunea Comerţului Liber şi l-a cunoscut pe viitorul lider al rezistenţei, Lech Walesa.
    În 1980, Donald Tusk a fondat Asociaţia Studenţilor Independenţi, NZS, care a făcut parte din mişcarea de rezistenţă. Acesta a devenit lider al rezistenţei la locul său de muncă şi jurnalist la ziarul publicat atunci de rezistenţă.
    După ce legea marţială a fost implementată în decembrie 1981, el a rămas ascuns. A lucrat apoi ca vânzător la brutărie, iar mai târziu, între 1984 şi 1989, a muncit ca lucrător specializat în activitatea la înălţimi mari – precum cei care lucrează în construcţii sau la repararea firelor de înaltă tensiune utilizând echipament de escaladare.
    În tot acest timp el a fost activist în fruntea rezistenţei. După ce a fost arestat pentru scurt timp, a fost eliberat în urma amnistiei pentru prizonierii politici anunţată de generalul Jaruzelski.
    În 1983, Donald Tusk a fondat o publicaţie ilegală, Political Review, în care a făcut propagandă cu politici economice liberale şi cu regulile democraţiei libere.
    După prăbuşirea comunismului, grupul de rezistenţă cunoscut drept Liberalii din Gdansk au format un guvern după primele alegeri libere din Polonia.
    În acelaşi timp ei au fondat primul partid probusiness şi pro-Europa din Polonia, Congresul Democratic Liberal, cu Tusk în fruntea partidului. Acesta a fost responsabil pentru demonopolizarea şi privatizarea trustului de presă deţinut de stat.
    Anul 1990 a reprezentat pentru Donald Tusk anul în care a fost ales membru al Parlementului. În continuare, el a publicat o serie de cărţi despre istoria Gdanskului, unele dintre ele devenind bestselleruri în Polonia, sau chiar pe plan internaţional.
    Peste 11 ani, la începutul mileniului, Donald Tusk a fost unul dintre fondatorii partidului de centru cunoscut drept Platforma Civică, iar în 2003 a devenit liderul formaţiunii.
    În 2007, după o campanie dură, a devenit premier şi a stat şapte ani în această poziţie. Astfel, Tusk a devenit premierul polonez cu cel mai lung parcurs în fruntea statului din istoria Poloniei democratice. Acesta este încă singurul premier care a câştigat şi al doilea mandat.
    În timpul perioadei de şapte ani, Polonia şi-a menţinut un ritm stabil de creştere economică, iar în timpul crizei economia ţării a crescut cu aproape 20%, o performanţă record în Europa.
    În 2014, Donald Tusk a fost ales în poziţia de preşedinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru încă un mandat de doi ani şi jumătate, poziţie în care s-a aflat şi anul acesta când a susţinut discursul de la Ateneul Român.
    Potrivit surselor oficiale, Donald Tusk şi-a scris singur discursul în care a făcut referire la Mircea Eliade, la prima maşină a familiei lui – Dacia 1300, la Simona Halep şi la Steaua lui Helmuth Duckadam, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni. Aşa face cu fiecare discurs: de cele mai multe ori, ajutat de traducători, Tusk încearcă să susţină discursul în limba ţării în care se află, în special în cadrul ceremoniei de preluare a Preşedinţiei Consiliului.

  • Liderii UE vor semna acordul privind Brexit pe 25 noiembrie

    Reprezentanţii statelor membre UE vor analiza textul documentului în următoarele zile.

    “Dacă nu se va întâmpla ceva neprevăzut, liderii UE se vor întâlni pe 25 noiembrie pentru a finaliza înţelegerea”, a declarat Tusk.

    “Deşi sunt trist să vă văd plecând, voi face tot ce pot pentru a face această retragere cât mai uşoară pentru ambele părţi, atât pentru voi, cât şi pentru noi”, a afirmat preşedintele Consiliului European.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Klaus Iohannis va participa săptămâna viitoare la reuniunea Consiliului European

    De asemenea, în marja Consiliului European, Iohannis va participa şi la Summitul Euro în format extins.

    ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, va participa la Bruxelles, în perioada 17-19 octombrie a.c., la reuniunea Consiliului European, precum şi la cel de-al 12-lea Summit Asia – Europe Meeting (ASEM). De asemenea, în marja reuniunii Consiliului European, Preşedintele României va participa şi la Summitul Euro în format extins. Temele de discuţie de pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, gestionarea fenomenului migraţiei, securitatea internă şi relaţiile externe ale Uniunii”, anunţă Administraţia Prezidenţială, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE şi Japonia au semnat un acord comercial masiv care sfidează protecţionismul promovat de SUA

    Acordul comercial prevede eliminarea a 99% din taxele vamale care costă anual companiile europene şi nipone aproximativ 1 miliard de euro.

    Potrivit Comisiei Europene, Acordul de Parteneriat Economic UE-Japonia este cel mai amplu tratat comercial negociat vreodată de Uniunea Europeană.

    Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a declarat după semnarea formală a acordului că cele două puteri economice “trimit un mesaj clar că se opun împreună protecţionismului”.

    La rândul său, premierul nipon Shinzo Abe a declarat că acordul “arată lumii voinţa politică neclintită a Japoniei şi a UE de a călăuzi lumea ca nişte campioni ai comerţului liber într-un moment în care protecţionismul s-a răspândit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European la Bruxelles, în perioada 28-29 iunie

    “Pe agenda discuţiilor se află teme care vizează politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la ocupare, creştere economică, competitivitate, domeniul digital, inovare şi comerţ, migraţie, viitorul buget al Uniunii Europene post-2020, precum şi aspecte privind relaţiile externe ale Uniunii. În plus, vor fi abordate şi ultimele evoluţii referitoare la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În legătură cu politica europeană de apărare, şeful statului se va referi la importanţa cooperării structurate permanente (PESCO) şi va exprima sprijinul României pentru iniţiativele dezvoltate de către NATO şi UE, destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vom avea UN EUROPARLAMENTAR ÎN PLUS din 2019. Brexit măreşte numărul românilor din Parlamentul European

    Parlamentul European a aprobat, marţi, proiectul de Decizie a Consiliului European de stabilire a componenţei Parlamentului European în viitoarea legislatură, 2019-2024. Acesta completează cadrul legal pentru desfăşurarea alegerilor europene din 2019 şi a fost generat de necesitatea stabilirii viitoarei componenţe a Parlamentului European, dacă Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană până la acel moment.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Eurodeputatul Cătălin Ivan: Reguli dure împotriva spălării banilor adoptate de Consiliul European. Îi dau fiori reci pe şira spinării lui Dragnea,

    Europarlamentarul Cătălin Ivan a scris că „indiferent ce se va întâmpla cu legile justiţiei din România, atâta timp cât ţara noastră va rămâne în Uniunea Europeană, aceste legi vor trebui să fie în acord cu legislaţia europeană. Ieri, pe 14 mai, Consiliul European a adoptat reguli noi, mult mai dure, împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. Aceste noi reguli (…) îi dau fiori reci pe şira spinării lui Dragnea, dar şi tuturor hoţilor care au devalizat ţara de la Revoluţie până astăzi şi care şi-au găsit adăpost în toate partidele politice, nu doar în PSD”, a scris, marţi, pe pagina de facebook, Cătălin Ivan.

    Potrivit europarlamentarului, regulile noi prevăd acces la toate informaţiile legate de beneficiarii finali ai companiilor care activează pe teritoriul oricărui stat membru al Uniunii Europene, transparenţă sporită privind acţionariatul companiilor şi trusturilor, dar şi cooperare mai strânsă între Oficiile pentru prevenirea şi combaterea spălarii banilor.

    „Sunt convins că legea prin care ANAF-ul are acces la informaţii sensibile, confidenţiale, va fi schimbată sub presiunea pusă de celelalte Oficii similare din Europa. Deci va pica şi smecheria cu omul de la Teleorman pus în conducerea ANAF pentru a afla din timp dacă “şefu” este vizat de vreo posibilă anchetă”, a mai scris Ivan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro