Tag: consiliu de administratie

  • Marinel Burduja, tatăl Ministrului Energiei, şi Mircea Cotigă, fost bancher, respinşi de acţionari holdingului Meta Estate Trust pentru un loc în Consiliul de Administraţie

    Marinel Burduja, fost bancher, cunoscut pentru activitatea sa în Bancorex, fiind tatăl ministrului energiei Sebastian Burduja, şi Mircea Cotigă, fost CEO al UniCredit Leasing şi fondator al Rock Development Holding, au fost respinşi de acţionarii holding-ului imobiliar Meta Estate Trust (META) pentru un loc în CA-ul companiei într-o şedinţă AGA în care fără mandat a rămas inclusiv preşedintele companiei.

    Astfel, acţionarii holding-ului imobiliar Meta Estate Trust (META), listat la Bursa de Valori Bucureşti cu o capitalizare de 72 mil. lei, a aprobat astăzi noi numiri în CA şi repartizarea a 3,8 milioane de lei sub formă de dividende din profitul net al anului 2022, echivalentul unui randament de 5,5%.

    Ieşirile din CA includ Teodor Cristian Cartianu, Ciprian Lădunca (Fondul Proprietatea), Ilinica Păun (investitor), Mircea Oancea. Au intrat Alexandru Voicu (CEO Certinvest), Dumitru Daniel Popa,  Laurenţiu Mihai Dinu.

    Ilinca von Derenthal (Fondul Proprietatea ) şi Adrian Vasile Viman (fost CEO Kaufland) au primit noi mandate. 

    Voturile, mai jos:

    ♦ respingerea numirii Meta Mananagement Team (prin Teodor Cristian Cartianu) în calitate de membru CA pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ respingerea numirii lui Marian Cristian Mocanu în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se respinge: Numirea LCL Business Advisory S.R.L., prin reprezentant permanent dl Ciprian Lăduncă în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se respinge: Numirea Cagils Invest S.R.L., prin reprezentant permanent dna Ilinca-Mihaela Păun în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se respinge: Numirea Lapis Management S.R.L., prin reprezentant permanent dl Mircea Marian Cotigă în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se respinge: Numirea dlui Mircea Oancea în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se respinge: Numirea dlui Marinel Burduja în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    Aprobările:

    ♦ Se aprobă: Numirea dnei Ilinca von Derenthall Berza în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se aprobă: Numirea dlui. Dumitru-Daniel Popa în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024

    ♦ Se aprobă: Numirea Cert Master Standard S.R.L., prin reprezentant permanent dlui Laurenţiu Mihai Dinu în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se aprobă: Numirea dlui Alexandru Voicu în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

    ♦ Se aprobă: Numirea Adivi Estate S.R.L., prin reprezentant permanent dl Adrian Vasile Viman în calitate de membru al Consiliului de Administraţie, pentru un mandat de 4 (patru) ani, începând cu data încheierii mandatului actual, respectiv data de 27 ianuarie 2024.

  • Cine candiează pentru Consiliul de Adminstraţie al Bursei de Valori în cele mai importante alegeri din ultimii patru ani

    Sub mandatul actualului Consiliu şi sub conducerea executivă a lui Adrian Tănase, Bursa de Valori Bucureşti a cunoscut o dezvoltare semnificativă, de la o lichiditate medie zilnică de 39 mil. lei în 2020 la peste 100 mil. lei în prezent, triplarea numărului de investitori, lansarea unor emisiuni de titluri de stat Fidelis, valul istoric de listări din 2021 şi 2022 şi, cel mai important, încheierea cu succes a IPO-ului Hidroelectrica ♦ Următorul Consiliu trebuie să ducă Bursa de Valori mai departe ♦ Mihaela Bîciu, şefa Investimental, în boardul BVB din 2020, nu mai candidează.

    Sunt 17 candidaturi înregistrate pentru Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), dintre care 9 sunt administratorii actuali ai organismului care stabileşte strategia de dezvoltare a operatorului pieţei de capital din România şi politica de dividende, fiind înscrişi automat în cursă, iar alte 8 nume sunt fie propuneri ale acţionarilor societăţii, fie autopropuneri.

    Potrivit informaţiilor Ziarului Financiar, printre cei opt care candidează pentru un loc în CA-ul BVB, acolo unde acţionarii vor decide structura pe 22 noiembrie prin metoda votului cumulativ, se numără Remus Vulpescu (membru CA Nuclearelectrica), Valerian Ionescu (Head of Treasury Product Management BCR), Nicuşor Buică (CEO SIF Muntenia), Şerban Marin (şef tranzacţionare, Evergent Investments).

    Consiliul Bursei de Valori va avea nouă membri, dintre care unul va avea funcţia de preşedinte şi va reprezenta operatorul pieţei de capital din România, cu un mandat de patru ani. În următorii patru ani şi deci sub viitorul Consiliu, Bursa de Valori ar trebui să aibă noi instrumente de tranzacţionare disponibile pentru investitori, precum cele lansate prin mult aşteptata Contraparte Centrală, cât şi noi emitenţi.

    Sub mandatul actualului Consiliu şi sub conducerea executivă a lui Adrian Tănase, Bursa de Valori Bucureşti a cunoscut o dezvoltare semnificativă, de la o lichiditate medie zilnică de 39 mil. lei în 2020 la peste 100 mil. lei în prezent, triplarea numărului de investitori, lansarea unor emisiuni de titluri de stat Fidelis, valul istoric de listări din 2021 şi 2022 şi, cel mai important, încheierea cu succes a IPO-ului Hidroelectrica.

    Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori din 2020 încoace, vizează un nou mandat ca preşedinte, potrivit informaţiilor Ziarului Financiar. El are susţinerea societăţilor de investiţii financiare şi a societăţilor de brokeraj. La alegerile precedente Dragoş Neacşu, fost CEO al Erste AM, viza funcţia de preşedinte cu susţinerea fondurilor de pensii, care au acum 20% din BVB.

    Acţionarii BVB aleg administratorii şi preşedintele BVB iar ulterior membrii CA decid între ei cine va fi vicepreşedinte – funcţii ocupate acum de Robert Pană (consilier juridic, Swiss Capital) şi Dan Paul (preşedintele Asociaţiei Brokerilor). Informaţiile ZF arată că Dan Paul ar vrea încă un mandat de vicepreşedinte.

    Din actualul board mai fac parte Claudia Ionescu (BRD), Octavian Molnar (IFB Finwest) şi ştefan Szitas (Fermit SA), care nu se ştie dacă vor candida din nou. Contactată de ZF, Mihaela Bîciu, CEO al intermediarului Investimental şi cea care ocupa funcţia de membru independent al CA-ului, spune pentru ZF că nu mai candidează pentru un nou mandat.

    Potrivit informaţiilor ZF, pe lista pentru un loc în board s-ar fi înscris şi Remus Vulpescu, fost şef al Corpului de control al fostului premier Victor Ponta şi fost consilier onorific al fostului premier Mihai Tudose şi care a mai fost în CA-uri ale companiilor de stat listate. „Nu pot nici să confirm şi nici să infirm”, a spus acesta pentru ZF.

    Sursele ZF arată că s-ar fi înscris în cursă şi Dragoş Neacşu, fost CEO al Erste Asset Management şi actual membru independent al BVB şi membru CA al Electrica, dar şi Valerian Ionescu, Head of Treasury of Product Management în cadrul BCR. Lista completă a candidaţilor va fi publicată pe 8 noiembrie.

    Potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar, cele cinci societăţi de investiţii financiare de la bursă au 30% din operatorul pieţei de capital şi pot susţine astfel trei candidaturi dacă se coordonează, în timp ce ponderea fondurilor de pensii este de 20%, aşadar pot susţine două candidaturi.

    Bursa de Valori Bucureşti are o capitalizare de 584 mil. lei, dublă faţă de începutul acestui an, în contextul în care acţiunile BVB s-au apreciat cu 104%, pe fondul unor tranzacţii de 50 mil. lei, arată datele agregate de ZF de la BVB.

     

  • Tarom are trei membri noi în Consiliul de Administraţie numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor

    Consiliul de Administraţie al Tarom are trei membri noi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Cel mai tânăr are 28 de ani, iar ceilalţi puţin peste 30. Nou-veniţii sunt Bunea Cătălin, Alexandru Moglan şi Ţîra-Rădulescu Costin

    Bunea Cătălin are o licenţă de pilot comercial pe care a dobândit-o la şcoala de pilotaj de la Constanţa, Regional Air Services. El a început toamna trecută un master în Inginerie Spaţială la Politehnică. Tot la Univeristatea Politehnică a terminat în 2017 Facultatea de Antreprenoriat. Potrivit CV-ul său publicat pe site-ul Tarom, Bunea Cătălin a mai participat la cursuri de câteva zile în Olanda, Spania şi Suedia şi a făcut un internship de 3 luni la CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii). El a muncit ca pilot 16 luni la Ryanair şi Royal Air Monaco, aceasta fiind singura sa experienţă profesională.

    Ţîra-Rădulescu Costin fost bancher 8 ani de zile, potrivit cv-ului său, iar în ultimii doi ani a lucrat în ”diferite start-up-uri”. La capitolul studii, Ţîra-Rădulescu a menţionat că a terminat Facultatea de Economie la Universitatea Româno-Americană în 2010.

    Moglan Alexandru a terminat Administrarea Afacerilor în limba engleză la ASE în 2007 şi mai are un master la Milano, terminat în 2013. În prezent, el mai este şi Senior Business Value Expert la Oracle din martie 2019. În experienţa sa mai menţionează diferite posturi în cadrul unor companii de audit.

  • Florian Ilia a înlocuit-o la şefia Siveco pe Irina Socol, arestată preventiv pentru evaziune fiscală

    “Siveco România anunţă că Florian Gabriel Ilia ocupă, cu efect imediat, poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al companiei. Numirea a fost făcută de către acţionari şi Consiliul de Administraţie Siveco România, în urma deciziei Irinei Socol de retragere din funcţiile executive. Compania anunţă totodată şi cooptarea în Consiliul de Administraţie a Doinei Binig, vicepreşedinte Strategie în cadrul companiei”, se arată într-un comunicat al Siveco România.

    Anterior, Ilia, acţionar al Siveco, a ocupat funcţia de vicepreşedinte în cadrul companiei.

    “Nu doresc ca actuala situaţie să afecteze activitatea companiei. Până la clarificarea situaţiei, am decis să mă retrag din poziţia de director general, urmând ca Siveco să fie condusă pe mai departe de către echipa de profesionişti care a adus recunoaştere internaţională firmei şi industriei IT din ţara noastră”, a declarat Irina Socol în comunicat.

    Ilia (47 ani) este absolvent al Facultăţii de Matematică şi Informatică din Universitatea din Bucureşti. El s-a alăturat echipei Siveco România în 1994 şi este specialist în sisteme IT.

    Binig (45 ani) este absolventă a Facultăţii de Energetică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. Ea lucrează în domeniul IT din 1993 şi a intrat în echipa Siveco România în 2007, coordonând activităţile de dezvoltare şi optimizare a strategiei companiei.

    Curtea de Aple Bucureşti a hotărât, joi, menţinerea deciziei Tribunalului Bucureşti de arestare a Irinei Socol în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Decizia este definitivă, aceeaşi măsură preventivă fiind dispusă de instanţă şi pentru Aurora Crusti.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, vizaţi şi ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    Potrivit comunicatului Siveco România, compania colaborează în continuare cu autorităţile cu privire la orice acte judiciare vizând compania şi pe reprezentanţii săi.

    “Din punct de vedere operaţional şi managerial, Siveco România funcţionează la parametri normali. Ne respectăm toate angajamentele asumate faţă de clienţii şi partenerii noştri în proiectele naţionale şi internaţionale pe care le derulăm (…)”, a declarat Ilia.

    Siveco România a fost înfiinţată în 1992 şi este unul dintrei cei mai mari producători locali de aplicaţii software.

    Conform datelor Registrului Comerţului, valabile la 14 august, acţionarii societăţii erau Siveco Netherlands BV (Olanda) – 42,7365%, Siveco International SA – 32,9167%, Irina Socol – 11,1168%, Alexandru Mihail Rădăşanu – 7,7184%, Florian Gabriel Ilia – 2,7189%, Siveco România SA – 2,5155%, Aurora Ecaterina Crusti – 0,1386% şi Daniela Bichir – 0,1386%.

  • Un fost director în BCR a fost numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Conpet

    Weiler a fost director Corporate Finance&Investment Banking la BCR în perioada 2009-2012, iar în prezent este consultant independent.

    Din CA mai fac parte directorul general al Conpet, Liviu Ilaşi, Darius Meşca – fost secretar de stat în Ministerul Economiei, Cristiana Chiriac- reprezentant al Ministerului Economiei, Radu Bugică -membru în CA al Transelectrica, Roxana Gheorghe – membru în CA la Neptum Câmpina şi Soceram Bucureşti şi Dragoş Dinu – fost director general al Domo Retail.

    Administratorii au fost aleşi prin metoda votului cumulativ pentru o perioadă de patru ani.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie, şi operează sistemul naţional de transport al produselor petroliere.

    Acţiunile Conpet sunt listate la BVB, ultimul schimb de marţi cu aceste titluri fiind realizat la un preţ de 45 lei, în scădere cu 1,1% faţă de referinţă. La această cotaţie, capitalizarea companiei este de 393,91 milioane lei (86,95 milioane euro).

  • Tarom rămâne pe pierdere în acest an şi în 2014, potrivit planului de management al conducerii executive

    Consiliul de Administraţie (CA) al companiei Tarom a aprobat ieri planul de ma­na­gement elaborat de conducerea exe­cutivă, care vizează obţinerea de profit începând cu anul 2015. „Realizarea planului de management a pornit de la analiza valorilor şi atuurilor companiei, care sunt numeroase şi care permit Tarom să devină o companie solidă şi sustenabilă financiar“, arată într-un comunicat Christian Heinzmann, director general executiv al companiei. Potrivit acestuia, brand-ul Tarom este „puternic, valoros“, compania are angajaţi „extrem de capabili şi de loiali faţă de brand“ şi operatorul are o „cotă de piaţă impor­tantă“, remarcând de asemenea că Tarom deţine active foarte valoroase şi nu are datorii. La rândul său, Dan Pascariu, preşedintele CA, a afirmat că Tarom va introduce rute noi, va creşte gradul de confort la bord şi va deveni mai flexibilă în relaţia cu clienţii prin servicii şi facilităţi noi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Austriacul Heinrich Vystoupil a refuzat mandatul de manager privat la Tarom. Ce urmează pentru compania de stat?

    Vystoupil a primit ca şi ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie contractele la analizat, el refuzând mandatul după ce a studiat hârtiile, afirmă sursele. Contactat de ZF, purtătorul de cuvânt al al Tarom a declarat că “nu ştie nimic” despre această decizie. Heinrich Vystoupil a fost ales în urmă cu o săptămână, în mod oficial, în funcţia de director general executiv al companiei de stat Tarom, potrivit hotărârilor luate în prima şedinţă a Consiliului de Administraţie a noului board “privat” al companiei aeriene Tarom. Dan Pascariu, preşedintele CA al Tarom, a declarat pentru ZF că “nu ştie nimic” dar a precizat că de la anunţul desemnării managerului până în prezent nu a fost semnat contractul de punere în funcţie. “Miercurea viitoare se va lămuri situaţia”, a spus Pascariu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Opinie Dan Pascariu: De ce am acceptat să fiu administrator la Tarom?

    Optsprezece ani mai târziu, statul a rămas acelaşi prost administrator, preluând anual pierderi de miliarde de euro ale companiilor la care este acţionar integral sau majoritar, în condiţiile în care calitatea de membru în consiliile de administraţie la astfel de companii este considerată o sinecura de către politicieni sau înalţi funcţionari publici, care-şi numesc rudele sau apropiaţii în astfel de poziţii.

    Astfel că, nu este de mirare că FMI a condiţionat continuarea sprijinului financiar acordat României de stoparea hemoragiei, prin numirea de manageri privaţi la companiile cu probleme. De fapt, ceea ce-i interesează pe oficialii FMI este ca acele companii de stat să fie administrate după aceleaşi reguli de guvernanţă corporativă ca şi companiile private.

    Conceptul de guvernanţă corporativă nu este foarte nou, dar a căpătat o relevanţă deosebită, mai ales în urma scandalurilor de răsunet provocate de prăbuşirea unor mari corporaţii: Polly Peck, BCCI şi imperiul media al lui Robert Maxwell în Marea Britanie, Enron, Tyco şi WorldCom în SUA. Prăbuşirea acelor companii, soldate cu pierderi de zeci de miliarde de dolari pentru acţionari, angajaţi, clienţi şi, nu în ultimul rând, stat, a determinat autorităţile din cele două ţări să revizuiască conceptul de guvernanţă corporativă şi să recomande, iar în unele cazuri chiar să impună, reguli uniforme de administrare a companiilor.

    Astfel, în Marea Britanie, principiile de guvernanţă corporativă enunţate în Rapoartele Cadbury (1992), Greenbury (1995) şi Hampel (1998) au fost consolidate în Codul Combinat de Guvernanţă Corporatistă din 2003 şi revizuite în 2010. În SUA, legea Sarbanes-Oxley (SOX) din 2001 a stabilit noi standarde de administrare pentru toate companiile publice (cotate la o bursă). Ca răspuns la percepţia că este nevoie de o legislaţie mai strictă în materie de guvernanţă, legi de tipul SOX au fost adoptate ulterior în Africa de Sud, Australia, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia şi Turcia.

    Mai multe pe zf.ro

  • Dan Pascariu: Noul CEO al Tarom se va alege din rândul celor 7 membri ai consiliului de administraţie

    “Săptămâna viitoare, miercuri, va avea loc prima şedinţă a consiliului de administraţie al Tarom, ocazie cu care va fi ales şi directorul general, respectiv noul CEO din cei 7 membri ai consiliului. Nici nu se pune problema ca eu să fiu CEO, întrucât CEO trebuie să fie cineva cu experienţă în domeniul aviaţiei”, a declarat Pascariu pentru ZF. El a mai spus că a participat la selecţia pentru managementul privat al Tarom pentru că doreşte să demonstreze că şi companiile de stat pot fi conduse ca şi cele private, dacă respectă standardele de guvernanţă corporatistă. Întrebat de ce doar 2 dintre cei 7 membri ai noului consiliu de administraţie al Tarom au experienţă în industria aviatică, Pascariu a arătat că este de preferat ca echipa board-ului să fie cât mai diversificată.

    Mai multe pe zf.ro

  • Statul a ales la Tarom membri CA care vor primi “500-800 de euro pe şedinţă”. Dumitru Prunariu şi Dan Pascariu, pe lista celor şapte

    Cei şapte membri ai CA Tarom sunt: fostul astronaut Dumitru Prunariu, preşedintele băncii Unicredit Ţiriac, Dan Pascariu, fostul ministru al Mediului Lucian Isar, Heinrich Vystupil, Macec Valentin, Ciprian Ladunca şi omul de afaceri Marius Ghenea, propriearul magazinelor online PC Fun şi PC Garage. Membrii CA vor avea un mandat de 4 ani. “Datoria lor este de a face din Tarom o companie profitabilă”, a spus Ovidiu Silaghi, ministrul Transporturilor. Deocamdată nu a fost ales şi un director general,ministrul afirmând că membrii CA ar urma sa aleagă noul manager cel mai probabil miercurea viitoare,cand va avea loc prima şedinţă a Consiliului de Administratie. Oficialii ministerului nu au dorit să dea detalii privind salariul celor 7 membri ai CA dar au precizat că ei “au deja la dispozitie un buget”.

    Mai multe pe zf.ro