Tag: consilii judetene

  • Proiectul privind Codul administrativ a fost retrimis la comisie

    Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului Administrativ se va întâlni, miercuri, de la ora 13.00 pentru a dezbate din nou şi a da raport pe propunerea legislativă.

    Proiectul de lege privind Codul administrativ trebuia să fie adoptat de Camera Deputaţilor, miercuri, însă social-democraţii au cerut retrimiterea în Comisie a proiectului, solicitarea fiind aprobată. Printre prevederile proiectului legislativ se numără şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Mihai Tudose, întâlniri cu mai mulţi lideri PSD

    ”Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a ajuns la Guvern în jurul orei 11.00, el având o discuţie de circa jumătate de oră cu premierul Mihai Tudose”, au precizat pentru MEDIAFAX surse politice.

    De asemenea, premierul a avut întâlniri separate cu mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene, care au participat la ceremonia de semnare a contractelor pentru achiziţia a 14 echipamente Computer Tomograf (CT), 24 aparate de Rezonanţă Magnetică (RMN) şi 21 de sisteme informatice PACS (tehnologie medicală de imagistică utilizată pentru stocarea, recuperarea, prezentarea şi partajarea imaginilor produse prin radiografie, scanare CT, RMN).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LEGEA SALARIZĂRII: Cine sunt primii câştigători. Lefurile din primării şi consiliile judeţene au explodat într-o lună/ Ce venituri obţin şefii locali

    Legea o permite, singura condiţie angajaţii să nu câştige mai mult decât şeful instituţiei, informează gândul.info.

    O excepţie ar fi la Bistriţa, unde şeful Consiliului Judeţean a anunţat că nu vor creşte salariile, ba mai mult, caută variante să le scadă pe cele ale angajaţilor neperformanţi. 

    Primarul din Bistriţa, Ovidiu Creţu, va încasa de luna viitoare un salariu triplu faţă de cel primit până acum, în urma unei decizii adoptate luni de consilieri municipali, în timp ce salariile angajaţilor din subordine vor creşte cu sume cuprinse între 200 şi 1.000 de lei.

    Consilierii municipali din Bistriţa au aprobat, luni după-amiaza, un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Bistriţa şi serviciile de interes public local. În total, cei 895 de angajaţi ai municipalităţii la care se mai adaugă şi aproximativ 200 de asistenţi personali, vor beneficia, începând de luna viitoare, de salarii majorate cu sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei.

    Conform hotărârii adoptate de consilierii locali din Bistriţa, cele mai mari creşteri salariale vor fi la nivelul conducerii primăriei municipiului Bistriţa, primarul, cei doi viceprimari, administratorul public şi secretarul municipiului urmând să încaseze sume de peste 10.000 de lei lunar.

    Cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salariul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu, care, începând din luna august va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei faţă de 4.200 cât câştigă în prezent.Cei doi viceprimari ai municipiului Bistriţa vor avea salarii de 11.600 de lei, iar administratorul public va încasa 10.310 de lei. Salarii peste 10.000 de lei vor avea şi secretarul municipiului – 10.440 de lei, arhitectul şef- 10.295 RON şi directorii executivi, care vor primi lunar 10.150 de lei.

    Iar Creţu nu este singurul care a profitat de faptul că prin semnătura sa se pot face măriri de salarii. Consiliul Judeţean Braşov a decis mărirea salariilor cu 50%, iar pentru oraşul Urlaţi din Prahova creşterile de salarii au fost votate încă din prima săptămână a lunii iulie. 

    10.500 de lei, brut, (7.363 de lei, net) este cel mai mare salariu de bază al unui funcţionar public din Primăria Sibiu, începând de luna aceasta. La capătul opus, cel mai mic salariu va fi cel oferit unui muncitor necalificat – 1.595 de lei, brut (1.165 de lei, net). Noile salarii au fost crescute în urma intrării în vigoare a Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care permite aleşilor locali să voteze – între anumite limite – salariile pe care să le încaseze funcţionarii şi personalul contractual. Creşterile substanţiale nu au putut fi aplicate, însă, şi la CJ Sibiu, unde conducerea instituţiei arată că o majorare semnificativă poate afecta bugetul de investiţii al judeţului, informează turnulsfatului.ro. 

    Funcţia de director general în cadrul administraţiei Sibiului este recompensată cu 7.555 de lei (gradul I), în timp ce la judeţ acest salariu este de 6.498 de lei. Arhitectul şef al Sibiului va avea un salariu de bază tot de 7.555 de lei (gradul I), în timp ce arhitectul şef al judeţului are un salariu de bază de 5.948 de lei.

    Joi s-au întâlnit în şedinţă şi consilierii judeţeni din Alba, iar pe ordinea de zi, s-au aflat mai multe proiecte care privesc majorarea salariilor pentru angajaţii instituţiei şi pentru cei din instituţiile subordonate, în urma intrării în vigoare a noii legi a salarizării, scrie şi ziaruluunirea.ro, anunţând că şi aici au fost majorate salariile celor din administraţie. 

    Salariile tuturor angajaţilor Consiliului Judeţean Covasna au fost majorate începând cu data de 1 iulie, conform Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar în cadrul acestei instituţii nu vor mai exista posturi plătite cu mai puţin de 2.000 de lei net, informează weradio.ro. Astfel, s-a ajuns ca angajaţilor cu studii medii să li se dubleze salariile, ajungând în jurul a 2.000 de lei lunar, iar debutanţii cu studii superioare să aibă lefuri de 4.350 lei brut, respectiv 3.035 lei net.

    Şi la Consiliul Judeţean Sălaj cresc salariile. Din această lună, salariaţii Consiliului Judeţean Sălaj şi a administraţiilor publice mărite vor fi mărite în funcţie de reglementările Legii 153 pe 2017. Ca urmare a aplicării actului normativ menţionat, fondul de salarii al Consiliului Judeţean Sălaj va fi majorat cu 4,8%. 

    Şi funcţionarii publici din Iaşi se vor bucura de măriri de salarii, asta după ce consilierii locali şi cei judeţeni au aprobat noua grilă. În urma acestor modificări, un îngrijitor de la Consiliul Judeţean va avea un salariu lunar de aproape 1.600 de le net, secretarul judeţului va avea peste 10.000 de lei lunar, iar un şef serviciu, aproximativ 9000 de lei pe lună. 

    Conştiincioşi, primarii au aplicat rapid măsurile din programul de guvernare al PSD, astfel că angajaţii primăriei Urlaţi, Prahova, de exemplu, au acum salarii ca de multinaţională, scrie Observatorul de Prahova. Contabilul Clubului Sportiv local câştigă  acum 4.000 de lei brut, la fel ca şi managerul Casei de Cultură, iar bibliotecarul localităţii, 4.500 de lei. 

    Şi la Caranşebeş a intervenit o situaţie asemănătoare, astfel că toţi consilierii locali s-au întâlnit vineri în şedinţă pentru a-şi aproba noile salarii, informează Reper 24. Conform legii, primarul municipiului Caransebeş are un salariu brut de 9.425 de lei. Tot în funcţie de numărul de locuitori se stabilesc şi salariile viceprimarului şi city-managerului, în cazul de faţă acestea fiind de 7.975 de lei.

    Consilierii locali liberali au aprobat, vineri, noua grilă de salarizare pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, în timp ce colegii lor social-democraţi au preferat să se abţină de la vot. Conform acesteia, angajaţii cu funcţii de conducere vor avea următoarele salarii brute: secretarul Primăriei – 7.830 de lei, arhitectul-şef 7.685 de lei, directorii executivi 5.800 de lei, şefii de servicii 4.495 de lei, iar un şef de birou 4.060 de lei.

    CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE GÂNDUL

     

  • PSD pregăteşte un nou cadou pentru colegii lor din administraţiile locale

    Astfel, printr-un amendament depus la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, se prevede majorarea salariilor/indemnizaţiilor şi pentru personalul care ocupă funcţii de demnitate publică la nivelul autorităţilor publice locale.

    “Prin derogare de la prevederile art.1 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de care beneficiază  personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată”, se arată în amendamentul depus, potrivit unui comunicat remis presei de PSD. .

    „Amendamentul va reduce situaţiile în care unii funcţionari vor avea venituri salariale superioare primarului, viceprimarului, preşedinţilor, precum şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene deşi responsabilitatea acestora este net superioară”, susţin social-democraţii. 

    Potrivit OUG 2/2017, de la 1 februarie 2017, drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale  au fost majorate cu 20% faţă de nivelul acordat/stabilit pentru luna ianuarie 2017. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene etc.

    De asemenea, prevederile prezentului articol nu se aplică pentru indemnizaţiile de şedinţă de care beneficiază consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni, potrivit legii. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ALEGERI LOCALE 2016. BEC, rezultate parţiale la nivel naţional: PSD 37,55%, PNL 31,97%, ALDE 6,31%. Rezultate parţiale pe Bucureşti: Firea 43,14%, Nicuşor Dan 30,46% şi Predoiu 11,10%

    Cât priveşte votul pentru primării, situaţia după numărarea voturilor din 99,46% dintre secţii este următoarea: PSD 37,62%, PNL 32,63%, ALDE 5,89, independenţi 5,2%, UDMR 4,13%.

    Astfel, PSD a cîştigat 1.669 primării, fiind urmat de PNL, care a obţinut 1.079 primării. UDMR are 195 de mandate de primar, ALDE 64, iar UNPR 26. Primăriile din 53 de localităţi vor avea primari independenţi.

    La consilii locale, PSD are 36,15%, PNL 30,7%, ALDE 6,62%, UDMR 5,21%, iar PMP 4,03%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copreşedintele PNL Vasile Blaga: PNL a obţinut, la nivel national, cel mai bun scor din ultimii 26 de ani. Decizia fuziunii a fost corecta

    Blaga a spus că, dincolo de rezultatele din Bucureşti, la nivel naţional, pe votul politic pentru consiliile judeţene, PNL a obţinut 31% şi a câştigat 1.040 de primari din cei 3.200 centralizaţi până acum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015