Tag: Congresul

  • Incepe campania electorala in SUA. Cum strang americanii cureaua?

    Discursul de acum cateva zile prin care Barack Obama si-a
    anuntat planul de pune sub control cresterea datoriei publice, care
    pana la sfarsitul primaverii este asteptata sa ajunga deja la
    limita de 14.300 miliarde de dolari aprobata de Congres in
    februarie, a fost doar o incercare de a linisti un pic apele in
    plin razboi dintre republicani si democrati pe marginea filozofiei
    bugetare care ar trebui sa fie aplicata in America, razboi ce se va
    transa electoral in toamna anului viitor. Putine zile trecusera de
    la evitarea in ultimul moment a unui blocaj general al functionarii
    sectorului public, printr-un compromis intre cele doua partide in
    privinta reducerii deficitului bugetar. Republicanii au propus o
    strategie de a reduce deficitul bugetar cu 4.400 de miliarde de
    dolari in 10 ani, in vreme ce presedintele Obama a anuntat ca
    scopul sau este sa puna bazele unei reduceri cu 4.000 de miliarde
    de dolari in urmatorii 12 ani: daca pentru republicani solutia este
    sa scada cheltuielile cu asistenta medicala si sociala si sa fie
    extinse reducerile de impozite, in special pentru corporatii si
    pentru cei cu venituri mari, Obama a cerut suprataxarea bogatilor
    (scopul fiind stoarcerea a inca 1.000 de miliarde de dolari) si
    reducerea cheltuielilor cu apararea, atacand astfel bazinul
    electoral al conservatorilor.

    Filozofiile bugetare care se infrunta acum la Washington sunt
    insa deocamdata destul de vagi incat sa mai suporte destule
    ajustari, intrucat niciuna dintre parti nu a prezentat mai mult
    decat un document de principii, iar nu un document tehnic; chiar si
    pragul de 4.000 de miliarde de dolari care ar trebui economisiti
    are o relevanta simbolica, in linie cu recomandarile facute la
    sfarsitul anului trecut de o comisie bipartizana care cerea ca
    deficitul SUA sa fie redus cu 3.900 de miliarde de dolari pana in
    2020 (bugetul federal este in acest an de 3.700 de miliarde de
    dolari, deci in urmatorii noua ani ar trebui sa se cheltuiasca doar
    pentru opt). Dar asta nu inseamna ca ele nu pot sta la baza unui
    casus belli in perioada imediat urmatoare, cand democratii trebuie
    sa gaseasca intelegere la republicani – care, din toamna trecuta,
    controleaza Camera Reprezentantilor – pentru a aproba, pe de o
    parte, cresterea pragului de indatorare publica si, mai tarziu,
    bugetul pentru 2012. Ce le lipseste SUA pentru a reduce
    deficitul?

    Deocamdata, economistii au catalogat solutiile ambelor parti ca
    avand un grad ridicat de lirism si mai putina rigoare economica
    decat ar fi fost de asteptat. Ideea cresterii taxelor pentru cei
    bogati, atat de draga electoratului lui Obama pentru ca ar insemna
    anularea unor privilegii introduse de predecesorul sau George W.
    Bush, s-ar lovi, de pilda, de o constanta statistica exprimata in
    legea lui Hauser. Kurt Hauser este presedintele Institutului Hoover
    de la Universitatea Stanford si el a descoperit ca, de la al Doilea
    Razboi Mondial incoace, veniturile federale ca procentaj din PIB au
    ramas in apropierea nivelului de 19,5%, indiferent daca impozitele
    erau foarte sus sau foarte jos. Singurele epoci cand ponderea
    veniturilor in PIB a crescut la 20% a fost in anii de crestere
    economica, fara a avea legatura cu nivelul impozitelor, deci
    solutia logica ar fi stimularea economiei pentru ca acei 19,5% sa
    se aplice la o baza mai mare. Pe de alta parte, argumentul lui Paul
    Ryan, republicanul presedinte al Comisiei de buget din Camera
    Reprezentantilor, ca reducerea impozitelor pentru corporatii si cei
    bogati, coroborata cu taierea cheltuielilor sociale si pentru
    asistenta medicala, ar stimula economia si astfel ar scadea
    deficitul este contrazis de expertii bipartizani de la Tax Policy
    Center, care au sustinut ca rezultatul n-ar fi injumatatirea
    deficitului pana in 2020, cum spune Ryan, ci cresterea lui la un
    nivel si mai inalt decat daca politica fiscala ar ramane acum
    complet neschimbata.

    Actorii politici au gasit in practica resurse belicoase
    suficiente ca sa-si sustina insa propunerile. Guvernul federal a
    fost la un pas sa intre in colaps fiscal la 8 aprilie, dupa ce
    republicanii i-au tinut in sah pe democrati cu privire la aprobarea
    bugetului pentru urmatoarea jumatate de an. Cu cateva minute
    inainte de expirarea termenului limita si numai dupa ce au obtinut
    o reducere de 38,5 miliarde de dolari din bugetul ramas pentru
    acest an, republicanii si-au dat votul, dar inflexibilitatea lor nu
    poate prevesti nimic bun pentru urmatoarea perioada.

  • Nastase: Basescu merge in SUA sa explice ca si Congresul trebuie sa fie populat cu independenti

    “Din diverse surse, am aflat ca lui Traian Basescu i se
    pregateste o vizita in SUA. M-am intrebat care ar putea fi rostul
    acestei vizite. Mi-am dat un raspuns – care sper sa fie corect.
    Basescu s-a hotarat sa solicite inceperea procesului de modernizare
    in SUA, prin innoirea clasei politice. Iata: varsta medie in Camera
    reprezentantilor, in SUA, este de 55 de ani, in timp ce varsta
    medie in Camera Deputatilor este de 45 de ani. Varsta medie in
    Senatul roman este de 50 de ani, in timp ce, in Senatul american,
    varsta medie este de 63 de ani, varsta la care, practic, toti
    senatorii romani ar cam trebui sa iasa la pensie”, a aratat
    presedintele Consiliului National al PSD pe blogul sau.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro